11,246 matches
-
și în sufletul omenirii. Ce zici, e puțin? Nu prea Oly, draga mea, ca să auzi și tu, ,,nu prea”? Mânca-l-ar mama Mie îmi place, oltean, sadea Și dacă n-o să câștigați? - am întrebat-o. Ce-am avut, și ce-am pierdut Asta să o crezi tu? Îți spun eu, ai cam dat de dracu Mă omule, arăt așa de rău, sau, ți-a luat amețita asta mințile? Ei, ce zici? - m-a incitat Yanina în timp ce și-a etalat șoldurile
De sărbători, dulcele plâns. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
una după alta cumpărăturile întro sacoșă mare. „Mulțumesc”, gâfâie ea cu o sinceritate nesfârșită, zbătându-se să scape de urmele a ceea ce tocmai trăise. Răspund: „Pentru nimic, cred că te-am speriat.” Și vorbesc, pot în sfârșit să povestesc tot ce-aș vrea să-i spun unei fete cu ochii în lacrimi, parfumată și caldă ca un marțipan spaniol; spun câte minunății mi-a adus această după-amiază misterioasă. Îi povestesc că rândunicile marine argintii au ochii galbeni și ghearele ascuțite, ca
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
legea propriei lor conservări". Sau: " În viața politică a Europei viitoare, știința etnicului, largînd orizontul conștiinței de comunitate,va reuși să găsească, pentru asigurarea viitorului unei națiuni, mijloace mai solide de apărare decît acelea de pînă acum. Prin respectul reciproc ce și-l vor păstra între ele, de o parte, etnicul națiunii majoritare, de altă parte, diferitele grupări etnice minoritare, se va ajunge la consolidarea tuturor. Viitorul plin de neprevăzut impune solidaritate nu numai între membrii unei națiuni, ci și între
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
al conștiinței ; nempăcat Dușman al cerului cel sfint Al firii rău fără cruțare Și, iată ,-acum ți-s la picioare ! A mea iubire fără nume, Umil, eu ți-am adus ,si stins, Întîiu-mi chin, de-aici ,din lume, Și-ntîia lacrima ce-am plâns, Ascultă-mă, măcar din mila ! Doar un cuvânt, atâta-ți cer ! Cu el poți să mă-ntorni , copila, Din nou la bine și la cer. Cu vălu-i sfânt, a ta iubire Să mă-nveșminte,iar să fiu, Acolo, înger nou
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
în loc, Mă jur pe veghetorii îngeri, Vrăjmași cu paloșe de foc ; Mă jur pe iad ,pe cer ,pe fire, Pe tine jur ,ca să-mi rămâi, Mă jur pe ultima-ți privire, Mă jur pe lacrima-mi dintâi, Pe răsuflarea-ți ce-n tăcere Revarsa-al buzelor prinos, Pe părul lung și mătăsos, Pe fericire și durere, Pe dragostea ce-ți port duios ; Mă jur să fug de răzbunare, Mă jur să nu mai fiu trufaș ; De azi din lume va dispare
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
lesne de înțeles, înainte de-a fi aplicate. Evenimentele istoriei se întîlnesc în serii relativ omogene. Tinerii cerchiști de ieri erau precursorii esteticii, după cum conștiințele critice actuale ce se ridică împotriva concepțiilor postideologice sînt urmașii lor, pe aceeași linie maiorescian-lovinesciană ce-și probează, iată, la sfîrșit de mileniu, perenitatea. I. Negoițescu, Despre E. Lovinescu, ediție îngrijită și note de Dan Damaschin, Ed. Paralela 45, Cluj, 1999, 128 pag., prețul 28.000 lei.
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
vocativelor - "super, OMULE", "meserie, frate!", "BRAVO MAESTRE!, "Mulțumesc, amice...", "meriți o bere, bătrîne!" și al interjecției: "Uau", "Oau". Rezultă, pînă la urmă, un dialog destul de autentic, în firească descendență caragialiană: "Cine-i asta, frate?!" - "Bă Ducule, da' ai la comentarii...!!!" - "Ce-am mai rîs..." - "Mersi fain !".
