3,567 matches
-
antidepresive triciclice, metacolină etc. De asemenea, episoade paroxistice, inexplicabile de tahicardie, hipertensiune arterială care apar la intubația orotraheală, la inducția anestezică, sau hipotensiune inexplicabilă după o intervenție chirurgicală, ridică suspiciunea de feocromocitom. Simptomele paroxistice (ca triada clasică: palpitații, diaforeză și cefalee), pot dura de la minute la ore, cedează gradual, cu o frecvență variind de la multiple episoade pe zi, la câteva pe lună sau tipul cel mai des întâlnit, reprezentat de una sau două crize pe săptămână. Simptome mai rar întâlnite în
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
și a acțiunii insulinei, dar diabetul zaharat este rar identificat la acești pacienți. Manifestări clinice ale hiperaldosteronismului primar I. Neuromusculare Parestezii Tetanie Paralizie flască Slăbiciune musculară II. Cardiovasculare Hipertensiune arterială esențială Hipertrofie ventriculară stângă Insuficiență cardiacă congestivă cronică Aritmii Retinopatie Cefalee III. Renale Diabet insipid nefrogen (poliurie, polidipsie, nicturie). II. Diagnosticul paraclinic Având în vedere că semnele și simptomele hiperaldosteronismului primar sunt nespecifice, testele diagnostice paraclinice sunt necesare pentru screeningul inițial, confirmarea diagnosticului și evaluarea subtipului bolii. I.Teste screening Hipopotasemia
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
b. Meningioamele situate la baza craniului. Cele mai frecvente sunt: 1.b.1. Meningioamele șanțului olfactiv, localizate uni- sau bilateral (Fig. 3.). Acestea iau naștere la nivelul apofizei crista galli sau la nivelul șanțului olfactiv propriu-zis și se manifestă prin cefalee ușoară, anosmie uni sau bilaterală, tulburări psihice, tulburări sfincteriene și stază papilară cu evoluție spre atrofie optică. 1.b.2. Meningiomul de tuberculum selle, caracterizat printr-un sindrom de chiasma optică. 1.b.3. Meningiomul de aripă mică de sfenoid
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
plate. 1.b.3.3.2.2. - Exoftalmie, care este moderată și rară. 1.b.3.3.2.3. - Semne neurologice, prin compresiunea executată pe lobul temporal, după cum urmează: 1.b.3.3.2.3.1. - Sindrom de hipertensiune intracraniană (cefalee, stază papilară, de obicei fără vărsături !). 1.b.3.3.2.3.2. - Semne de iritație a lobului temporal (crize de epilepsie - fie generalizate fie jacksoniene - motorii -, în hemifată și, eventual, în membrul superior controlateral, fie crize olfactive sau gustative
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
L.C.R., închizându-se, astfel, un cerc vicios. Cantitatea de L.C.R. acumulată în plus în ventriculii cerebrali determină hidrocefalie internă. Acest fapt, adăugat împiedicării scurgerii L.C.R., determină apariția H.I.C. Hipertensiunea intracraniană are două categorii de simptome și semne: I.1. Generale (cefalee, vărsături și modificări ale fundului de ochi = F.O.); I.2. Secundare (tulburări psihice, semne de iritație meningeală, pareze de nerv oculomotor extern, semne vestibulare, crize convulsive și tulburări vegetative). I.1. SEMNE și SIMPTOME GENERALE în H.I.C. I.1
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
și modificări ale fundului de ochi = F.O.); I.2. Secundare (tulburări psihice, semne de iritație meningeală, pareze de nerv oculomotor extern, semne vestibulare, crize convulsive și tulburări vegetative). I.1. SEMNE și SIMPTOME GENERALE în H.I.C. I.1.1. CEFALEEA Este un simptom constatat frecvent la purtătorii de procese expansive intracraniene. Are urmatoarele caractere: - este precoce și cu intensitatea progresiv crescătoare, necedând la antialgicele uzuale; - are caracter difuz și este mai accentuată dimineața, fiind accentuată de tuse, efort fizic, mișcări
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
