563 matches
-
o simbolistică specifică aproape întregului Vechi Testament văzut ca o prefigurare a Noului Testament, simbolistică axată pe relația tip‑antitip, care va caracteriza nu numai gândirea, ci și arta creștină. Acest aspect s‑a făcut simțit de la început în pictura catacombelor: astfel, Noe în corabie prefigurează pe toți creștinii care se vor mântui în corabia bisericii, prin apa botezului. 1.5. Arta catacombelor Arta catacombelor a folosit atât simboluri păgâne cărora le‑a dat o altă conotație făcând să iasă în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
caracteriza nu numai gândirea, ci și arta creștină. Acest aspect s‑a făcut simțit de la început în pictura catacombelor: astfel, Noe în corabie prefigurează pe toți creștinii care se vor mântui în corabia bisericii, prin apa botezului. 1.5. Arta catacombelor Arta catacombelor a folosit atât simboluri păgâne cărora le‑a dat o altă conotație făcând să iasă în evidență adevărurile credinței creștine, cât și sim‑ boluri biblice din Vechiul și Noul Testament. Întâlnim în secolele I și al II‑lea reprezentări
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
numai gândirea, ci și arta creștină. Acest aspect s‑a făcut simțit de la început în pictura catacombelor: astfel, Noe în corabie prefigurează pe toți creștinii care se vor mântui în corabia bisericii, prin apa botezului. 1.5. Arta catacombelor Arta catacombelor a folosit atât simboluri păgâne cărora le‑a dat o altă conotație făcând să iasă în evidență adevărurile credinței creștine, cât și sim‑ boluri biblice din Vechiul și Noul Testament. Întâlnim în secolele I și al II‑lea reprezentări cum ar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
coarne și șapte ochi care deschide car‑ tea cu cele șapte peceți 23. Leul simbolizează tribul lui Iuda din care provine Cristos prin David 24: leul este simbolul puterii, în contrast cu mielul care este simbolul blândeții și al neprihănirii. Întâlnim în catacombe și alte simboluri, toate făcând referință la Cristos: vița de vie simboliza pământul făgăduinței; ciorchinele adus din Canaan lui Moise era o imagine vizuală a textului din In 15,5, unde Cristos spune: Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele; această
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
unde Cristos spune: Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele; această imagine face referință și la culesul strugurilor, via oferindu‑ne vinul așa cum Cristos își oferă sângele său. Pește‑ le, un alt simbol al lui Cristos, era reprezentat în picturile din catacombe și întâlnit și pe sarcofage, inclusiv pe medalioanele pe care creștinii în general, le purtau la gât. Extinderea, răspândirea acestui simbol este firească dacă ne gândim la faptul că însuși Cristos îl folosește în pilda năvodului; Cristos, după pescuirea minunată
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Cristos de pe cruce pentru mântuirea lumii. Bunul Păstor: Cristos apărea ca un păstor purtând pe umeri oița rătăcită, pe care cu toată blândețea și bunăta‑ tea o caută și, găsind‑o, o conduce spre staulul Împărăției lui Dumnezeu 25. Pictorul catacombelor nu încearcă să obțină - din teamă - un efect drama‑ tic, dar dimpotrivă urmărește răspândirea mesajului, a credinței în Dumnezeu în lumea întreagă, realizându‑se astfel o formă de evanghelizare. 2. Ce determină imaginea? Prin forța și jocul componentelor sale simbolice
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
îndreptându‑și mai profund privirea asupra slavei lui Dumnezeu care a strălucit pe fața lui Cristos și strălucește pe fața sfinților, să devină ei înșiși lumină a Domnului. 8. Privire istorică și ecumenică asupra icoanei 8.1. Secolele I‑VIII Catacombele marchează nașterea artei creștine. Această artă redă formele și volumul trupului omenesc. Căutarea unor noi expresii a mișcărilor sufletu‑ lui în pictură se potrivește perfect primilor artiști creștini. Cât privește cata‑ combele, să nu uităm că este vorba înainte de toate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
niște peștișori, ne naștem în apă precum peștele nostru (Ιχθύς) și nu suntem mântu‑ iți decât dacă rămânem în apă. Astfel simbolismul peștelui ne trimite la cel al apei, adică la botez 87. Un alt simbol cristic extrem de răspândit în catacombe este cel al mielului care apare încă din primul secol. Pentru moment, să reți‑ nem doar că asemenea peștelui, mielul este în același timp simbolul lui Cris‑ tos, al creștinului în general și mai ales al apostolilor. Mieii care se
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
în continuare vor urma schimbări. Victoria repurtată de Constantin cel Mare asupra lui Maxențiu în anul 312 permite creștinismului să avanseze din anul 313 la rangul de religie de stat și să înainteze pe scena lumii. Arta creștină ieșită din catacombe, ia locul tem‑ plelor de inspirație păgână. Să ne gândim la răsturnarea produsă! Creștinii își recuperează bunurile confiscate. Solicitați de aici înainte, artiștii lucrează pentru noua religie fără să se mai ascundă. Pentru întărirea credincioșilor și pentru convertirea celorlalți, nu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
