400 matches
-
nervos este alcătuit din 8 ganglioni. Sistemul circulator de tip deschis, nu se deosebește de modelul arahnidelor pulmonate. Inima poate fi situată doar la nivelul opistosomei sau poate să se extindă și în prosomă. Anterior de la inimă pleacă o aorta cefalica. Schimbul de gaze este realizat de două perechi de plămâni ce se deschid în exterior prin stigmele de pe al doilea segment opistomal. Tubul digestiv începe cu orficiul bucal, continuă cu faringe, esofag, intestin mediu care formează prelungiri oarbe la capăt
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
câte unul sau doi ganglioni în fiecare segment. Lichidele interne sunt pompate de o inimă tubulară dorsală. Inima este împărțiă în cameri ce corespund fiecărui segment. Fiecare cameră are câte două osteole. Anterior de la inimă pleacă spre creier o aortă cefalică, iar lateral câte 1 - 2 arterii laterale. Vasele sangvine se deschid în mixocel, de unde prin osteole hemolimfa ajunge înapoi în inimă. Respirația are loc prin trahei - tuburi interne. Traheile se deschid în exterior prin stigme, situate ventral în fiecare segment
Myriapoda () [Corola-website/Science/319634_a_320963]
-
este un gen de păianjeni tropicali din familia Nephilidae, include 6 specii descrise până în prezent. În Africa de Sud se mai numesc și Păianjeni pustnici. Femelele au o lungime între 10 - 28 mm, iar masculii au între 3 - 6 mm. Regiunea cefalică a prosomei este mai largă și voluminoasă. Spre deosebire de alți păianjeni din familia Nephilidae, aceștia au carapacea acoperită cu spini. Marginile carapacei sunt căptușite cu un rând de perișori lungi și albi. este genul ce cuprinde cele mai sinantropice specii din
Nephilengys () [Corola-website/Science/319303_a_320632]
-
furnizează informația necesară. Cercetările au ddescoperit la aceste arahnide 11 tipuri de organe senzitive specializate în: chemorecepție, mecanorecepție, termorecepție etc. Aceste organe pot fi distribuite pe suprafața corpului solitar sau în grupuri. Aparatul cardio-vascular include o inimă și o aortă cefalic scurtă, ce alimentează masa ganglionară . Respirația are loc prin trahei ramificate, care se deschid prin stigme situate pe partea dorsală a prosomei. Cel puțin o specie braziliană are un „plastron” care împiedică pătrunderea apei în trahei în timpul ploilor . Tubul digestiv
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
este o familie de păianjeni araneomorfi. Păianjenii zoropsizi au opt ochi aranjați diferit decât la celelalte familii din Lycosoidea. Ochii au dimensiuni relativ egale și sunt așezați în două rânduri. Regiunea cefalică, pe care sunt amplasați, ochii este puțin mai proeminentă. Culoarea corpului reprezintă diferite nuanțe de cafeniu cu câte pete mai întunecate, brun închise sau negre. Acești păianjeni posedă cribellum. Foarte puțin se știe despre comporrtamentul acestor păianjeni. Ei vânează insecte
Zoropsidae () [Corola-website/Science/321658_a_322987]
-
posterioară a mușchiului deltoid încrucișează mușchiul infraspinos, mușchiul rotund mare, mușchiul rotund mic și mușchiul triceps. Marginea anterioară a mușchiului deltoid delimitează cu marginea superioară a mușchiul pectoral mare spațiul deltopectoral sau șanțul deltopectoral ("Sulcus deltoideopectoralis"), prin care trece vena cefalică ("Vena cephalica") și pe unde ajunge superficial în dreptul procesului coracoid, ramura acromială a arterei toracoacromiale ("Ramus acromialis arteriae thoracoacromialis"). Vârful mușchiului deltoid se prinde pe tuberozitatea deltoidiană, iar baza răspunde liniei de inserție a trapezului. La trecerea peste tuberculul mare
Mușchiul deltoid () [Corola-website/Science/316877_a_318206]
-
