674 matches
-
în cel al evoluției cărții școlare, anul 1850 poate fi luat ca un reper temporal care marchează un prim moment de cumpănă al literaturii didactice românești. Înainte de 1850, instrumentele pedagogice utilizate în școlile primare au fost bucoavna, ceaslovul, octoihul și catehismul, ceea ce a conferit învățământului un caracter aproape exclusiv religios (Ianoș, 2010, p. 213). Ulterior acestui moment, se resimte din ce în ce mai puternic un curent de laicizare graduală a literaturii didactice, prin substituirea bucoavnelor, prin excelență religioase, de către abecedare, cărți de citire și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
public. Drept urmare, religia este reîntronată pe locul de cinste în curricula școlară. Articolul 6 al legii stipula: Principem isthic, sicut vbique, locum tenet Doctrina Christiana - "Aici, ca pretutindeni, locul principal îl deține doctrina creștină" (Pascu et al., 1983, p. 241). Catehismul religios acaparează din nou centrul de greutate în literatura didactică. Latina este reinstalată ca limbă oficială de predare în gimnazii și licee, în timp ce în școlile elementare continua să fie utilizată limba maternă. Câteva concluzii preliminare trebuie desprinse în acest punct
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la clasa a II-a se introducea scrierea dictando, cititul "slobod" din cărți, cele patru operațiuni aritmetice, precum și o gramatică elementară a limbii române ce cuprindea exerciții de declinări și conjugări ale verbelor; în clasa a III-a era introdus catehismul legii ortodoxe, alături de elemente de gramatică românească, de geografie și de aritmetică practică. Clasa a IV-a avea prevăzut în pachetul disciplinelor predate începuturi de geometrie și mecanică practică, completate de gramatică, desen liniar și cântarea religioasă. Lecțiile aveau un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lungul căruia a fost reeditată succesiv de nu mai puțin de 28 de ori, între ediția princeps din 1834 și ultima reeditare din 1889 (Murgescu, 1999, p. 40). Conținutul său ortodox politic este reflectat și de faptul că manualul de catehism a continuat să fie amplu utilizat în Țara Românească mult după ce autorul ei a fost silit de împrejurări să abandoneze catedra pe care o deținea la Colegiul Sf. Sava. Alcătuit ca un index al obligațiilor omului în tripla sa ipostază
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Țara Românească mult după ce autorul ei a fost silit de împrejurări să abandoneze catedra pe care o deținea la Colegiul Sf. Sava. Alcătuit ca un index al obligațiilor omului în tripla sa ipostază de creștin, agent moral și mădular social, Catehismul clasifică datoriile omului în trei mari categorii fundamentale: a) către Dumnezeu; b) către sine (Aaron menționează cinci obligații: pentru corpul sau trupul și sănătatea sa; pentru sufletul său; pentru avere; pentru onoare; și pentru netulburarea vieții); c) către ceilalți oameni
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru Stăpânire ca s-o ție în pace și liniște ca să poată face pe supuși fericiți" (p. 91). Se înțelege de ce "Stăpânirea" s-a asigurat ca această carte didactică să fie retipărită de 28 de ori! Exponent al pedagogiei supunerii, Catehismul lui Aaron, departe de conținutul contestatar al ordinii existente atât de manifest al lucrării Patria, patriotul și patriotismul, este o armă didactică de supunere în masă față de stăpânire pe cale educațională. Catehismul supunerii sociale se încheie prin detalierea datoriile fiecărui om
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
retipărită de 28 de ori! Exponent al pedagogiei supunerii, Catehismul lui Aaron, departe de conținutul contestatar al ordinii existente atât de manifest al lucrării Patria, patriotul și patriotismul, este o armă didactică de supunere în masă față de stăpânire pe cale educațională. Catehismul supunerii sociale se încheie prin detalierea datoriile fiecărui om către patria sa, aceasta din urmă fiind definită drept "locul sau țara aceea unde cineva s-a născut, unde trăiește, unde își are averea și unde își petrece viața" (pp. 97-98
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fi un supus obedient, creștin devotat religiei patriei și cetățean plătitor bucuros al birurilor, respectuos față de legile civile și dispus să își sacrifice însăși propria viață pe altarul patriei pe care o adulează. Cam în același timp în care catehismul omului creștin, moral și patriot al lui Aaron dobândea statutul de lucrare canonică în literatura didactică, în Transilvania, Curtea de la Viena își continua demersul de promovare a unui patriotism civic paternalist ca parte a programului statal de consolidare a imperiului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Patriotismul este definit în termenii unui civism al cărui virtute principală este loialitatea față de dinastie. Se pot observa puternice similarități punctuale între obligațiile față de Imperator detaliate de Carte de cetire seaé Legendariu românesc și îndatoririle patriotice față de Stăpânire listate de Catehismul lui Aaron Florian. Ambele materiale didactice, puternic îmbibate de ceea ce în psihologia socială se numește status quo bias, îndeplinesc rolul unor instrumente ideologice de consolidare a relațiilor de putere între supuși și stăpânire prin promovarea de către autoritățile statale a unui