1. Arta creștină - începuturi ................................................................. .. 20 1.1. Originea artei creștine ................................................................. . 21 1.2. Ce își propune arta creștină? ....................................................... 21 1.3. Care sunt premisele artei creștine? ............................................. 22 1.4. Premise religioase și biblice ale artei creștine ............................ 22 1.5. Arta catacombelor ................................................................. ...... 23 2. Ce determină imaginea? ................................................................. .... 24 3. Biblia și limbajul imaginii ................................................................. . 25 3.1. Cum trebuie înțeleasă imaginea în lumina învățăturii biblice? ..... 28 3.2. Fundamentele biblice ale imaginii .............................................. 28 4. Omul imaginea lui Dumnezeu ........................................................... 30 5. Despre imagine, reprezentare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
o simbolistică specifică aproape întregului Vechi Testament văzut ca o prefigurare a Noului Testament, simbolistică axată pe relația tip‑antitip, care va caracteriza nu numai gândirea, ci și arta creștină. Acest aspect s‑a făcut simțit de la început în pictura catacombelor: astfel, Noe în corabie prefigurează pe toți creștinii care se vor mântui în corabia bisericii, prin apa botezului. 1.5. Arta catacombelor Arta catacombelor a folosit atât simboluri păgâne cărora le‑a dat o altă conotație făcând să iasă în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
caracteriza nu numai gândirea, ci și arta creștină. Acest aspect s‑a făcut simțit de la început în pictura catacombelor: astfel, Noe în corabie prefigurează pe toți creștinii care se vor mântui în corabia bisericii, prin apa botezului. 1.5. Arta catacombelor Arta catacombelor a folosit atât simboluri păgâne cărora le‑a dat o altă conotație făcând să iasă în evidență adevărurile credinței creștine, cât și sim‑ boluri biblice din Vechiul și Noul Testament. Întâlnim în secolele I și al II‑lea reprezentări
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
numai gândirea, ci și arta creștină. Acest aspect s‑a făcut simțit de la început în pictura catacombelor: astfel, Noe în corabie prefigurează pe toți creștinii care se vor mântui în corabia bisericii, prin apa botezului. 1.5. Arta catacombelor Arta catacombelor a folosit atât simboluri păgâne cărora le‑a dat o altă conotație făcând să iasă în evidență adevărurile credinței creștine, cât și sim‑ boluri biblice din Vechiul și Noul Testament. Întâlnim în secolele I și al II‑lea reprezentări cum ar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
coarne și șapte ochi care deschide car‑ tea cu cele șapte peceți 23. Leul simbolizează tribul lui Iuda din care provine Cristos prin David 24: leul este simbolul puterii, în contrast cu mielul care este simbolul blândeții și al neprihănirii. Întâlnim în catacombe și alte simboluri, toate făcând referință la Cristos: vița de vie simboliza pământul făgăduinței; ciorchinele adus din Canaan lui Moise era o imagine vizuală a textului din In 15,5, unde Cristos spune: Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele; această
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
unde Cristos spune: Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele; această imagine face referință și la culesul strugurilor, via oferindu‑ne vinul așa cum Cristos își oferă sângele său. Pește‑ le, un alt simbol al lui Cristos, era reprezentat în picturile din catacombe și întâlnit și pe sarcofage, inclusiv pe medalioanele pe care creștinii în general, le purtau la gât. Extinderea, răspândirea acestui simbol este firească dacă ne gândim la faptul că însuși Cristos îl folosește în pilda năvodului; Cristos, după pescuirea minunată
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Cristos de pe cruce pentru mântuirea lumii. Bunul Păstor: Cristos apărea ca un păstor purtând pe umeri oița rătăcită, pe care cu toată blândețea și bunăta‑ tea o caută și, găsind‑o, o conduce spre staulul Împărăției lui Dumnezeu 25. Pictorul catacombelor nu încearcă să obțină - din teamă - un efect drama‑ tic, dar dimpotrivă urmărește răspândirea mesajului, a credinței în Dumnezeu în lumea întreagă, realizându‑se astfel o formă de evanghelizare. 2. Ce determină imaginea? Prin forța și jocul componentelor sale simbolice
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