o încrengătură de nevertebrate pseudocelomate, de talie mică (până la 1 mm lungime) descoperite în 1841. Încrengătura a fost slab cercetată de către zoologi. Kinorinhii sunt animale viermiforme segementate. Tegumentul corpului este alcătuit din cuticulă și stratul hipodermal. Corpul kinorinhilor cuprinde regiunea cefalică (cap), gât și trunchi format din 11 segmentente. Segmentele, inclusiv cele ale capului și gâtului, se numesc zonite (în total 13 zonite). Corpul este lipsit de cili, dar prezintă țepi, peri, zimți chitinoși. Capul este înzestrat cu 7 cercuri de
Kinorhyncha () [Corola-website/Science/326009_a_327338]
-
format din 11 segmentente. Segmentele, inclusiv cele ale capului și gâtului, se numesc zonite (în total 13 zonite). Corpul este lipsit de cili, dar prezintă țepi, peri, zimți chitinoși. Capul este înzestrat cu 7 cercuri de spini (scalide) recurbați. Regiunea cefalică are capacitatea de a se retrage în interiorul corpului. Spinii și țepii sunt implicați în locomoție. Pe partea dorsală a capului sunt situații ochii. Cavitatea internă a corpului reprezintă un pseudocelom bine dezvoltat. Musculatura este alcătuită din fascicule de mușchi striați
Kinorhyncha () [Corola-website/Science/326009_a_327338]
-
Arcurile branhiale sunt structuri primordiale embrionare la animalele vertebrate care participă la formarea unor structuri și organe ale regiunilor cefalică și cervicală. Regiunea branhială, deși temporară la embrioni, este extrem de importantă prin derivatele ei, contribuind la formarea: Arcul branhial I sau arcul mandibular, arcul visceral I, se formează din mezenchimul regiunii paracordale anterioare și a regiunii anterioare a rombencefalului și
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
locomoție) iar ultimele 12 segmente intra în componență abdomenului. Capul prin dimensiunile sale reprezintă partea cea mai mica dintre cele 3 regiuni ale corpului. Este format din primele 6 segmente embrionare care sunt intim sudate între ele constituind o capsula cefalica bine chitinizata. Segmentele embrionare ale capului sunt următoarele: Suprafață capsulei cefalice poate fi netedă sau poate prezenta depresiuni, ridicături, punctuații fiind de forma ovala, triunghiulara, rotundă etc. La insectele din Fam. Curculionidae capul are o formă caracteristică fiind puternic alungit
Morfologia insectelor () [Corola-website/Science/322567_a_323896]
-
dimensiunile sale reprezintă partea cea mai mica dintre cele 3 regiuni ale corpului. Este format din primele 6 segmente embrionare care sunt intim sudate între ele constituind o capsula cefalica bine chitinizata. Segmentele embrionare ale capului sunt următoarele: Suprafață capsulei cefalice poate fi netedă sau poate prezenta depresiuni, ridicături, punctuații fiind de forma ovala, triunghiulara, rotundă etc. La insectele din Fam. Curculionidae capul are o formă caracteristică fiind puternic alungit sub forma unui rostru iar în vârful acestuia se găsesc piesele
Morfologia insectelor () [Corola-website/Science/322567_a_323896]
-
1000-2000 ouă în decurs de 1 lună. La depunere, ouăle sunt învelit într-o substanță albuminoasă aglutinantă, formând o aglomerare voluminoasă ce rămâne un timp fixată de partea anterioară a căpușei. Această substanță este secretată de o glandă specială, glanda cefalică sau organul lui Gene, situată la partea anterioară a scutului chitinos. Ouăle cad apoi de pe femelă pe sol, și rămân atașate unele de altele în formă de grămezi. După depunerea ouălor, femela se usucă și moare. În natură, ouăle sunt
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
