616 matches
-
cu o vizită la Universidad de Santiago de Chile, inaugurată în 1849, cu circa 20000 studenți, având ca deviză "Labor laetitia nostra" "Munca este bucuria noastră", o deviză cam șocantă pentru studenții noștri de astăzi! Am continuat cu Pontifica Universidad Catolica fondată în 1888 de către Arhiepiscopul de Santiago, Rafael Valentin Valdivieso, și cu Universidad de Chile, fondată în 1842 de marele cărturar de origine venezueleană Andres Bello. În provincie, după Universidad de Atacama, de la Copiapo, aveam să mai fac vizite la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
clădirile și campusurile supravegheate non-stop și interzise orice adunări și demonstrații, iar mulți profesori și studenți au fost arestați sau expulzați. În acest context era firească decizia autorităților de a numi un rector-militar chiar și la conducerea sobrei Pontifica Universidad Catolica, instituție aflată sub oblăduirea bisericii. Universitățile erau bine organizate, aveau în stilul tradițional facultăți și specialități de tot felul, de la științe sociale, drept, matematică, fizică, biologie, chimie, până la medicină, economie, inginerie, arhitectură, arte plastice etc. Aveau campusuri după sistemul american
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Începând cu anul 1882 apar emigranți din Italia ca cioplitori În piatră, marmură și specialiști În construcții urbane. În anul 1930 În România s-au Înregistrat aproape 20.000 italieni. Viața cultural spirituală s-a menținut prin numeroasele biserici romano catolice, prin școli proprii și clasele românești În care se predă limba italiană. Primele cursuri au fost predate la mijlocul sec. al XIX-lea la Craiova de către Ion Maiorescu. Comunitatea italiană din Iași, condusă de d-na Gita Navari are o organizare
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
o vizită la Universidad de Santiago de Chile, inaugurată în 1849, cu circa 20.000 studenți, având ca deviză "Labor laetitia nostra" "Munca este bucuria noastră", o deviză cam șocantă pentru studenții noștri de astăzi! Am continuat cu Pontifica Universidad Catolica fondată în 1888 de către Arhiepiscopul de Santiago, Rafael Valentin Valdivieso, și cu Universidad de Chile, fondată în 1842 de marele cărturar de origine venezueleană Andres Bello. În provincie, după Universidad de Atacama, de la Copiapo, aveam să mai fac vizite la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
clădirile și campusurile supravegheate non-stop și interzise orice adunări și demonstrații, iar mulți profesori și studenți au fost arestați sau expulzați. În acest context era firească decizia autorităților de a numi un rector-militar chiar și la conducerea sobrei Pontifica Universidad Catolica, instituție aflată sub oblăduirea bisericii. Universitățile erau bine organizate, aveau în stilul tradițional facultăți și specialități de tot felul, de la științe sociale, drept, matematică, fizică, biologie, chimie, până la medicină, economie, inginerie, arhitectură, arte plastice etc. Aveau campusuri după sistemul american
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ani de predare, a fost angajat ca șef tehnic al Arsenalului militar din Verona, unde a rămas până în 1909, când s-a retras pentru a intra ca religios la «Casa Buoni Fanciulli». Era o persoană de frunte al mișcării populare catolice; făcea parte din cercul restrâns de preoți și laici implicați în domeniul social, mai ales în mediul rural. Erau puțini adepți, față de aderenții la mișcarea catolică a Operei Congreselor, condusă de o elită de aristocratici (Canossa, Carlotti, Cartolari, Ravignani). O
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
din 1526, protestantismul își face simțită din plin prezența în Transilvania. În sud, luteranismul era prezent încă din 1524, iar în nord apar ideile calviniste. „Dieta din 1572 recunoștea existența în Transilvania a patru religii recepte (calvină, luterană, unitariană și catolică) . în secolul al XVI-lea se înregistrează o încercare de revigorare a catolicismului prin Societatea lui Iisus (iezuiții). VI.2. Ce este catolicismul? Din punct de vedere teologic, cuvântul catolic (gr. katholikos) trimite la universalitatea Bisericii. Sensul nu este numai
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Partea a doua (1701-1742) cuprinde evenimente trăite de autor sau încă foarte vii în conștiința contemporanilor. Sunt evocate pe larg întâmplări legate de actul „unației” de la 1701, prin care o parte a Bisericii Ortodoxe din Transilvania devenea dependentă de cea Catolică. Trădarea preotului Atanasie, principala unealtă în mâna oficialităților, îi stârnește lui T. o indignare furioasă și determină alcătuirea a două capitole lirice: Plângerea oilor în mijlocul lupilor și, în versuri, Arăta-vom și alte ale lui Atanasie stihuri. Cu anul 1713
TEMPEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290130_a_291459]
-