intraventricular și se explică prin obstrucția temporală a orificiilor de scurgere a lichidului cefalorahidian de către tumoare; - dispare odată cu instalarea atrofiei optice, fapt explicat prin atrofia concomitentă a plexurilor coroide, care, nemaisecretând L.C.R, determină scăderea gradului de H.I.C. În ceea ce privește patogenia cefaleei, apariția crizelor dureroase este determinată de distensia meningelor, a sinusurilor venoase și, mai ales, a vaselor sanguine cerebrale care primesc inervație de la nervii trigemen și pneumogastric. I.1.2. VĂRSĂTURILE Acest semn este întâlnit într-un procent mai mic decât
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
apariția crizelor dureroase este determinată de distensia meningelor, a sinusurilor venoase și, mai ales, a vaselor sanguine cerebrale care primesc inervație de la nervii trigemen și pneumogastric. I.1.2. VĂRSĂTURILE Acest semn este întâlnit într-un procent mai mic decât cefaleea și este constatat mai ales la copii și, în mod deosebit, în localizările tumorale din fosa posterioară. Vărsăturile apar brusc, în jet, fără semne premonitorii și fără efort, neavând legătură cu alimentația. După vărsături, intensitatea cefaleei diminuă datorită deshidratării ce
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
procent mai mic decât cefaleea și este constatat mai ales la copii și, în mod deosebit, în localizările tumorale din fosa posterioară. Vărsăturile apar brusc, în jet, fără semne premonitorii și fără efort, neavând legătură cu alimentația. După vărsături, intensitatea cefaleei diminuă datorită deshidratării ce se produce cu acest prilej. În cazul situării tumorii în ventriculul III, vărsăturile se datoresc iritației directe a nervului vag. I.1.3. MODIFICĂRI ALE F.O. Modificările F.O. sunt semne foarte importante pentru diagnosticul
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
tehnica utilizată, aspecte clinice relevante consemnate în timpul și după efectuarea angiografiei. Pacientul va fi perfuzat încă 4-8 ore post angiografie. Orice modificare de ordin neurologic se va anunța imediat echipei intervenționale. Cele mai multe probleme ivite în primele ore postangiografie sunt minore: cefalee moderată, hipotensiune arterială post medicație, oboseală, amețeală hematom la locul puncției și se amendează la administrarea de simptomatice. În primele 24 de ore pacienții vor desfășura activități ușoare. MATERIALE NECESARE EFECTUĂRII UNEI ANGIOGRAFII MICROCATETERELE Sunt-trei-tipuri-de-microcatetere: 1. Microcatetere FLOW-DIRECTED, folosite aproape
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
tolera bine o presiune sistolică de 200 mm Hg sau o presiune diastolică de 150 mm Hg fără să dezvolte o encefalopatie hipertensivă, în timp ce tinerii sau femeile însărcinate pot dezvolta encefalopatie la o presiune diastolică de cca 100 mm Hg). Cefaleea, alterarea nivelului stării de conștientă și alte manifestări ale disfuncției SNC sunt manifestări clinice clasice ale encefalopatiei hipertensive. Retinopatia avansată cu modificări arteriolare, hemoragii și exudate, edem cerebral, se observă la examenul fundului de ochi la pacienții cu encefalopatie hipertensivă
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
minute); -tehnici de relaxare - rol important în reducerea activității simpatoadrenergice. Tratamentul farmacologic: -Se administrează inițial o doză/doze relativ mici cu scopul scăderii gradate a tensiunii arteriale (!simptome la inițierea tratamentului cauzate de o scădere prea bruscă a TA (fatigabilitate, cefalee, vertij, sincopă), ce pot determina abandonarea tratamentului. -Ideal - administrarea medicamentelor cu acțiune pe 24h (cât mai devreme dimineața) dau o complianță bună, o concentrație constantă a medicamentului pe 24 h împiedică apariția variațiilor tensionale. -Înlocuirea unui medicament cu altul, în
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
avansată se întâlnesc modificări morfologice și la nivelul vaselor periodonțiului. Radiografiile arată prezența de modificări atrofice ale țesutului osos. Agravarea și complicarea bolii hipertensive se însoțește de cele mai multe ori de intensificarea periodontopatiei. Importantă este, de asemenea, stabilirea diagnosticului diferențial dintre cefaleea din hipertensiunea arterială și cefaleea de origine dentară. Cefaleea este un simptom frecvent a cărei etiologie relevă multiple tulburări de origine vasculară, artrozică, oftalmologică, ORL etc. Adesea, originea cefaleei nu este ușor de stabilit, iar analgeticele obișnuite nu calmează întotdeauna
