442 matches
-
în cuvinte după vrednicie iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Nici chiar dacă s-ar aduna toate limbile oamenilor la un loc, nu vor putea să exprime măcar o parte din iubirea Sa de oameni<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Cateheze, cateheza a II-a, traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, EIBMBOR, București, 2003, p. 30. footnote>. Prin iubire, credinciosul înaintează la nesfârșit în Iisus Hristos, Acesta ajutându-l să ajungă prin har unde a ajuns omenitatea
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
ce stare ai ajuns? Sfântul Simeon Noul Teolog vede în această întrebare un îndemn: Hai, cugetă, nenorocitule, hai, ieși de unde te-ai ascuns! De Mine crezi că te poți ascunde? Spune : am păcătuit!<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Scrieri, II, Cateheze, Cateheza 5, trad. diac. Ioan I. Ică jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1999, p. 79. footnote>. Înainte de cădere primii oameni erau goi și nu se rușinau, tocmai pentru că, în conștiința lor nu exista încă ideea păcatului. Păcatul a dus la observarea
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
stare ai ajuns? Sfântul Simeon Noul Teolog vede în această întrebare un îndemn: Hai, cugetă, nenorocitule, hai, ieși de unde te-ai ascuns! De Mine crezi că te poți ascunde? Spune : am păcătuit!<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Scrieri, II, Cateheze, Cateheza 5, trad. diac. Ioan I. Ică jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1999, p. 79. footnote>. Înainte de cădere primii oameni erau goi și nu se rușinau, tocmai pentru că, în conștiința lor nu exista încă ideea păcatului. Păcatul a dus la observarea goliciunii
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ai făcut aceasta? (v. 13). Sf. Simeon Noul Teolog spune că Dumnezeu vine la Eva, vrând să arate că pe drept cuvânt și ea va fi izgonită împreună cu el, întrucât nu vrea să se căiască<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze..., p. 82. footnote>. Același autor filocalic, pentru a arăta cât de important era ca Adam să se pocăiască, spune că dacă acesta și-ar fi recunoscut păcatul și ar fi cerut iertarea de la Dumnezeu atunci ar fi rămas în rai
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
nu voi putea să-l slăvesc după vrednicie, totuși socotesc lucru evlavios să încerc cel puțin. Slăbiciunea mea o mângâie Domnul prin cuvintele: <<Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut, nici odinioară>> (In., 1, 18)<footnote Sf. Chiril al Ierusalimului, Cateheze, cateheza VI, 5, traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, EIBMBOR, București, 2003, p. 83. footnote>. Urmând tradiția răsăriteană, Sfântul Grigorie Palama zice: Într-adevăr, ceea ce nu poate fi văzut de nimeni, fie acela Moise sau
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
voi putea să-l slăvesc după vrednicie, totuși socotesc lucru evlavios să încerc cel puțin. Slăbiciunea mea o mângâie Domnul prin cuvintele: <<Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut, nici odinioară>> (In., 1, 18)<footnote Sf. Chiril al Ierusalimului, Cateheze, cateheza VI, 5, traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, EIBMBOR, București, 2003, p. 83. footnote>. Urmând tradiția răsăriteană, Sfântul Grigorie Palama zice: Într-adevăr, ceea ce nu poate fi văzut de nimeni, fie acela Moise sau Pavel
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
g) competentes devin acum infantes și, de-a lungul Săptămânii Mari, primesc zilnic învățătura mistagogică. La Liturghia din duminica de după Sfintele Paști apar în veșmânt alb (Domenica in albis) și rostesc împreună cu toată comunitatea Rugăciunea Domnească. Așa ajung fideles. Principiul catehezei trebuie să fie: ut gaudens quisque catechizet („a catehiza cu bucurie”), și nici o grijă să nu trebuie să fie mai mare ca aceasta. A catehiza cu bucurie este grija cea mai mare (ea cura maxima est)<footnote Augustin, De catechizandis
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cu părere de rău sau de silă, căci Dumnezeu iubește pe cel care dă cu voie bună” - 2 Corinteni 9, 7 - unusquisque prout destinavit corde suo non ex tristitia aut ex necessitate hilarem enim datorem diligit Deus. Câteva explicații augustiniene: cateheza va cuprinde o narratio plena și scopul povestirii este iubirea lui Dumnezeu. Nu trebuie să ne pierdem în dezvoltarea cauzelor și nu e recomandat apelul la termeni abstracți, obositori. Acest mod de catehizare este potrivit pentru rudes. În alt mod
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ne pierdem în dezvoltarea cauzelor și nu e recomandat apelul la termeni abstracți, obositori. Acest mod de catehizare este potrivit pentru rudes. În alt mod trebuie să fie catehizați cei inițiați: discret, pentru că ei cunosc adevărurile credinței. În cazul lor, cateheza trebuie să fie scurtă, nu ca la omul de rând (non idiota, ut aiunt, sed doctorum libris expolitus atque excultus)<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, VIII, 12. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 65-66. footnote>. Augustin spune că