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
răzbune femeile de fierar de orice naționalitate. Fierarilor nu le mai rămâne decât să-și dea mâna și să studieze împreună un arbore genealogic cu încrengături ruso-sârbo-germano-române. În privința vinovățiilor, vinelor și vinovaților ne vom întreba și noi. Modelul interogației fiind "ce-a fost mai întâi oul sau găina?". Vom petrece ceva timp în găsirea răspunsului. Dacă textul ar fi fost epurat de unele expresii care nu-l fac nici mai atractiv și nu fac nici spectacolul mai strălucitor, dacă lucrul cu
Fierari din toate țările, uniți-vă! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16739_a_18064]
-
fictiv al eului se dovedește a fi fost inutilă și inconsistentă. Scoica iluzorie Eul și-a construit o carapace, o scoică de apărare din materialul cel mai fragil, cel mai perisabil posibil, din substanța din care se elaborează ipotezele. Oare ce-ar putea fi mai șubred, decît o înfățișare care dispare imediat și este înlocuită de alta care o neagă și apoi este și ea înlăturată în același fel. Căci aceste năluci denumite ipoteze se creează în locul realității și nu în
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
occidentalii cruce exorcizați când află câte o țară cu vocație ispășitoare, numai bună pentru a le sluji ca ecran de proiecție a propriilor defecte, stereotipii și neliniști - rămâne, în afara păcatelor reale pe care ciobănașul nostru mioritic le are, o întrebare ce-și așteaptă încă răspunsul. Constat numai că din vremea lui Carol I am mai promovat ca slujbași ai acestui talent atât de special, astăzi lumea nici măcar nu mai știe de noi. Cel puțin aceasta e impresia băștinașului care deschide cartea
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
dl. Constantinescu a ridicat între el și lume zidurile de netrecut ale unui Cotroceni muced, spurcat pe vecie de trecerea pe acolo a lui Iliescu. Nici nu puteau spera la mai mult vechii securiști, metamorfozați în sereiști de școală nouă. Ce-și putea dori altceva Măgureanu decât să-l aibă la cherem pe acest amator dispus să creadă orbește în basmele cu spioni, dușmani, atentatori și alte aiureli asortate? Luat la prelucrare, din candidatul bățos, cu aere de Cuza scos de la
La adio (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16888_a_18213]
-
televiziune românească li s-a mai alăturat cifra 4 și, dacă tot s-au făcut 24, am văzut acolo de toate, de la măceluri în direct la provocarea măcelurilor prin televiziune, de la reanimări, spălări publice de biografii și pînă la tot ce-și dorea, mai mult sau mai puțin explicit, ochiul nostru lacom și abstinent. Vechile antene, confecționate clandestin prin fabricile sufocate de marfă nevîndută, au ruginit lent, privind melancolice în direcții vetuste, castraveții, guma de mestecat, cosmeticele, cafeaua și vegeta au
Chinurile unei nașteri amînate (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16971_a_18296]
-
Z. Ornea Acel care va fi arhicunoscut în Muntenia, în al treilea pătrar al secolului al XIX-lea, sub denumirea "vestitul în Țara Românească", acel înțelept ce-și zicea Cilibi Moise, se născuse în 1812, la Focșani, sub numele de Froim Moise. Cum-necum, a ajuns la București, unde practica un ciudat comerț cu de toate mărunțișurile. Se pare că o singură dată și puțină vreme a avut
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
spuse ea și tăie în două pîinea și le dădu lor jumătate.[...] Cînd ea termină de mîncat, piticii îi dădură o mătură și îi spuseră: "Mătură zăpada la ușa din spate". Cînd ea ieși afară, cei trei omuleți se întrebară: "Ce o să-i dăm ca să o răsplătim că a fost atît de drăguță și bună și a împărțit pîinea cu noi?" Atunci primul îi spuse: Ea va avea darul de a deveni tot mai frumoasă cu fiecare zi." Al doilea spuse
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
vertical și smulgînd din mormînt/ inima iubitului care încă pulsează" (evident, părul ei ud nu există). Senzualitatea poetului aspiră spre brutalitate, parcă spre a sublinia concretețea casantă a lumii. Această simțire aspră, pe alocuri cinică, se asociază cu o poetică ce-și propune a se debarasa de convenții, a miza tot timpul pe "îndrăzneală": "cîtă perversă plăcere să îi atingi rochia/ smotocită de vînt spre disperarea trecătorilor/ loviți de parfumul ei de fiară încinsă./ cîtă criminală plăcere să intri în carmangeria
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
Ființa sa pare a se balansa între inconștiența Cuvîntului revelator și o măgulitoare, decorativă devenire personală: Într-un lăuntru de rază/ un înger acum îmi visează/ cuvintele care mă spun/ Nu sînt/ Mai țin de o bură/ și tot descîntul/ ce-mi este făptură/ se face floare de prun" (Într-un lăuntru). Și același echivoc între înfățișările sale palpabile și spiritualitatea sa, bineînțeles "adorată" de absolut: "Nu știu ce numeni mă duc/ dacă mai sînt/ boare beată/ cîntare sau iarbă/ Mă simt adorat
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