36. Ea era secretară la ambasada americană, mare catolică, deși englejii de fapt Îs anglicani, dar printre ei sunt și mulți catolici care nu și-au părăsit religia, cu toate c-au fost mereu persecutați... Și ea era tare mare catolică. Și ea, fiind la ambasada americană, ducea scrisorile preoților greco-catolici și romano-catolici, pentru că ei n-aveau voie să ia legătura cu Vaticanul... Și ea, prin valiza diplomatică, le ducea scrisorile... A fost descoperită ea și cu mai multe persoane, care
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
semn că mai ai ceva de îndeplinit în lume. Valoarea vieții este inestimabilă și fiecare trup este un lăcaș al unei scântei de dumnezeire, de aceea omuciderea și sinuciderea sunt păcate grele, sigur cele mai grele. Biserica noastră și cea catolică tălmăcește acest gest, ca o uzurpare a dreptului lui Dumnezeu asupra creaturilor Sale. Apostolul Pavel spunea în epistola I către corintieni capitolul 3/16 si 3/17 referitor la trupul omului care este templul lui Dumnezeu: Dacă nimicește cineva Templul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
care nu se zgârcește, reușesc să înșele într-o măsură vigilența Doamnei Clara, a cărei trufie, congestionată în egolatrie delirantă, o face să-și piardă din când în când simțul realității. Agresivitatea insolentă a teribilei femei, maghiară de origine și catolică fanatică, nu e doar urmarea unor prezumțioase veleități politice, exacerbate de o beție a puterii. Maștera trebuie văzută - ca și Vlaicu, de altfel - ca un personaj exponențial, și în consecință hipertrofic, ilustrând, cu accese de furibundă aroganță, tendințele expansioniste ale
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
auxiliar de Iași, Aurel PERCĂ) / 7 Prefață (Gheorghe IACOB) / 9 Introducere / 17 Capitolul I. Biserica Catolică și mijloacele moderne de comunicare socială / 35 I.1. Biserica Catolică și mass-media. Rolul presei în cadrul Bisericii / 37 I.1.1. Influența mediilor intelectuale catolice din occident asupra Bisericii și a mijloacelor de informare în viața publică / 47 I.1.2. Giuseppe Chiaudano și modelul ziarului catolic / 52 I.1.3. Instituții și acțiuni de unificare a presei catolice / 57 I.2. Istoricul doctrinei Bisericii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
colaboratori ai revistelor catolice din dieceza de Iași / 191 II.3.3. Analiza comparativă a publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași din punct de vedere al caracteristicelor tehnice / 202 Capitolul III. Încercări și modalități de unificare a presei catolice românești / 209 III.1. Participarea României la Congresul și Expoziția Mondială a Presei Catolice / 210 III.1.1. Congresul Presei Catolice / 212 III.1.2. Expoziția Mondială a Presei Catolice / 218 III. 2. Proiectele unui cotidian catolic în România / 230
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
politicii Vaticanului și ca evoluție a publicațiilor. * * * Dincolo de această observație, deschiderea metodologică, fondurile arhivistice parcurse, precum și calitatea descrierii sau concizia aparatului critic fac din lucrarea domnului Iulian Ghercă una semnificativă în înțelegerea unei instituții (Biserica Catolică), a unei comunități (cea catolică din România Vechiului Regat) și a unei societăți, cea interbelică cu precădere. Este motivul pe care o recomandăm tuturor celor interesați de istoria Românilor în prima jumătate a secolului XX, în multitudinea aspectelor ei sociale, politice, confesionale și culturale. Gheorghe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care îl însoțesc, a modului concret de manifestare. De la modul general de abordare și manifestare a acestui fenomen, vom trece la prezentarea unor caracteristici principale ale publicațiilor catolice locale, pentru a putea surprinde integrarea presei catolice din România în cea catolică occidentală, amploarea, particularitățile și uniformitatea ei. Pentru un demers științific complex precum lucrarea de doctorat, este nevoie de o analiză aplicată, de o problematizare și o abordare comparativă și nu doar descriptivă și de prezentare; de aceea, studiul de față
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
precum lucrarea de doctorat, este nevoie de o analiză aplicată, de o problematizare și o abordare comparativă și nu doar descriptivă și de prezentare; de aceea, studiul de față va cuprinde o comparație a presei catolice din România cu cea catolică din țări precum Italia, Spania și Franța, în ceea ce privește nivelul publicațiilor, temele, raportul cu puterea politică. Toate aceste criterii ne ajută să individualizăm presa catolică din România. Ne propunem o dezvoltare pe două direcții: una, referitoare la perspectiva și rolul presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe această temă, circumscrisă celor două mari direcții de cercetare: prima (și cea mai răspândită) a fost cea de realizare a unui inventar al publicațiilor catolice din aceste state fără a se insista pe rolul și locul lor în cadrul Biserii Catolice 8 și a doua direcție (actuală) se axează tocmai pe importanța acordată de Sfântul Scaun mijloacelor de comunicare, istoricul viziunii asupra acestora, funcțiile avute și misiunea presei în cadrul Bisericii 9. Pentru al doilea capitol (referitor la publicațiile catolice din România