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
doctorum libris expolitus atque excultus)<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, VIII, 12. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 65-66. footnote>. Augustin spune că o inimă curată e mai de folos și mai de dorit decât o limbă meșteră. Cateheza va cuprinde exordiul, narațiunea și încheierea și, cu Augustin, narratio devine metoda fundamentală a catehezei. Sunt fixate trei principii didactice, și ele privesc alegerea materiei, așezarea materiei și expunerea ei. Cele trei principii sunt: a) non multa, sed multum („nu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de la Editura Polirom, Iași, 2002, 65-66. footnote>. Augustin spune că o inimă curată e mai de folos și mai de dorit decât o limbă meșteră. Cateheza va cuprinde exordiul, narațiunea și încheierea și, cu Augustin, narratio devine metoda fundamentală a catehezei. Sunt fixate trei principii didactice, și ele privesc alegerea materiei, așezarea materiei și expunerea ei. Cele trei principii sunt: a) non multa, sed multum („nu multe, ci mult”), adică mai bine dă puțin, dar fă-o măcar intuitiv și temeinic
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
descoperirii este iubirea lui Dumnezeu, iar istoria mântuirii este istoria iubirii lui Dumnezeu; c) învață individual, și locul acestui imperativ îl aflăm în aceea că dacă iubirea este aceeași pentru toți, leacul nu mai e la fel pentru fiecare. Orice cateheză (și care nu este nimic altceva decât o interpretare graduală) presupune trei feluri de vorbire, cărora li se potrivesc trei feluri de ascultare. Vorbirile sunt: docere, delectare, flectere; cele trei feluri de ascultare corespunzătoare sunt: intelligenter, libenter, oboedienter. Așa conduce
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
care nu este nimic altceva decât o interpretare graduală) presupune trei feluri de vorbire, cărora li se potrivesc trei feluri de ascultare. Vorbirile sunt: docere, delectare, flectere; cele trei feluri de ascultare corespunzătoare sunt: intelligenter, libenter, oboedienter. Așa conduce actul catehezei la credință și Augustin vorbește despre: credere Deum (a crede pe Dumnezeu), crede Deo (a crede lui Dumnezeu) și crede in Deum (a crede în Dumnezeu). În Sermo CXXVI, 1, 1 spune: fides enim gradus intelligendi; intellectus autem meritum fidei
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ce vorbește trebuie să fie conformă cu ceea ce spune. De aceea Augustin cere predicatorului să fie «orator», nu «dictor»”<footnote Ibidem, 163, 167. footnote> (sit orator antequam dictor - „să fie om al rugăciunii înainte de a fi om al cuvântului”). Scopul catehezei este acela de a crea în catehet disponibilitatea sufletească și rațională de a primi și a înțelege adevărul. În Evrei 11, 1 este scris: „Iar credința este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute” (est autem fides sperandorum substantia rerum
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
rațională de a primi și a înțelege adevărul. În Evrei 11, 1 este scris: „Iar credința este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute” (est autem fides sperandorum substantia rerum argumentum non parentum). De aici pleacă Augustin în definirea scopului catehezei care este credința. În Enchiridion, 8, scrie despre credință că este convictio rerum quae non videntur. Credința ca atare angajează toate facultățile sufletești, în primul rând rațiunea și voința. Sermo XLIII, 7, 9 spune: credo, ut intelligam, pentru că nullus quique
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nu fi pe placul dragostei arătate față de el, chiar dacă ar putea face asta scăpând nepedepsit”<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, V, 9. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 51-53. footnote>. * * * De catechizandis rudibus este un scurt tratat de cateheză scris cu un scop lămurit practic și adresat diaconului Deogratias. După Marrou, tratatul acesta este condensat, debarasat de orice aluzii savante. Cu toate acestea, Augustin își plasează sfaturile în formula ciceroniană a celor trei scopuri ale oratorului. Nu va respecta
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
apa botezului și în Duhul Sfânt. Prin botez devenim creaturi noi - după cuvintele Sfântului Apostol Paul. Prin sacramentul botezului devenim curați, liberi de orice vină și păcat, devenim fiii și fiicele lui Dumnezeu, așa cum am putut afla deja în primele cateheze, atunci când am fost introduși în învățătura creștină. Prin Sacramentul botezului purtăm deja în noi viața divină, care ne oferă viața veșnică. Să fim mereu conștienți de acest mare dar. Sacramentul botezului este primul și totodată cel mai important sacrament. Este