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
valențe naționaliste. 3.1.4. Memorii colective: gestiuni separate ale trecutului Concepția prevalentă despre patriotismul de factură civică fundamentat pe morala religioasă, propovăduind o pedagogie a supunerii față de stăpânire, a putut fi abstrasă din conținutul abecedarelor, cărților de citire și catehismelor prin intermediul cărora copiii luau contact pentru prima oară cu universul scrisului. Departe de a fi simple transmițătoare inocente din punct de vedere ideologic de cunoaștințe tehnice, aceste cărți școlare își asumau la modul explicit și declarat deschis sarcina de educație
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
analfabeți funcționali, lovindu-se de problema hermeneutică a înțelegerii textului pe care reușeau cumva să îl bolborosească. Sârguincioșii care, îndeletnicindu-se cu învățarea latinei, se înzestrau până la absolvirea școlii primare cu pasaje învățate pe de rost de prin scripturi și catehisme, reușeau să își impresioneze părinții analfabeți cu "răpăiala lor în latină ca un fonograf, fără să înțeleagă un cuvânt din ce spuneau" (ibidem). Acestea fiind condițiile generale cu care se confrunta învățământul francez în perioada celui de-al Doilea Imperiu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
curricular sunt sesizabile motificări importante. Pentru interesele noastre, cea mai notabilă schimbare a constat în introducerea istoriei țării ca materie obligatorie de studiu în învățământul primar obligatoriu. Legea stipulează următoarele obiecte de studiu ca având caracter obligatoriu: citirea și scriere, catehismul, noțiuni de igienă, de gramatică, de geografie, de istoria țării, de dreptul legislativ al țării, cele patru operații aritmetice, sistemul legal al măsurilor și greutăților (art. 32). Istoria Principatelor Române va fi studiată în clasa a III-a. În ciclurile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vai, drojdiile s-au coborît la fund..." (Goga, 1927, p. 170). Anticipând ceea ce legionarismul a transformat într-un adevărat cult al morții, poetul din Rășinari care va ajunge prim-ministru în guvernul Goga-Cuza a fost unul din principalii creatori ai "catehismului datoriilor noastre" naționale, în care imperativul moral consta în a face "din hetacombele noastre piedestalul gloriilor de mâine" (Goga, 1927, p. 26). Principiul forță din care s-au împărtășit toate formulele de extremă dreapta a fost "ideia națională", care, desfăcându
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prea individualist, raționalist și impersonal. Între aceste extreme, ortodoxia singură este "ritmul în care se regăsește însăși suflarea cea mai autentică a vieții totale" (p. 66). Direcționându-și raționamentul pe calea polemicii cu doctrina românismului propusă de C. Rădulescu-Motru (1936) drept "catehismul noii spiritualități" românești evacuată de ortodoxie, Stăniloae protestează vehement subliniind centralitatea ortodoxiei ca polul spiritual al românismului: "o conviețuire de două mii de ani ne dă dreptul la o convingere aproape aprioristă că sufletul românesc a fost frământat și răscopt în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
protocronism românesc. București: Editura Eminescu. Petriceĭcu-Hasdeu, P. (1887-1898). Etymologicum Magnum Romaniæ. Dicționarul limbei istorice și poporane a Românilor. Bucuresci: Stabilimentul Grafic Socec & Teclu. Petriceĭcu-Hasdeu, P. (1894). Basarabii. Cine? - De unde? - De când? Bucuresci: Stabilimentul Grafic I. V. Socecŭ. Rădulescu-Motru, C. (1936). Românismul. Catehismul unei noi spiritualități. București: Fundaţia pentru literatură şi artă "Regele Carol II". Rădulescu-Motru, C. (1937). Psihologia poporului român. Revista de filosofie, 22(2), 133-147. Roller, M. (1951). Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din Cernăuți și, respectiv, la 3 februarie 1784, cea din Suceava dobândiseră la sfârșitul anului școlar cunoștințe în domeniul scrisului, cititului, al calculelor matematice, învățând între 50 și 300 de cuvinte în limba germană și română, precum și prima parte a catehismului românesc (moldovenii) sau micul catehism (germanii)126. Pentru a atrage tineretul provinciei către aceste școli și spre realizarea motivației pentru care au fost create, de cultivare a tinerimii naționale și de atragere spre acestea a copiilor din Moldova, la propunerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