îndreptându‑și mai profund privirea asupra slavei lui Dumnezeu care a strălucit pe fața lui Cristos și strălucește pe fața sfinților, să devină ei înșiși lumină a Domnului. 8. Privire istorică și ecumenică asupra icoanei 8.1. Secolele I‑VIII Catacombele marchează nașterea artei creștine. Această artă redă formele și volumul trupului omenesc. Căutarea unor noi expresii a mișcărilor sufletu‑ lui în pictură se potrivește perfect primilor artiști creștini. Cât privește cata‑ combele, să nu uităm că este vorba înainte de toate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
niște peștișori, ne naștem în apă precum peștele nostru (Ιχθύς) și nu suntem mântu‑ iți decât dacă rămânem în apă. Astfel simbolismul peștelui ne trimite la cel al apei, adică la botez 87. Un alt simbol cristic extrem de răspândit în catacombe este cel al mielului care apare încă din primul secol. Pentru moment, să reți‑ nem doar că asemenea peștelui, mielul este în același timp simbolul lui Cris‑ tos, al creștinului în general și mai ales al apostolilor. Mieii care se
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în continuare vor urma schimbări. Victoria repurtată de Constantin cel Mare asupra lui Maxențiu în anul 312 permite creștinismului să avanseze din anul 313 la rangul de religie de stat și să înainteze pe scena lumii. Arta creștină ieșită din catacombe, ia locul tem‑ plelor de inspirație păgână. Să ne gândim la răsturnarea produsă! Creștinii își recuperează bunurile confiscate. Solicitați de aici înainte, artiștii lucrează pentru noua religie fără să se mai ascundă. Pentru întărirea credincioșilor și pentru convertirea celorlalți, nu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
obiective turistice de prim rang: Colosseum-ul (cel mai mare amfiteatru construit vreodată în Imperiul Roman, ridicat între anii 70 - 80, cu o capacitate inițială de 60.000 de spectatori care asistau la luptele gladiatorilor); Forumul Roman; Pantheonul; Columna lui Traian; Catacombele: Circus Maximus; Băile lui Caracalla etc. Reprezentative pentru perioada medievală sunt o serie de biserici paleocreștine, între care: Santa Maria Maggiore și San Paolo Fuori de Mura, cu mozaicuri prețioase din secolul IV. Perioada Renașterii și a Barocului nu este
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
au de suferit cei nevinovați. Dar scriitorul nu face altceva decât să arate că așa este lumea acestui Început de veac, dintr-un București semănând cu Parisul primei jumătăți de veac al XIXlea, chiar dacă orașului din spațiul danubiano-pontic Îi lipseau catacombele unde Își ducea existența de copil al străzii, vestitul și unicul Gavroche. MARIN PREDA ILIE MOROMETE UN PERSONAJ UNIC În literatura cu repere tradiționale, (nu se știe dacă se va putea renunța vreodată la tradiție, oricât s-ar strâmba cineva
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să aduc la cunoștința opiniei publice câteva segmente reale din activitatea Direcției Cercetări Penale a fostului Departament al Securității Statului, unitate pe cât de temută înainte de 22 decembrie 1989, pe atât de acuzată după Revoluție ( să ne reamintim doar de acele „catacombe ale groazei”, cum erau etichetate spațiile de arest ale fostei Direcții a VI-a, etichete care s-au spulberat în urma vizitei pe care a făcut-o domnul Silviu Brucan la sediul unității, prin ianuarie 1990). Mă voi limita, așa cum am
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
persoane despre care s-au obținut date, indicii sau probe temeinice că au comis fapte infracționale date prin legea penală de atunci în competența organelor de cercetare ale fostei Securități. Și o paranteză, fiindcă m-am referit la așa-zisele „catacombe”: dintre toate imobilele în care funcționau unitățile centrale de securitate, numai cel deținut de fosta Direcție a VI-a beneficia de căldură suficientă în timpul iernii. De ce? Simplu: fiindcă doar respectiva clădire cuprindea spații de arest preventiv. Relev, de asemenea, că
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
preferențial - nu asta a fost realitatea, cum se va vedea -, ci din alte două motive, dintre care unul îl constituie dorința de a da o replică acelora care au etichetat spațiile de arest ale fostei Direcții a VI-a drept „catacombe ale groazei”. Celălalt motiv, mai târziu. Ne despărțeam seara târziu, iar eu, împreună cu un coleg, șef de serviciu, rămâneam în unitate până mult după miezul nopții. Atunci am învățat să folosesc aparatul xerox, pentru a copia declarațiile luate zilnic, fiind
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
că aveam de-a face cu o depășire a măsurii. Și mi-am închipuit ce chilipir ar fi fost să se vândă, la kilogram, cranii de ținut în bibliotecă. De fapt, de ce să mă mir? În 2000, când am străbătut catacombele Parisului, unde se află, depozitate pe vreo trei kilometri, osuarele de odinioară ale metropolei medievale, un turist chiar încercase să fure niște oscioare, probabil cu scopul de a le expune mândru în propria-i casă. Noroc cu detectoarele de la ieșire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]