fiindcă a comunicat cu glas tare că "Partidu'zice că "Dumnezeu nu există". Poc. Și textul cu răspuns plătit: "Să-i spui lu' Partidu' că e prost!" Așa zicea și mamaie și deci așa era adevărat... Cînd am fost întrebați ce litere din alfabet știm (în clasă - n.n.), în loc de A.B.C. am spus rapid K.G.B.... "Mai lasă măi dracu' de radio că aude ăsta micu și spune pe-afară" (vorba mamei către tată - n.n.)". Constantin Ciprian Pața, de 17 ani, din
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
folosită de istoricul literar încă o dată (pe aceeasi pagina 236): "totul într-o procesiune hohotitoare". La pagina 238, Călinescu găsește într-un distih de întinsă posteritate didactica: Un orologiu bate noaptea jumătate/ La castel în poarta oare cine bate?," "un ce horcăit, cavernos". E clar, pentru el, acest tip de mirodenii orientale ("horcăit", "cavernos") se poate presară pe aproape orice preparat liric pentru a-i înteți gustul... Or, acel "ce horcăit, cavernos" nu e deloc detectabil în cele două versuri liniștit
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
rol? În orice caz, un amestec ciudat de iubire, înțelepciune, provocare și cedare, de tatonare, de relație plurivalentă între un bărbat și o femeie. Făcut destul de schematic și șablonard, Petruchio interpretat de Marian Râlea este mai degrabă un zăpăcit, grosier ce-și exprimă masculinitatea doar prin forța acutelor glasului. Acest Petruchio nu este duplicitar, nu-și marchează strategia diferită față de Catarina și cea în demonstrația față de cetățenii orașului, nu este șugubăț, nu merge, cu alte cuvinte, pe mai multe registre de
Dresura de scorpie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17025_a_18350]
-
variații și substituții. Pentru a descrie situația unor amenințări și a unor represalii lipsite de eficacitate, circulă de mai mulți ani expresia a lua boii (sau caii) de la bicicletă, emisă de obicei din perspectiva potențialei victime, care minimalizează pericolul anunțat: "Ce-or să-mi mai ia? Caii de la bicicletă?" (Paul Goma, Soldatul cîinelui, București, Humanitas 1991, p. 142); Ce poți să-i faci? îi iei boii de la bicicletă, c-așa vrea legea" ("Expres" 34, 1991). Expresia e înregistrată în recentul Dicționar
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
nu-mi pun astfel de întrebări. Nu scriu de prea multă vreme - sunt abia 9 ani de cînd am debutat - și tot ce se întîmplă cu mine și cu literatura mă uimește în fiecare zi... R.B.: S-a încercat, deîndată ce primele dvs. cărți au fost traduse în Germania, să se deducă din ele o poetică și o filozofie a textului, a fost făcută o tentativă de a vă clasifica opera și de a distinge în ea trăsături postmoderniste. Care sunt
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
Dinu Pillat." Vom spune de la bun început că n-am sesizat aceste aspecte, o dată ce esențialul despre G. Călinescu a fost afirmat tocmai în deceniile cuprinse în paginile antologiei și anume de condeie care, sigur, lipsesc astăzi. Dar și de către critici ce-și continuă în zilele noastre magistratura, fără să-și renege cele atunci scrise. Tineri, pe atunci, maturi acum. Oricum, editarea cărții nu putea fi condiționată de vreo aniversare sau de orice accent calendaristic. Lucrarea este, așa cum sub ochii noștri se
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
de bine, încât o poate rescrie, în joacă. Ea povestește în mod intenționat prozaic momente de poezie sublimă: " Pun sare pe oul martir/ Și mușc din carnea virtuală/ A găinușei ce-ar fi putut fi,/ Cu mofturi de donna medievală,/ Ce-și reprimă grațios fiziologia./ Pun, va să zică,/ Ketchup & muștar & sare,/ Pe găinușa comprimată în galbenul glob/ (Palat de nuntă și, evident, cavou)/ Și mușc./.../ Și totul e banal ca moartea." (Scenă de gen cu micul dejun inclus) Deconstrucția și reconstrucția poeziei
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
Mircea Mihăieș Zâzaniile necontenite și fără obiect, injuriile grobiene și incontinența verbală agresivă - mediatizate din plin de o presă și o televiziune ce-și fac o datorie de onoare din vulgaritate și un țel din nesimțire - induc străinătății imaginea unui român isteroid: ființă certăreață, greu de mulțumit, primitivă, violentă, cu care mai bine să n-ai de-a face. E suficient să urmărești
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
încearcă/ noaptea în copaci schimbîndu-ne/ exercițiu de ființare în ploaie cu păsările/ prin tine ne apropiem mai iubitori/ de pămîntul/ pat pregătit de care ne temem" (În ploaie). Un alt nivel e dat de contemplație. Detașată de natură, în calitate de eu ce-și recunoaște identitatea, autoarea se întoarce asupra naturii cu o subtilă nostalgie care are ca subtext recunoașterea delimitării. Simțămîntului brut de contopire îi ia locul simțămîntul rafinat al unei alterități tînjitoare, în cheie extrem-orientală: "Printre roze/ o casă/ ca o
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]