554 matches
-
de vâscozitate η al fazei lichide. Se consideră că suprafața capilarelor la membranele din sticlă, frită, porțelan sau alte materiale ceramice este negativă și atunci stratul de difuzie ce conține particule pozitive se va îndrepta sub acțiunea câmpului electric spre catod. Dispozitivul utilizat în electroosmoză se compune dintr-un tub de sticlă în formă de U în care se află materialul poros, semipermeabil și doi electrozi montați de o parte și de alta a acestui material. Prin electroosmoză se poate calcula
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Moleculele proteice, în soluțiile lor coloidale, sunt încărcate cu sarcini electrice și sunt mobile într-un câmp electric. Fenomenul de migrare a particulelor spre poli, la trecerea unui curent electric, se numește electroforeză. Fracțiunile electropozitive vor migra spre polul negativ (catod), deci vor suferi fenomenul de cataforeză, iar cele electronegative vor migra spre polul pozitiv (anod), deci vor suferi fenomenul de anaforeză. Viteza de migrare depinde de concentrația ionilor de hidrogen din soluția tampon și de intensitatea curentului aplicat pentru crearea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
așază pe suport astfel încât capetele hârtiei să fie scufundate în soluția tampon. În cazul folosirii tamponului veronal, separarea proteinelor se va realiza prin migrare anodică, de aceea capătul hârtiei unde s-a trasat linia de start se va așeza la catod. Se face legătura cu sursa de curent electric și se lasă sub tensiune 10 - 30 minute pentru echilibrare. Se întrerupe curentul și cu Fig. 8 Schița camerei de electroforeză 1,2-cuve cu soluție tampon; 3-electrozi; 4-placă de sticlă; 5-hârtie cromatografică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
energie de ionizare. Lucrul de extrcția a electronului este , unde V se numește potențial de ionizare. În cazul când într-un tub de descărcare există o presiune mai mică decât 10‾² torr, dispare orice fenomen luminos, însă pe peretele opus catodului apare o luminescență galben-verzuie. Goldestein (1876) explică luminescența respectivă, afirmând că acest fenomen se datorează unor radiații care în interacțiune cu peretele de sticlă produce acea luminescență galben verzuie. Inițial, s-au purtat discuții asupra acestor radiații, însă până la urmă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
se datorează unor radiații care în interacțiune cu peretele de sticlă produce acea luminescență galben verzuie. Inițial, s-au purtat discuții asupra acestor radiații, însă până la urmă s-a stabilit că sunt un flux de electroni ce se deplasează de la catod spre anod în tubul de descărcare. Radiațiile au fost denumite raze catodice și au proprietățile: 1. provoacă fluorescența unor substanțe 2. se propagă în linie dreaptă 3. posedă energie cinetică 4. nu impresionează placa fotografică 5. pot da naștere la
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
naștere la un curent electric. În tuburile electronice dioda, trioda etc., funcționează pe baza fluxurilor electronice ce se propagă în vidul acestora. Vom studia dioda și trioda. montajul electric a diodei: Tensiunea electrică UA continuă, dă naștere între anod și catod (cu încălzire directă sau indirectă), la un câmp electric ? deplasând electronii emiși, de catod spre anod sub acțiunea forței electrostatice ? . graficul intensității curentului electric de emisie IE în funcție de temperatura T a catodului: Prin ridicarea temperaturii T a catodului
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
electronice ce se propagă în vidul acestora. Vom studia dioda și trioda. montajul electric a diodei: Tensiunea electrică UA continuă, dă naștere între anod și catod (cu încălzire directă sau indirectă), la un câmp electric ? deplasând electronii emiși, de catod spre anod sub acțiunea forței electrostatice ? . graficul intensității curentului electric de emisie IE în funcție de temperatura T a catodului: Prin ridicarea temperaturii T a catodului are loc o creștere a agitației termice dând naștere la un număr tot mai mare
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
continuă, dă naștere între anod și catod (cu încălzire directă sau indirectă), la un câmp electric ? deplasând electronii emiși, de catod spre anod sub acțiunea forței electrostatice ? . graficul intensității curentului electric de emisie IE în funcție de temperatura T a catodului: Prin ridicarea temperaturii T a catodului are loc o creștere a agitației termice dând naștere la un număr tot mai mare de electroni ce ies din catod, ceea ce face ca intensitatea curentului IE să crească, însă creșterea intensității curentului IE
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
