3,131 matches
-
primiți? Soare-Împărat, bine dispus, râse. Căpitanul se adresă și lui Mărțișor: - Prietene, hai la poartă, că acolo trebuie să-ți aducă mireasa! Mărțișor râse, îl luă pe Norocel de mână și merse la poartă cu căpitanul Zefir. Căpitanul alergă la ceata vorniceilor: - Gata, flăcăi, împăratul vă primește, dar să fiți cuminți, să nu vă faceți de râs! Vorniceii unde nu începură să chiuie, lăutarii să cânte mai cu înverșunare și tot alaiul se îndreptă spre curtea Speranței. Dar aici intrară numai
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
pornit de către copii care, în preajma amiezei, în ziua de 31 decembrie, incep a umblă pe la case, rostind uraturi de bun augur și primind în schimb daruri, unele cu caracter simbolic, colăci, fructe sau bani. Noaptea, alaiul plugușorului este amplificat de cetele de feciori care umblă pe la casele unde sunt fete de măritat sau pe la rude. Odată cu seară, parada mascaților, desfășurată inițial în fața mulțimii adunate în centrul satului, se transferă pe la casele gospodarilor. Îmbrăcați în costume de o inegalabila fantezie, întruchipând cele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
fel de fel de ghidușii. Mijloacele de expresie, ingeniozitatea soluțiilor plastice folosite de creatorii vestimentației ceremoniale, originalitatea compozițiilor adoptate de ei au cunoscut de-a lungul anilor o evoluție spectaculoasă. Specific majorității localităților bucovinene este reunirea tuturor personajelor mașcate în cete mari ce poartă diverse denumiri locale: malanca, pârtie, banda, turcă sau ceață. De obicei, conducătorul fiecărei cete este un fecior frumos, numit calfa său turc, cunoscut în comunitate ca având o conduită morală ireproșabila. El este întotdeauna îmbrăcat într-un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
compozițiilor adoptate de ei au cunoscut de-a lungul anilor o evoluție spectaculoasă. Specific majorității localităților bucovinene este reunirea tuturor personajelor mașcate în cete mari ce poartă diverse denumiri locale: malanca, pârtie, banda, turcă sau ceață. De obicei, conducătorul fiecărei cete este un fecior frumos, numit calfa său turc, cunoscut în comunitate ca având o conduită morală ireproșabila. El este întotdeauna îmbrăcat într-un costum țărănesc tradițional iar ca semn al rangului ceremonial pe care îl deține, poartă pe cap o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
poartă pe cap o căciulă împodobita cu șiraguri de mărgele și panglici multicolore, iar în mână are un baston ferecat cu alama și cositor. În timpul jocului calfa comandă, pe rând, intrările și ieșirile fiecărui personaj sau grup de personaje. În cadrul cetelor de mascați intra grupuri de „urâți” și de „frumoși”, ce au rolul de a întreține o atmosferă exuberanta. „Uraților” le revine misiunea de a face jonglerii dintre cele mai năstrușnice: se dau peste cap, fugăresc fetele și copiii, ung asistență
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
întruchipat în societățile ancestrale personificarea prolificității zoologice și fertilității telurice. Capră, ca personaj mito-zoomorf, cunoscută în toate așezările bucovinene, isi subordonează de cele mai multe ori, în timpul desfășurării jocului, toate celelalte personaje. În unele sate, jocul acestui animal apare sub forma unor cete de mai multe capre (Ostra) iar în altele animalul este singur, însoțit doar de cioban, moș și babă. Mască costumului de capră este constituită dintr-un cap de capră, sculptat în lemn, având maxilarul inferior mobil pentru a fi tras
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
mai spectaculoși urși de Anul Nou îi întâlnim în Bosanci, Udesti, Chiliseni, Stirbat, Poieni, Boroaia și în zona Câmpulungului, în special la Sadova și la Fundu Moldovei. Jocul ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile cu măști întâlnite în cetele bucovinene. În desfășurarea jocului ritual al ursului, etalare de forță, vitalitate și dibăcie, pot fi percepute și astăzi secvențe care reliefează credințele referitoare la acest animal, simbol al regenerării vegetației. Astfel, rostogolirea urșilor în cerc, bătutul și moartea ursului, apoi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
în cerc, bătutul și moartea ursului, apoi învierea miraculoasă că și urcarea acestuia pe bată (toiag), redau în chip metaforic succesiunea anotimpurilor care, cândva, stăteau sub semnul acestui animal, capabil să învingă iamă și să vestească primăvară. Urșii, constituiți în cete speciale de căte 10-15 personaje sau incluși în grupurile complexe cu mai multe personaje, joaca la comanda ursarilor, tineri chipeși, îmbrăcați în vesminte colorate, care imprimă ritmul jocului cu ajutorul unor tobe (ciururi). După executarea numerelor din timpul dansului, urșii se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