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o sinteză privitoare la dezvoltarea și caracteristicile presei catolice din trei state cu o îndelungată tradiție catolică și de presă și cu un rol important în evoluția Bisericii Catolice și în reașezarea ei în societatea modernă. În Influența mediilor intelectuale catolice din Occident asupra Bisericii și a mijloacelor de informare în viața publică, prezentăm și analizăm rolul avut de centrele create de către unii intelectuali catolici laici în jurul unor publicații catolice din Occident. Acestea au influențat structura și evoluția concepției Bisericii asupra
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din România, amploarea și organizarea acesteia, dar și modul de manifestare a publicațiilor catolice românești la evenimentele organizate de Biserică pe plan internațional și care vizau mijloacele de comunicare socială. În Participarea României la Congresul și Expoziția Mondială a Presei Catolice analizăm modul în care s-a prezentat presa catolică românească la două evenimente extrem de importante în domeniul comunicării, organizate sub patronajul Vaticanului. Congresul mondial al presei catolice a fost un eveniment care a avut mai multe ediții, organizându-se periodic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în viața publică s-a schimbat. Acest fapt a determinat Biserica Catolică să acorde o atenție sporită mijloacelor de comunicare socială și întregului fenomen "media"22. Documentele emise de autoritățile ierarhice bisericești pe această temă și dezvoltarea instituțiilor de comunicare catolice au demonstrat importanța acordată dar și inexistența unui plan coerent de lungă durată privitor la presă. Au fost măsuri luate treptat, uneori fără continuitate, și unificate relativ târziu, în cadrul Conciliului Vatican II, când a fost adoptată o poziție unitară și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
idei între mișcarea modernistă și ce intransigentă, cât și din exterior, la inițiativa intelectualilor catolici laici care s-au implicat activ în acest proces de repoziționare a Bisericii în societate. Contextul istoric și schimbările care s-au produs în state catolice importante aflate în raport direct cu Vaticanul au influențat viziunea Bisericii referitoare la mijloacele de comunicare. Poziționarea Sfântului Scaun pe scena relațiilor internaționale, modul în care s-au dezvoltat publicațiile catolice în prima jumătate a secolului al XX-lea, scopul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au reprezentat o miză și un mijloc pentru Biserică, în vederea impunerii noilor concepții și viziuni într-o lume tot mai informată. Acest fapt a fost demonstrat de numeroasele documente referitoare la mass-media și de dezvoltarea unei prese și "industrii media" catolice foarte active 56. Prima jumătate a secolului al XX-lea a fost o perioadă de analiză interioară a Bisericii, provocată de tendința de accelerare a procesului de secularizare, dar și a celui de laicizare. Cât timp Biserica latină a făcut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de propagandă și de evanghelizare . Mass-media a jucat un rol important în transmiterea și aplicarea viziunii și politicii promovate de Vatican, lucru demonstrat de numeroasele documente oficiale referitoare la mijloacele de comunicare în masă. I.1.1. Influența mediilor intelectuale catolice din occident asupra Bisericii și a mijloacelor de informare în viața publică Filozofia Revoluției franceze respingea existența unei instanțe imuabile superioare statului liberal. Acesta era un organism construit pe forțe proprii, prin voința populară, care avea tendința de a renunța
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Lucrarea se încheia cu o scrisoare de-a Papei Pius X către episcopatul lombard, în care se atrăgea atenția asupra potențialului evanghelizator pe care îl avea presa, dar și asupra răului pe care-l făceau ziarele care pretindeau a fi catolice și de fapt nu erau. Episcopatul era îndemnat să ia măsurile necesare pentru ca ziarele să respecte Magisteriul 88. Exista un avertisment difuzat sub egida Sfântului Scaun, în care erau menționate publicațiilor în cauză. Această amenințare era făcută în contextul "crizei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de autoritatea ecleziastică înainte de a fi publicat. În cazul mirenilor de confesiune catolică, autoritatea ecleziastică a dispus verificarea înaintea publicării a articolelor în care aceștia tratau teme religioase 145. Papa a denunțat dualitatea anumitor publicații italiene care susțineau că erau catolice, dar nu tratau subiecte referitoare la atacurile suferite de Biserică 146. Papa Pius X a făcut referire la problema mijloacelor de informare mai mult din punct de vedere normativ: le-a amintit episcopilor că trebuiau să fie atenți în privința articolelor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]