catod (cu încălzire directă sau indirectă), la un câmp electric ? deplasând electronii emiși, de catod spre anod sub acțiunea forței electrostatice ? . graficul intensității curentului electric de emisie IE în funcție de temperatura T a catodului: Prin ridicarea temperaturii T a catodului are loc o creștere a agitației termice dând naștere la un număr tot mai mare de electroni ce ies din catod, ceea ce face ca intensitatea curentului IE să crească, însă creșterea intensității curentului IE nu are loc în mod liniar
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
electrostatice ? . graficul intensității curentului electric de emisie IE în funcție de temperatura T a catodului: Prin ridicarea temperaturii T a catodului are loc o creștere a agitației termice dând naștere la un număr tot mai mare de electroni ce ies din catod, ceea ce face ca intensitatea curentului IE să crească, însă creșterea intensității curentului IE nu are loc în mod liniar. schemele diodei cu încălzire directă și indirectă a filamentului: La dioda cu încălzire directă, încălzirea filamentului se face în circuit continuu
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
multiple aplicații în automatică, cinematografie, fotometrie etc. celula fotoelectrică și legarea ei într-un circuit electric: Celula fotoelectrică este formată dintr-un tub de sticlă, vidat sau conține un gaz inert la presiune redusă, având în interior doi electrozi: un catod C ce are un strat subțire de metal (Cs, Na, K) depus pe o anumită porțiune din peretele tubului și anodul A de construcție specială. Sub acțiunea luminii, fotocatodul C va emite electroni, care datorită câmpului electric sunt dirijați spre
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
elemente chimice descoperite, iar viitorul ne va mai aduce și alte elemente, deoarece știința chimică se dezvoltă destul de repede. 2.8. Radiații X descoperirea razelor X: în anul 1895 de către savantul german Röntgen. Tub vidat în care se află un catod și un anod la o anumită distanță unul de altul, aplicându-se o tensiune de curent electric continuă foarte înaltă. Razele X apar datorită frânării în substanță a electronlor rapizi, încât energia cinetică a electronilor se transformă în energia radiațiilor
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
minimă, λmin, este invers proporțională cu energia cinetică a electronilor ce emit radiația de frânare. La frânarea electronului putem scrie: hυmax =?? . Dar υmax = ? ???? de unde obținem: b) Radiația Röntgen caracteristică apare împreună cu radiația X albă, atunci când tubului între catod și anticatod i se aplică o tensiune electrică foarte mare ce depășește 31,8 KV. Aceste radiații caracteristice se datoresc naturii din care este construit catodul tubului. Apariția radiațiilor X caracteristice se produc electronilor ce sunt accelerați la energii foarte
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de unde obținem: b) Radiația Röntgen caracteristică apare împreună cu radiația X albă, atunci când tubului între catod și anticatod i se aplică o tensiune electrică foarte mare ce depășește 31,8 KV. Aceste radiații caracteristice se datoresc naturii din care este construit catodul tubului. Apariția radiațiilor X caracteristice se produc electronilor ce sunt accelerați la energii foarte mari în tubul Röntgen, prin expulzarea electronilor de pe păturile electronice inferioare ale atomilor din construcția anticatodului. Însă, pe locurile libere vor tranzita electronii de pe nivelele energetice
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
un numărător graficul unui puls de tensiune: d) detector cu scintilație (fotomultiplicator) schema de principiu a unui detector de scintilație: Modul de funcționare: prin pătrunderea unor particule din mediul exterior în detector și interacționând cu stratul de Zn ce acoperă catodul, va lua naștere, prin efect fotoelectric primii fotoelectroni, iar câmpul electric dintre catod și dinoda D1 îi vor accelera ajungând pe prima dinodă D1. Apoi, acești primi fotoelectroni și prin interacțiunea lor cu dinod D1, prin efect fotoelectric extern, va
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de principiu a unui detector de scintilație: Modul de funcționare: prin pătrunderea unor particule din mediul exterior în detector și interacționând cu stratul de Zn ce acoperă catodul, va lua naștere, prin efect fotoelectric primii fotoelectroni, iar câmpul electric dintre catod și dinoda D1 îi vor accelera ajungând pe prima dinodă D1. Apoi, acești primi fotoelectroni și prin interacțiunea lor cu dinod D1, prin efect fotoelectric extern, va mări fluxul de fotoelectroni, încât în continuare fenomenul se repetă continuu, iar la
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ser diluat la fiecare deschizătură și se lasă 5 minute de la aplicarea pe ultima probă; se îndepărtează surplusul de ser cu sugativa; se ia proba analizată; se arcuiește banda de agaroză și se plasează pe puntea probei upside down la catod(-); se inchide camera acoperind-o; se realizează electroforeza 20 minute la 100V(CORMAY-CU1, CORMAY-S20) sau 15 minute la 100V(Beckman); după migrare, se îndepărtează plăcuțele și se imersează în soluție fixatoare 15 minute în pozitie verticală; 82 se usucă gelul