numerelor din timpul dansului, urșii se mișcă independent, simulând viața lor liberă în mijlocul naturii, se iau la trânta, fac tumbe, simulează chiar atacul asupra persoanelor din asistență. Datorită popularității sale, în ultimii ani au început să apară în sate, alături de cete precis constituite, și grupuri mai mici de urși (3-6 personaje), care se bucură de multă admirație și contribuie la amplificarea obiceiul. Calul este o altă întruchipare plastică a unor simboluri mitice din tradiția bucovineana. Jocul calului este o reminiscența a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
radial, față în față, simulând o șarja de cavalerie, sub comanda unui căpitan sau vătaf. Sunt sate în care, asemănător alaiului caprei și ursului se întâlnește alaiul calului însoțit de turc, babă, moșneag și negustor. Uneori caiutii sunt grupați în cete de sine stătătoare conduse numai de un căpitan. Dar sunt și cazuri în care caiutii, mai puțini la număr, sunt incluși în cete mari și sunt subordonați altor personaje, ei având, în acest caz, un rol secundar. Cerbul simboliză, în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
ursului se întâlnește alaiul calului însoțit de turc, babă, moșneag și negustor. Uneori caiutii sunt grupați în cete de sine stătătoare conduse numai de un căpitan. Dar sunt și cazuri în care caiutii, mai puțini la număr, sunt incluși în cete mari și sunt subordonați altor personaje, ei având, în acest caz, un rol secundar. Cerbul simboliză, în mitologia populară românească, puritatea și dreptatea iar la vechii traci era simbolul soarelui. În cadrul obiceiurilor de Anul Nou, impresionează fastuozitatea personajului. Asemănător măștii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
în ultimul rând, moartea și drăcii. Dacă moșii și babele sunt o reflectare a cultului înaintașilor, celelalte măști de urâți apar că reprezentări din alte timpuri istorice, văzute în diverse ipostaze. Jidanii, ca grup de mascați, se întâlnesc în toate cetele, ei jucând rolul de negustori lipsiți de scrupule. Pădurarii apar în compania cerbilor, dracul și moartea amenință și răspândesc groază în jurul lor, doctorii încearcă să „vindece” cu un instrument improvizat, perceptorii, cu registre mari în mână, caută să încaseze sumele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
a capacita asistență și de a crea bună dispoziție. În contrast cu „urații”, în obiceiurile de Anul Nou, apar grupurile de „frumoși”. Sub acest nume sunt identificate costumațiile ceremoniale de tipul „împărat”, „ministru”, „general”, „jandarm”, „bunghier” și „irod”. Facem cuvenită precizare că cetele de „frumoși” apar ceva mai târziu în contextul obiceiurilor de Anul Nou, unii dintre ei fiind o formă locală de protest împotriva ocupanților austrieci. „Frumoșii” nu apar în întreg spațiul etno-cultural bucovinean ci numai într-un număr restrâns de localități
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
în „frumoși” trebuie să provină din familii de gospodari cu o bună reputație în sat, să aibă un comportament exemplar, un fizic plăcut și să fie dansatori de excepție. În cadrul obiceiurilor de Anul Nou, „frumoșii” apar că nuclee distincte ale cetelor sau că grupuri de sine stătătoare. În momentele prestabilite din evoluția spectacolului, „frumoșii” execută dansuri specifice zonei sau dansuri care se joacă doar de Anul Nou, așa cum sunt cele numite „Craizar” sau „Că la Craizar”, ce fac aluzie la foștii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
atribuțiile, fiecare dintre ei făcând ceea ce trebuia să facă celălalt. Întregul spectacol este conceput pentru a binedispune asistență și pentru a crea o atmosferă relaxanta. Jocurilor cu măști din Bucovina li se asociază și trupele de teatru popular, organizate în cete ce poartă numele unor eroi locali (Darie, Doboș, Furtună, Coroi) sau chiar ale unor eroi cunoscuți în alte zone (Gruia, Novac, Jianu, Bujor, Terente). Într-un spectacol conceput simplu, cu un text adecvat momentului prezentat și o vestimentație specifică epocii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
judecată când cer să fie întărit mormântul ca să nu se fure cumva trupul. O, cât sunt de lipsiți de judecată! Nu știau că ceea ce făceau în sprijinul lor o făceau împotriva lor! Pilat le-a îngăduit, iar ei, împreună cu o ceată de ostași, au întărit mormântul și l-au și pecetluit. Și s-a făcut asta pentru a nu se pune la îndoială Învierea Domnului, o dată ce era străină și paza și pecetea. Dar deodată iadul se cutremură, când simte puterea Domnului
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
Sătul de bobi m-au risipit, Purtat pe-aripe sus pe cer, Să fiu schimbat în fulg de ger! În urmă, cel mai mic se-ndeamnă: - Eu sunt odorul mamei Toamnă! Dar, zămislit de dimineață, N-am reușit să văd prin ceată Cum vântul lacom rupe-o frunză Și-o zboară-n zare s-o ascunză. Iar eu, plăpândul giuvaer, Am fost schimbat în fulg de ger! Eh ! Asta e ! În horă prinși, Se hârjonesc de iarnă ninși, Purtați de vânt pe
