851 matches
-
de conduite antisociale specifice personalităților de tip deviant. Trebuie să adăugăm faptul că, dincolo de „dispozițiile ereditar-constituționale” ale unora dintre acești indivizi, un rol important revine factorilor sociali (situații de criză socială, anomie, deteriorarea nivelului de viață, schimbări social-politice, războaie, revoluții, cataclisme naturale etc.). Toate acestea contribuie la configurarea tipurilor de devianță. Deși devianța prezintă, cum spuneam, o varietate extrem de mare de forme și manifestări, am reținut, următoarele tipuri de conduite deviante, după cum urmează: 1) conduitele de tip agresiv, caracterizate prin agresivitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
genul „reprezentărilor colective” (L. Lévy-Bruhl), datorate unor forme de regresiune histero-emoționale de masă ce apar ca o consecință a epuizării emoțional-afective produse de stresul crizei sociale, îl reprezintă „refugiul colectiv într-un imaginar catastrofic”, având teme de genul: „sfârșitul lumii”, „cataclisme sau cutremure devastatoare”, „ciocnirea pământului cu meteoriți”, „alinierea planetelor”, „invazia extratereștrilor” etc. Toate aceste „reprezentări colective” cu caracter absurd sunt consecința stării de panică colectivă datorată insecurității și tensiunii emoționale a maselor. Ele sunt adesea speculate și utilizate ca „tehnici
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
uită (1977) grupează poezie antifascistă, ilustrată de peste șaptezeci de poeți din România (români, maghiari și germani), din toate generațiile. Conformarea tematică este destul de laxă, fiind selectate atât texte cu explicită referire la fascism și război, cât și unele în care cataclismele istoriei politice reverberează la nivelul universului intim. Asemănătoare este Mult iscusita vremii slovă (1978), antologie care, în formularea lui Dumitru Micu, „se vrea și este omagiul liric transilvan pentru Independență și Unire, înmagazinând versuri închinate evenimentelor din 1859, 1877 și
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
Tartuffe, București, f.a.; reed. în Molière, Opere, II, București, 1955; Lev Tolstoi, Povestiri pentru copii, București, 1921; Karl May, Winetu, București, [1924-1925] (în colaborare cu Ion Gorun); Joseph-Arthur de Gobineau, Renașterea, București, [1925], Cesar Borgia, București, f.a.; I. H. Rosny, Cataclismul, București, 1925; Selma Lagerlöf, Prințesa păcii, București, [1926]; Guy de Maupassant, O aventură în tren, București, 1926; Aleksandr Neverov, În lumea lui Lenin și Troțki, București, 1927; Hugo Bettauer, Ulița durerii, București, 1929; Frank Thiess, Yooghi, București, 1930; Heinrich Lhotzky
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
La fel ca în cazul sonetiștilor italieni ai Evului Mediu și ai Renașterii, în versurile lui U. iubirea devine soluție soteriologică, numeroasele poeme construite în jurul acestui nucleu tematic venind să reducă anxietatea provocată de excesul imaginilor centrate pe reflectări ale cataclismelor (Stele albe se-aprind, Visul de aur, Atât de suavă, Bântuiam universul). Poezia Unde ești, glorie, rezultat al sintezei influențelor - mai evidente fiind cele preluate din Ecleziast și din Vita nuova a lui Dante -, se remarcă prin acuratețea adaptării la
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
SHAPE \* MERGEFORMAT Schema 2. Dinamica problemelor sociale Manipularea problemelor sociale Este necesar să examinăm o nouă întrebare: în ce măsură este conștiința colectivă capabilă să realizeze o diagnoză adecvată a problemelor sociale? Se pot identifica două tipuri de probleme sociale: problemă-stare (război, cataclisme, conflicte, căderea economiei etc.) și problemă-cauză (factorii care produc ori sunt responsabili de starea respectivă). Problemele-stare sunt conștientizate, de regulă, adecvat: epidemiile, criza economică, conflictele sociale. Nici acestea nu sunt toate „vizibile” pentru colectivitate - de exemplu, anumite procese de poluare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