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
și la nivelul vaselor periodonțiului. Radiografiile arată prezența de modificări atrofice ale țesutului osos. Agravarea și complicarea bolii hipertensive se însoțește de cele mai multe ori de intensificarea periodontopatiei. Importantă este, de asemenea, stabilirea diagnosticului diferențial dintre cefaleea din hipertensiunea arterială și cefaleea de origine dentară. Cefaleea este un simptom frecvent a cărei etiologie relevă multiple tulburări de origine vasculară, artrozică, oftalmologică, ORL etc. Adesea, originea cefaleei nu este ușor de stabilit, iar analgeticele obișnuite nu calmează întotdeauna durerea. Uneori, cefaleea se acompaniază
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
periodonțiului. Radiografiile arată prezența de modificări atrofice ale țesutului osos. Agravarea și complicarea bolii hipertensive se însoțește de cele mai multe ori de intensificarea periodontopatiei. Importantă este, de asemenea, stabilirea diagnosticului diferențial dintre cefaleea din hipertensiunea arterială și cefaleea de origine dentară. Cefaleea este un simptom frecvent a cărei etiologie relevă multiple tulburări de origine vasculară, artrozică, oftalmologică, ORL etc. Adesea, originea cefaleei nu este ușor de stabilit, iar analgeticele obișnuite nu calmează întotdeauna durerea. Uneori, cefaleea se acompaniază de simptome dentare, iar
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de intensificarea periodontopatiei. Importantă este, de asemenea, stabilirea diagnosticului diferențial dintre cefaleea din hipertensiunea arterială și cefaleea de origine dentară. Cefaleea este un simptom frecvent a cărei etiologie relevă multiple tulburări de origine vasculară, artrozică, oftalmologică, ORL etc. Adesea, originea cefaleei nu este ușor de stabilit, iar analgeticele obișnuite nu calmează întotdeauna durerea. Uneori, cefaleea se acompaniază de simptome dentare, iar radiografia maxilarelor ne poate orienta asupra diagnosticului. Atunci când, la unele cazuri, tratamentul stomatologic duce la dispariția definitivă a simptomelor dureroase
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
arterială și cefaleea de origine dentară. Cefaleea este un simptom frecvent a cărei etiologie relevă multiple tulburări de origine vasculară, artrozică, oftalmologică, ORL etc. Adesea, originea cefaleei nu este ușor de stabilit, iar analgeticele obișnuite nu calmează întotdeauna durerea. Uneori, cefaleea se acompaniază de simptome dentare, iar radiografia maxilarelor ne poate orienta asupra diagnosticului. Atunci când, la unele cazuri, tratamentul stomatologic duce la dispariția definitivă a simptomelor dureroase, acesta este un argument în favoarea etiologiei dentare a cefaleei. Cefaleea de origine dentară derutează
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
nu calmează întotdeauna durerea. Uneori, cefaleea se acompaniază de simptome dentare, iar radiografia maxilarelor ne poate orienta asupra diagnosticului. Atunci când, la unele cazuri, tratamentul stomatologic duce la dispariția definitivă a simptomelor dureroase, acesta este un argument în favoarea etiologiei dentare a cefaleei. Cefaleea de origine dentară derutează medicul în privința topografiei; durerile iradiază în regiunea temporală, occipitală, frontală și molară, putând exista, concomitent și dureri la nivelul faringelui. Ele sunt foarte vii, neregulate, exacerbate la rece sau la masticație. Aceste cefalei sunt greu
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
calmează întotdeauna durerea. Uneori, cefaleea se acompaniază de simptome dentare, iar radiografia maxilarelor ne poate orienta asupra diagnosticului. Atunci când, la unele cazuri, tratamentul stomatologic duce la dispariția definitivă a simptomelor dureroase, acesta este un argument în favoarea etiologiei dentare a cefaleei. Cefaleea de origine dentară derutează medicul în privința topografiei; durerile iradiază în regiunea temporală, occipitală, frontală și molară, putând exista, concomitent și dureri la nivelul faringelui. Ele sunt foarte vii, neregulate, exacerbate la rece sau la masticație. Aceste cefalei sunt greu calmate