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
strat de polimer emite lumină de intensitate scăzută în domeniul albastru, după ce este conectat la o tensiune de 5 V. Intensitatea luminii și randamentul cresc prin adăugarea unui strat de material care conține un derivat de oxadiazol între polimer și catodul de aluminiu. Polimerul a prezentat stabilitate termică înaltă până la 480° C, având temperatura de tranziție sticloasă de 239°C. Polieterii aromatici 83, care conțin grupe distirilbenzen în catena principală și ciclul 1,3,4-oxadiazol în catena laterală au fost preparați
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
performanțele sunt mai mari decât utilizarea unui singur strat de poli(3-hexiltiofen). Poli-1,3,4-oxadiazol-eterul 87 prezintă fluorescență puternică în domeniul albastru. Au fost obținute LED-uri folosind acest polimer ca strat electroluminescent, polianilină ca strat conductor și calciu drept catod [50]: Polimerul 88, care conține grupe CN emite lumină în domeniul albastru, atât în soluție cât și în film, cu maximul lungimii de undă la 450 nm. Maximul de fluorescență al acestui polimer este ușor deplasat spre albastru prin încălzire
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
gradient de potențial (intensitate a câmpului electric) de valoare redusă. În Fig.2.19 este reprezentată caracteristica volt amper a unei descărcări în gaze, pe care poate fi localizat arcul electric. Descărcarea luminiscentă se produce pentru căderi de tensiune la catod de 200...250V, la curenți de 10 5... 10-1 A. Descărcării prin arc electric îi sunt proprii valori mari ale intensității curentului (10...105 A), respectiv reduse pentru căderea de tensiune (10...20 V). Descărcarea prin arc electric, definită ca
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
gazului, astfel încât tensiunea de străpungere, us, să rezulte de valori cât mai mari. Distribuția tensiunii și a gradientului de potențial în lungul coloanei unui arc electric cu ardere staționară este reprezentată în Fig.2.21, de unde rezultă că, în vecinătatea catodului, se produce o variație bruscă a tensiunii, numită cădere de tensiune catodică, uK, gradientul de potențial corespunzător, EK, având valori mari. În lungul coloanei arcului, tensiunea uC variază aproape linear, încât gradientul de potențial poate fi considerat constant, de valoare
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
tranzistorul cu grilă izolată (IGBT), tiristorul controlat MOS (MCT). 3.1.1. Dioda Dioda este formată dintr-o joncțiune pn, realizată într-un monocristal de siliciu sau germaniu, având contacte metalice atașate celor două regiuni, anod (pe zona p), respectiv catod (atașat zonei n), Fig.2.1. În Fig.2.2 este reprezentată caracteristica volt amper statică a unei diode. Aplicând la anod o tensiune pozitivă față de catod va apărea un curent, odată ce bariera de potențial (0,5-0,6 V pentru
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
germaniu, având contacte metalice atașate celor două regiuni, anod (pe zona p), respectiv catod (atașat zonei n), Fig.2.1. În Fig.2.2 este reprezentată caracteristica volt amper statică a unei diode. Aplicând la anod o tensiune pozitivă față de catod va apărea un curent, odată ce bariera de potențial (0,5-0,6 V pentru siliciu sau 0,2-0,3 V pentru germaniu) a fost depășită și o cădere de tensiune directă de ordinul a 0,8-1,5 V la valoarea curentului
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
Tiristorul Tiristorul, numit și diodă comandată, este un dispozitiv semiconductor cu siliciu care are o structură formată din patru straturi semiconductoare în serie pnpn ce formează astfel trei joncțiuni. Tiristorul are trei electrozi: anodul A, conectat la stratul marginal p, catodul K, atașat stratului marginal n și electrodul de comandă G numit poartă sau grilă, conectat la stratul p dinspre catod (Fig.3.4a). În lipsa semnalului de comandă, tiristorul blochează trecerea curentului în ambele sensuri, iar sub acțiunea semnalului de comandă
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
semiconductoare în serie pnpn ce formează astfel trei joncțiuni. Tiristorul are trei electrozi: anodul A, conectat la stratul marginal p, catodul K, atașat stratului marginal n și electrodul de comandă G numit poartă sau grilă, conectat la stratul p dinspre catod (Fig.3.4a). În lipsa semnalului de comandă, tiristorul blochează trecerea curentului în ambele sensuri, iar sub acțiunea semnalului de comandă el trece în conducție, permițând circulația curentului într-un singur sens. Structura pnpn, în stare blocată poate suporta tensiuni de
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]