subiectului și de modelul de răspuns al acestuia din punct de vedere emoțional-afectiv. El poate avea următoarele aspecte: paranoia senzitivilor, depresii reactive, fenomene pitiatice. B. Reacții colective și sociale, sau „psihozele reactive”, apar la un grup populațional în condițiile unor cataclisme sociale (război, bombardament, deportări, captivitate, revoluții, cutremure, incendii, inundații). Ele pot lua diferite aspecte psihopatologice: panică, teroare, frică, violență, stupoare, acțiuni paradoxale etc. Stările reactive, mai sus analizate, oferă o largă paletă de tulburări psihopatologice specifice, raportate atât la factori
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
față de motivele declanșatoare ale „crizei”. La baza contagiunii psihice stă procesul de sugestie colectivă indusă, de regulă, prin imitația unui „model carismatic”, sau prin coparticiparea emoțională a membrilor grupului uman respectiv aflat în situații neobișnuite, cu caracter limitativ-constructiv: panică, teroare, cataclisme, crize economice sau social-politice, revoluții, războaie, deportări, invazii străine etc. Factorii care contribuie la declanșarea psihozelor colective, ca și planurile în care acestea se manifestă, sunt multiple și de o mare diversitate. Din aceste considerente am preferat să le grupăm
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reumanizarea curriculumului 242 13.6. Descoperirea „curriculumului ascuns” 244 13.7. Moartea curriculumului modern 245 13.8. Curriculumul „centrat pe primatul persoanei” și „antiinginerismul” 247 13.9. Maturizarea antimoderniștilor și postmodernismul 250 Note și referințe bibliografice 251 Capitolul XIV. Deceniul cataclismelor curriculare 253 14.1. Liniștea dinaintea furtunii 253 14.2. Moartea Casandrei din Hyde Park 254 14.3. Ultimii titani ai pedagogiei moderne 257 14.4. Către curriculumul umanist: „garanții” și „futuriștii” 261 14.5. De la „curriculumul caricaturizat” la „curriculumul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de la cele social-politice până la cele ale intimității individuale. După toate aparențele, realitatea însăși s-a modificat. La începutul secolului XXI nu mai trăim în realitatea bine știută a istoriei moderne, ci în ceea ce unii au numit hiperrealitatea istoriei postmoderne. Acest cataclism nu putea ocoli școala, educația și, bineînțeles, teoria curriculumului educațional. El a generat tărăboiul teoretic și practic botezat de Pinar „cacofonia curriculumului”. Înainte de a-l desluși și a găsi oaze de lumină în jungla ideatică a noii teorii a curriculumului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ani, Edgar Fauré (1972) confirma temerile lui Coombs și propunea remedii 12. Soluțiile lui Fauré au părut și ele utopice, puțini fiind cei care le-au luat în seamă. Fauré consemna că lumea a intrat în vertij și că trei cataclisme - explozia demografică, explozia școlară și explozia informațională - amenințau viitorul școlii și al educației la nivel global. Fauré critica sclerozele școlii clasice, ciclopismul de specialitate, tehnicismul îngust, ruperea școlii de viață, izolarea ei intra muros, depersonalizarea educatului prin curricula schizomorfe. Propunea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
suspendată. Canonul din Statuta ecclesiae le interzicea slujitorilor credinței aproape tot ce era permis vieții profane. Episcopii s-au văzut obligați să renunțe la ospețele pline de fast, la relațiile cu femeile și viața îmbelșugată 25. A fost aproape un cataclism, deoarece mai toți episcopii din secolul al V-lea proveneau din bogate familii aristocratice 26. În secolul al VI-lea deja ei nu puteau să acceadă ierarhic decât dovedind o viață ascetică obținută prin imitatio Christi. Ruperea clerului de cultura
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