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
perioadei preicterice (prodromale), simptomatologia pacientului este diversă, cel mai frecvent fiind prezente acuze din sfera gastro-intestinală (sindrom dispeptic) și neurovegetativă (astenie, somnolență diurnă, vertij). Mai rar, în special în infecția cu VHB, pacienții pot avea manifestări pseudo-gripale, cu febră, mialgii, cefalee sau manifestări de tip pseudo-articular (artralgii și chiar artrită). Mai pot fi prezente manifestări cutanate, cu apariția unor exanteme maculo-papuloase simetrice predominant la rădăcina membrelor (sindrom Giannotti-Crosti) sau dureri abdominale cu caracter pseudo-apendicular. Uneori, simptomatologia este discretă, fiind ignorată de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
că prezintă o tulburare de somn, acuzând treziri frecvente, nicturie, senzație de oboseală matinală, dezorientare, vertij, bradipsihie, lentoare și incoordonarea mișcărilor. Uscăciunea severă a gurii este frecventă și de multe ori pacientul se trezește în timpul nopții pentru a consuma lichide. Cefaleea matinală imediat după trezire, “în cască”, sâcâitoare, cu durata de 1-2 ore este o altă acuză frecventă. Somnolența este constantă, fiind mai vizibilă când persoana este relaxată, citind sau uitându-se la televizor. Diagnosticul eronat al stării de somnolență poate
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de desfășurare a activităților cotidiene. • Tulburări ale funcției cognitive se manifestă ca dificultăți de atenție, scăderea memoriei și performanței profesionale. • Modificări de comportament: iritabilitate, pusee de anxietate, depresii apar în 28-50% din cazuri și se ameliorează prin tratament cu CPAP. • Cefalee matinală, amețeli apar la cca 50% din pacienți datorită perioadelor lungi de hipoxemie și uneori hipercapnie nocturnă și datorită creșterii nocturne a presiunii intracraniene și sistemice. • Tulburări sexuale de tip hipogonadic (scăderea libidoului, impotență) apar la cca 40% din pacienții
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
cu prezența persoanei respective. Când aceasta i se adresează, el o poate recunoaște, dând semne afective corespunzătoare. Această agnozie provoacă deseori tulburări de socializare. Bolnavul C.R., în vârstă de 64 de ani, suferea de mulți ani de hipertensiune arterială, cu cefalee, în special localizată occipital, și amețeli. După o puternică enervare (o ceartă cu fiul), simte o amețeală puternică, însoțită de vărsături. Medicul constată valori de tensiune arterială de 240/125 mm. Hg și recomandă tratamentul antihipertensiv necesar. Starea sa se
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
clinice din tetanos pot fi sistematizate în semne locale și generale. Semne clinice locale: inflamație edematoasă a plăgii, dureri musculare, secreții purulente la nivelul plăgilor, din care se poate decela bacilul tetanic. Semne generale: Inițial pacientul este somnolent, febril, cu cefalee intensă și rebelă; ulterior parcurge două stadii: a. stadiul contracțiilor tonice (spasm și rigiditate): trismus semn precoce datorat spasmului maseterilor și mușchiului temporal; redoarea cefe; risus sardonicus gura deformată de un rictus dureros (fig.9.2); disfagie prin spasmul mușchilor
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
fundul craterului rămas devine repede brun-închis iar pielea din jur, edemațiată se acoperă cu noi vezicule care progresează în suprafață, excentric. După 2-3 zile apare limfangita și adenopatia regională, iar după 45 zile fenomene generale de toxemie: frison, febră, tahicardie, cefalee, oligo-anurie. În maxim 10 zile, septicemia cărbunoasă induce comă și exitus. Vindecarea spontană este excepțională. Dacă leziunea este la nivelul feței, laxitatea țesutului celular permite dezvoltarea unei forme clinice particulare: edemul malign al feței. Descris prima dată de Bourgeois, edemul
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]