Agenda2005-13-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283543_a_284872]
-
al Episcopiei romano-catolice, a debutat ieri la Timișoara și continuă sâmbătă și duminică cu diverse activități spirituale, culturale și distractive, programe derulate în limbile română și maghiară. În cursul zilei de azi, 15 mai, tinerii catolici vor participa la rugăciuni, cateheză, discuții pe grupuri, conferințe și vor vizita orașul; la ora 17 vor asista la Sf. liturghie celebrată de E.S. Udvardy György, episcop auxiliar de Budapesta, apoi se vor întâlni în cadrul unui program cultural, la sala „Lira”. În cadrul programului de duminică
Agenda2004-20-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282425_a_283754]
-
că această documentație trebuie aprobată de consilierii județeni, ședința în plen a C.J.T. programată să se desfășoare în cursul acestei luni va fi amânată pentru octombrie. Majoritatea proiectelor depuse se referă la reabilitări sau modernizări rutiere. ( L. S.) Cerc de cateheză În sala de ședințe a Protopopiatului Lugoj, sâmbătă, 24 septembrie, de la ora 16. 30, își reia activitatea cercul de cateheză organizat de filiala Lugoj a Tineretului Creștin Ortodox Român, la care sunt invitați toți tinerii dornici să cunoască doctrina, istoria
Agenda2005-39-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284248_a_285577]
-
luni va fi amânată pentru octombrie. Majoritatea proiectelor depuse se referă la reabilitări sau modernizări rutiere. ( L. S.) Cerc de cateheză În sala de ședințe a Protopopiatului Lugoj, sâmbătă, 24 septembrie, de la ora 16. 30, își reia activitatea cercul de cateheză organizat de filiala Lugoj a Tineretului Creștin Ortodox Român, la care sunt invitați toți tinerii dornici să cunoască doctrina, istoria și obiceiurile Bisericii Ortodoxe Române; în acest cadru, preotul Traian Birăescu va modera o discuție pe tema avortului. ( T. T.
Agenda2005-39-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284248_a_285577]
-
născut sănătoasă, ca să lupte cu fiarele, trecând de la sânge spre sânge, de la moașă la gladiator, ca să se curețe după naștere printr-un al doilea botez (botezul sângelui)<footnote Făcând referire la botezul sângelui, Sf. Chiril al Ierusalimului, în opera sa Cateheze, scrie: „Dacă cineva nu primește botezul, nu se mântuie, afară numai de mucenici care primesc Împărăția și fără apă. Mântuitorul, când a mântuit lumea prin cruce și sânge și când I s-a împuns coasta a slobozit sânge și apă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
beți paharul pe care îl beau Eu și să vă botezați cu botezul cu care Mă botez Eu? (Mc. 10, 38). Mucenicii și-au făcut mărturisirea lor de credință făcându-se priveliște lumii și îngerilor și oamenilor (Mc. 10, 38)” (cateheza III, 10, traducere de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2003, p. 44); tot în legătură cu botezul sângelui, Sf. Nicolae Cabasila menționează: „Botezul sângelui sau moartea pentru Hristos are și valoarea Botezului
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
strălucitor decât al trâmbiței și arătând tuturor prin fapte mărimea răsplătirii pentru ostenelile de aici și covârșirea darurilor primite. Pe cât pălește cuvântul înaintea faptei, pe atât cele spuse de noi pălesc în fața învățăturii acestor sfinți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cateheza aceluiași despre faptul că moaștele sfinților mucenici sunt un prilej de mare folos pentru noi, în vol. Cateheze baptismale, pp. 105-106) Păstrarea moaștelor mucenicilor cu scumpătate în locuri de cinste și cuviincioase „Noi am dobândit mai în urmă osemintele lui
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
primite. Pe cât pălește cuvântul înaintea faptei, pe atât cele spuse de noi pălesc în fața învățăturii acestor sfinți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cateheza aceluiași despre faptul că moaștele sfinților mucenici sunt un prilej de mare folos pentru noi, în vol. Cateheze baptismale, pp. 105-106) Păstrarea moaștelor mucenicilor cu scumpătate în locuri de cinste și cuviincioase „Noi am dobândit mai în urmă osemintele lui, mai cinstite decât pietrele prețioase și mai scumpe decât aurul, și le-am așezat la un loc cuviincios
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cinstea de aici, chiar dacă nu au nevoie de aceasta, o dată ce au disprețuit-o, dar pentru folosul nostru primesc ei cinstea din partea noastră, chiar neavând nevoie de ea, pentru ca noi să putem primi rodul binecuvântării lor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cateheza aceluiași despre faptul că moaștele sfinților mucenici sunt un prilej de mare folos pentru noi, în vol. Cateheze baptismale, p. 111) Închinarea înaintea moaștelor sfinte - folosul „ ...picioarele, să le îndeletnicim nu la teatru, hipodrom și spectacole vătămătoare, ci la biserică
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]