profesor la Stanford University), Herbert M. Kliebard (profesor la Ohio State University). S-au mai auzit voci antimoderniste și „antiamericaniste”, dar erau numai voci izolate. Deceniul următor a fost considerat însă de-a dreptul „cataclismic” (Pinar, Reynolds, Slattery, Taubman, 2001). „Cataclismele” sunt întotdeauna unitare, având cel puțin un element comun. Cataclismul curricular din anii ’70 a avut o țintă comună: schimbarea paradigmei. Dincolo de varietatea instrumentelor folosite, membrii orchestrei postmoderniste au interpretat această unică melodie. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
State University). S-au mai auzit voci antimoderniste și „antiamericaniste”, dar erau numai voci izolate. Deceniul următor a fost considerat însă de-a dreptul „cataclismic” (Pinar, Reynolds, Slattery, Taubman, 2001). „Cataclismele” sunt întotdeauna unitare, având cel puțin un element comun. Cataclismul curricular din anii ’70 a avut o țintă comună: schimbarea paradigmei. Dincolo de varietatea instrumentelor folosite, membrii orchestrei postmoderniste au interpretat această unică melodie. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. G.A. Beauchamp, Curriculum Theory: Meaning, Development, and
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Man, Beacon Press, Boston, 1964. 33. D. Huebner, „New Modes of Man’s Relationship to Man”, în Frazier, op. cit., pp. 144-164. 34. D. Huebner, „Curriculum as a Field of Study”, în Robinson, op. cit., pp. 94-112. Capitolul XIVtc "Capitolul XIV" Deceniul cataclismelor curricularetc "Deceniul cataclismelor curriculare" 14.1. Liniștea dinaintea furtuniitc "14.1. Liniștea dinaintea furtunii" După agitația mondială a anilor ’60, peste omenire a părut că bate un vânt liniștitor, de atmosferă burgheză, pașnică și mulțumită de sine. O generație se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Boston, 1964. 33. D. Huebner, „New Modes of Man’s Relationship to Man”, în Frazier, op. cit., pp. 144-164. 34. D. Huebner, „Curriculum as a Field of Study”, în Robinson, op. cit., pp. 94-112. Capitolul XIVtc "Capitolul XIV" Deceniul cataclismelor curricularetc "Deceniul cataclismelor curriculare" 14.1. Liniștea dinaintea furtuniitc "14.1. Liniștea dinaintea furtunii" După agitația mondială a anilor ’60, peste omenire a părut că bate un vânt liniștitor, de atmosferă burgheză, pașnică și mulțumită de sine. O generație se maturiza fatal, renunța
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ei, P. Jackson, descoperitorul „curriculumului ascuns”, declara în 1992 că Joseph J. Schwab a fost „cea mai strălucită și mai influentă minte a teoriei curriculumului din toate timpurile”4. Poate că este o apreciere exagerată. Este însă cert că „deceniul cataclismelor curriculare americane” a fost anticipat de mintea sa sceptică și iscoditoare, ce a pus sub semnul întrebării prejudecățile behavioriste și eficientismul în plină perioadă de triumf al acestora. 14.3. Ultimii titani ai pedagogiei modernetc "14.3. Ultimii titani ai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
70 a fost dezvăluit și criticat fără menajamente. 14.4. Către curriculumul umanist: „garanții” și „futuriștii”tc "14.4. Către curriculumul umanist\: „garanții” și „futuriștii”" La începutul deceniului s-au făcut auzite doar câteva critici timide; erau doar preambulul marilor cataclisme. Primii înscriși la cuvânt au fost umaniștii. Prilejul le-a fost oferit în 1970 de către Association for Supervision and Curriculum Development. Anuarul publicat de această instituție americană era intitulat To Nurture Humaneness 12. Editorii (M.M. Scobey și G. Graham) au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
devenit motivele pregnante de îngrijorare în vremurile pe care le trăim. Temeiurile realismului practic au fost științele experimentale și pozitive, în frunte cu fizica newtoniană. Temeiurile hiperrealității și hiperrealismului nu se află doar în performanțele televiziunii și internetului, ci în cataclismele care au lovit temeiurile cunoașterii în secolul XX. Realismul halucinant care ne inundă viața nu este doar trăire subiectivă a hiperrealității. Nu numai iluziile televizate, pastișele, reclamele, realitățile virtuale și comunicarea globală prin internet ne năucesc. Există cauze obiective. Științele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