TREI FULGI NĂSCUŢI DIN TREI SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1421998999.html [Corola-blog/BlogPost/370405_a_371734]
-
la acea vreme fiind prevăzută cu incintă fortificată. Istoria mănăstirii a fost mult frământată și zbuciumată. Astfel, în anul 1484 a fost parțial incendiată fortificația - refăcută de Ștefan cel Mare până în 1498 - în anul 1653 biserica a fost prădată de cetele lui Timuș Hmelnitki, care au ars zugrăvelile pentru a extrage aurul existent în poleiala picturilor, au dărâmat zidurile pentru a descoperi comori ascunse și au luat acoperișul din plumb. În vara anului 1691 biserica a fost incendiată de polonezii și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414438472.html [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
am primit cunoștința despre Tine, Dumnezeul îngerilor, al puterilor, a toată zidirea și a întregului neam, al celor drepți, care trăiesc înaintea fe¬ții Tale. Te binecuvântez că m-ai învrednicit de ziua și ceasul acesta, ca sa am parte cu ceata mucenicilor la paharul Hristosului Tău, spre învierea vieții de veci a sufletului și a trupului, în nestricăciunea Duhului Sfânt. Între care fă să fiu primit înaintea Ta astăzi, ca jertfă grasă și bineplacută, precum m-ai pregătit, m-ai descoperit
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1484224172.html [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
lume că în Carpați s-a născut urmașul meu! Contele îl bate pe Paloș prietenește pe umăr. Contesa își leagănă nepoțelul în brațe. EXT. / REGATUL MUNȚILOR / ZI În depărtare se zăresc culmile munților cu frunțile abrupte scăldate-n soare. O ceată de călăreți, vânătorii de vampiri, aleargă în galop pe un drum spre acele înălțimi, lăsând în urma lor un nor de praf. Norii se perindă pe cer iar orele se scurg una după alta. Călăreții pătrund în niște chei prăpăstioase printre
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
vântului se aude șuierând peste creste, iar din adâncul văilor se ridică urletele sălbatice ale lupilor. Luna inundă cu lumina sa albă și rece regatul munților, iar stelele licăre într-un joc fascinant. EXT. / REGATUL MUNȚILOR / ÎN ZORI Reapar zorii.Ceata de vânători continuă să escaladeze muntele, în timp ce nori albi se perindă pe cer. EXT. / CURTEA PALATULUI / ZI Oștenii pătrund în curtea palatului. Totul pare pustiu. CĂPITANUL ARNĂUTU: Să acționăm cât este ziuă. Orice cadavru să-l străpungeți cu țepușele. CĂPITANUL
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
CĂPITANUL ARNĂUTU: Și totuși Prințesa m-a păcălit de două ori! Urmașul lui Dracula s-a născut! Dar unde l-a ascuns? EXT. / LA POALELE MUNȚILOR / ZI Orele se scurg... Soarele este undeva sus pe cer indicând ora prânzului.O ceată de călăreți coboară dinspre munte. Căpitanul Sasu îl găsește pe căpitanul Arnăutu tolănit la umbra unui stejar bătrân cu coroana stufoasă. Acesta îi zâmbește binevoitor și-i face semn să se așeze pe mușchiul moale. Sasu se așează lăsând calul
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
cade pe rând atât pe piscurile împădurite cât și de golurile alpine, pe o prăpastie din care ies pinteni stâncoși ce se ridică din versanți și coboară într-o vale cu o cascadă spectaculoasă. Prin chei aleargă în galop o ceată de călăreți. Deodată zările se deschid și pe un pisc îndepărtat se zăresc turnurile unui castel.Călăreții continuă să alerge.Ultimele raze ale soarelui se împrăștie peste culmea muntelui. Călăreții ajung la zidurile castelului și se opresc. CĂPITANUL ARNĂUTU: (către
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
București!!! - tronează, îmbuibat de comisioane trădătoare de patrie, în tronurile de la palatele Victoria și Cotroceni! ...Țărani. Oameni ai pământului. Adică, autentici cunoscători ai pământului. Nu precum “alde Marincea”, directorul Institutului de Geologie-București, care, deși s-a bâlbâit cumplit, cu toată ceata lui de afoni într-ale Mumei Geea, servili și cu totul ignobili (încurcând teribil mințile oamenilor... afară de mințile OAMENILOR LOCULUI, CARE SIMȚEAU ȘI SIMT CUM SE CUTREMURĂ, EGAL ȘI MEREU: RÂNDUIELI VALAHICEȘTI MULTIMILENARE, ȘI GLIE, ȘI VIAȚĂ, ȘI ADEVĂR, ȘI
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/aducatorii-de-apocalipsa/ [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
urmei sunt banii bunicului său! Țăranul se întoarse acasă cu inima împietrită de atâta grijă, dar și cu sufletul împăcat că avea un moștenitor cu avere! În vremea asta Ciocoiu și Conacu așteptau în zadar întoarcerea celor doi căpitani cu ceata lor de viteji. Trecuse mai bine de o lună și crezură că Arnăutu și Sasu, tentați de strălucirea aurului, au trecut cu comorile dincolo de munți în celălalt principat românesc. Trimiseră oameni de încredere în ținuturile Moldovei și Transilvaniei, dar nu
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422866454.html [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]