3 februarie 1784, cea din Suceava dobândiseră la sfârșitul anului școlar cunoștințe în domeniul scrisului, cititului, al calculelor matematice, învățând între 50 și 300 de cuvinte în limba germană și română, precum și prima parte a catehismului românesc (moldovenii) sau micul catehism (germanii)126. Pentru a atrage tineretul provinciei către aceste școli și spre realizarea motivației pentru care au fost create, de cultivare a tinerimii naționale și de atragere spre acestea a copiilor din Moldova, la propunerea lui Enzenberg se instituiau premii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și al generalului Enzenberg, înaintat Consiliului Aulic de Război, indicând poziția autorităților provinciei în chestiunile cultural-religioase, scotea în evidență greutățile întâmpinate de Consistoriul Bucovinei în preluarea instruirii viitoarei preoțimi, generate în parte și de lipsa unor manuale de religie, precum catehismul. În privința răspândirii în provincie a unor manuale tipărite la Viena, Consistoriul își exprima temerile sale, legate de eventuala respingere de către populație a folosirii unui catehism apărut în capitala catolică a imperiului. În cazul tipăririi lucrării, Consistoriul cerea ca aceasta să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
preluarea instruirii viitoarei preoțimi, generate în parte și de lipsa unor manuale de religie, precum catehismul. În privința răspândirii în provincie a unor manuale tipărite la Viena, Consistoriul își exprima temerile sale, legate de eventuala respingere de către populație a folosirii unui catehism apărut în capitala catolică a imperiului. În cazul tipăririi lucrării, Consistoriul cerea ca aceasta să apară în limba română și rusă128. Câteva săptămâni mai târziu, Consiliul Aulic de Război din Viena făcea cunoscut episcopului Bucovinei, Mitropoliei ortodoxe de la Carloviț și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
săptămâni mai târziu, Consiliul Aulic de Război din Viena făcea cunoscut episcopului Bucovinei, Mitropoliei ortodoxe de la Carloviț și Comandamentului General al Galiției că a hotărât tipărirea și trimiterea în provincie, pe cheltuiala Fondului bisericesc bucovinean, a 300 de exemplare din catehism, tipărite în română, germană și rusă, precum și a primei părți a manualului pentru directori și învățători, de îndată ce aceste lucrări vor fi tipărite 129. Răspunderea pentru traducerea din germană în română, ca și pentru tipărirea manualelor destinate Bucovinei i-a revenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
tipograful oficial al Curții, Kurzböck, cu titlul: Carte trebuincioasă pentru dascălii școalelor de jos românești neunite în Chiesaro-Crăieștii țări de moștenire, iar cea de-a doua parte va apărea în primăvara anului 1786, în aceeași tipografie din Viena. Costurile editării catehismelor și a primei părți a traducerii românești a manualului pentru directori și învățători s-au ridicat la 426 florini și 15 creițari, iar pentru partea a doua a manualului la 437 florini și 30 creițari, la care s-au adăugat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și 30 creițari, la care s-au adăugat cheltuielile de transport prin poștalion, în valoare de 215 florini, precum și 60 de florini plătiți copistului Budai-Deleanu pentru traducere 131. Prin intervenția lui Vasile Balș, în Bucovina au fost expediate 275 de catehisme româno-germane, "pentru a se realiza cât mai sigur răspândirea limbii moldovenești și germane", împreună cu 25 de exemplare tipărite în rusă și germană, pentru a se îndepărta "eventualele bănuieli ale bucovinenilor, încă existenți, ce nu cunosc decât limba rusă", precum și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cel care în trecut stăruise îndelung asupra necesității înființării de școli publice în Bucovina, menite să atragă și copiii din Moldova, trimitea acum din Viena, în virtutea funcției sale, un număr de 4.275 de abecedare, manuale de citire, aritmetici și catehisme româno-germane, precum și versiunea românească a manualului pentru directori și învățători a lui Johann Ignatz Felbiger, ce i se datorează în mare parte, cărți care au fost distribuite gratuit învățătorilor și elevilor din provincie 146, contribuind în mod esențial la îmbogățirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Administrația Bucovinei, prin intermediul circularelor bisericești, atestă accentul pus pe pregătirea celor care urmau să învețe copiii de pe la sate. Aceștia trebuiau să fie absolvenți cu atestat ai Școlii normale și trebuiau să facă proba cunoștințelor lor în materie de aritmetică, scriere, catehism și altele 121. Toate acestea vor duce treptat la sporirea numărului celor ce urmau cursurile Școlii normale din Cernăuți conduse de eminentul pedagog și om de carte, Anton de Marki 122. În condițiile instalării reacțiunii nobiliare în Monarhia de Habsburg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Banat 168. În fruntea Școlii clericale din Cernăuți se afla episcopul Bucovinei, iar de instrucția elevilor se ocupau doi învățători sau preparanzi, retribuiți cu câte nouă florini lunar 169. Programa școlară era destul de sumară, fiind bazată, în principal, pe studierea catehismului 170, iar desfășurarea procesului de învățământ se baza, în principal, pe memorarea mecanică de către elevi a celor predate 171. La aceasta se adăuga pregătirea insuficientă a preparanzilor, ceea ce dădea imaginea unei școli teologice de un nivel mult inferior celor catolice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]