considerate doar benigne - cum afirmă, triumfalist, numeroși apologeți ai tehnologismului. Aceeași îngrijorare o exprimă postmodernismul și în legătură cu alte consecințe ale modernității. Aceste consecințe au culminat, catastrofic, în secolul XX, cu naționalismele, totalitarismele, tehnocrația, consumerismul, confruntările războinice de dimensiuni mondiale, posibilitatea cataclismelor atomo-nucleare ș.a.m.d. Per ansamblu, ar fi vorba despre o dezumanizare a omului în epoca modernă prin mecanizarea, automatizarea, industrializarea și tehnologizarea excesivă a vieții. Omul modern este mai puțin uman decât în oricare altă epocă anterioară. Condiționat rațional
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fiu și îngropat de el. Ce s-ar fi întâmplat cu D.G. dacă nu ar fi fost comunismul în România sau Cortina de Fier? Greu de spus. Dar, dacă două plăci continentale se freacă în sens invers, se produc mari cataclisme și modificări de relief - și atunci de ce să nu credem că și „frecarea” celor două sisteme, Vest-Est, a putut lăsa urme la fel de adânci/importante în relieful spiritului uman, influențând și creând personalități? L.A.: A reușit mediul comunist să ne marcheze
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se circumscrie la P. unui ceremonial tragic al cuvântului care ființează sub semnul unei crispări interioare: „De atâtea cântece / s-a vestejit iarba din mine, / apele au miros de sărut putred” (Schimbare). Poeta simte apăsarea timpului bântuit de războaie și cataclisme (seceta planetei, bolile, stresul cotidian etc.) și preconizează o nouă renaștere prin regăsirea ritmurilor naturii („sub pleoapa pădurii / se naște inorogul”). Purificarea se poate face și prin dragoste, prin întoarcerea la marile resurse și candori ale copilăriei. De unde, și evocarea
POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
de a fi sisteme stabile. Timp de generații, formele de organizare se mențineau reproducându-se și, ceea ce este mai interesant, dezvoltând mecanisme de automenținere. Aceste mecanisme le ajută să înfrunte multiplele accidente care ar putea să le modifice echilibrul: epidemii, cataclisme naturale, războaie. Nu înseamnă că aceste comunități nu se modifică. Însă în condiții de mediu relativ stabile, tind să dezvolte un mod de organizare stabil. Satele românești tradiționale aveau aceeași caracteristică. Și nimic nu ne împiedică să acceptăm posibilitatea ca
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mult, două tipuri de societăți dinamice: societăți „fluctuante” și societăți „evolutive”. Societățile fluctuante se caracterizează prin faptul că dinamica lor în timp nu este caracterizată printr-o logică clară, evidentă. Ea este masiv afectată atât de factori externi (războaie, năvăliri, cataclisme naturale, conjunctură economică), cât și de factori interni (conflicte între clase și grupuri sociale, sărăcire, scăderea rapidă a populației, conflicte pentru obținerea puterii politice, schimbări imprevizibile de sisteme politice). Aceste societăți cunosc perioade de dezvoltare, dar și perioade de decădere
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la începutul romanului Poodle Springs nu prea mai are multe lucruri în comun cu idealistul, melancolicul, retractilul slujitor al Adevărului. Brusc energizat, el împrumută nu doar comportamentul, ci și vocabularul eroilor unidimensionali iviți din criza de conștiință și frustrările marelui cataclism beligerant al anilor ’40. Dacă premisele romanului ar fi fost duse la ultimele consecințe, probabil că Poodle Springs s-ar fi încheiat odată cu moartea detectivului, înecat, plin de alcool, în piscina vilei puse la dispoziție de consoarta multimilionară, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]