1789), parazit al câinelui, sunt rareori implicați în tricocefalozele umane. Viermii adulți de "Trichuris trichiura", sunt de culoare albă sau roz murdară, masculul măsoară 30-45 mm, femela este mai mai mare și măsoară 35-50 mm. Ei includ o parte anterioară cefalică efilată , de aproximativ 100 μm în diametru, care conține esofagul, și o porțiune caudală mai mare, de aproximativ 500 μm în diametru, care conține intestinul și aparatul reproducător. Raportul dintre lungimea părții anterioare efilate și lungimea totală a viermelui este
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
cresc foarte repede și pot atinge până la câteva sute de indivizi la un litru de apă. La cladocere, ca și la rotifere, există fenomenul de ciclomorfoză: în legătură cu variația temperaturi, diferite generații se deosebesc prin dimensiunile spinului carapacei sau a excrescenței cefalice. Cladocerele trăiesc în apele dulci stătătoare, mai rar în apele marine sau salmastre și preferă apele reci și oxigenate. Ele efectuează ample migrații pe verticală, noaptea ieșind la suprafață, iar ziua coboară în păturile profunde. Se hrănesc cu particule în
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
oxiuriaza la oameni. Oxiurii sunt helminți care fac parte din încrengătura nematodelor. Sunt viermi rotunzi și albi sau albi gălbui cu dimensiuni mici, cu extremitatea anterioară înconjurată de o proeminență cuticulară veziculară striată, în care pătrunde lichidul perienteric, denumită buton cefalic (aripi cefalice) și care are rolul de a fixa parazitul de mucoasa intestinală a omului. Oxiurii au două creste laterale (aripi laterale) longitudinale care permit identificarea ușoară a acestor paraziți pe secțiuni anatomopatologice. Aparatul digestiv este compus dintr-un esofag
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
oameni. Oxiurii sunt helminți care fac parte din încrengătura nematodelor. Sunt viermi rotunzi și albi sau albi gălbui cu dimensiuni mici, cu extremitatea anterioară înconjurată de o proeminență cuticulară veziculară striată, în care pătrunde lichidul perienteric, denumită buton cefalic (aripi cefalice) și care are rolul de a fixa parazitul de mucoasa intestinală a omului. Oxiurii au două creste laterale (aripi laterale) longitudinale care permit identificarea ușoară a acestor paraziți pe secțiuni anatomopatologice. Aparatul digestiv este compus dintr-un esofag muscular de
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
regiunea perianală în cavitatea bucală, fie direct, pe degete, fie indirect, contaminând diferite obiecte sau alimente. După ingestie, ouăle infectante eclozează în stomac și duoden și dau naștere la o larvă rabditoidă. Această larvă, puțin mobilă și lipsită de armătură cefalică, cu o lungime de 140-150 µm, migrează spre ileon, cec și apendice. Prin două năpârliri, în intestinul subțire, larvele devin viermi adulți în momentul în care ajung în zona ileocecală. Viermi adulți se localizează în regiunea ileocecală a intestinului, mai
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
caracterizată prin prezența unor fisuri largi la nivelul emisferelor cerebrale și care se poate asocia cu atrofia țesutului cerebral. Se pare că unele dintre aceste malformatii sunt cauzate de mutații ale genei homeotice EMX2. Se caracterizează prin absența închiderii porțiunii cefalice a tubului neural. Ca urmare, bolta craniană nu se formează, iar țesutul cerbral anormal este expus la exterior. Ulterior, prin degenerarea acestui țesut se formează o masă de material necrotic. Acest defect poartă denumirea de anecefalie, cu toate că trunchiul cerebral este
Malformație cerebrală () [Corola-website/Science/329484_a_330813]
-
exercită presiune asupra parenchimului cerebral și a oaselor craniului. Deoarece suturile craniene nu au fuzionat încă, pe măsură ce volumul cutiei craniene crește spațiile dintre ele se măresc. În cazurile extreme parenchimul cerebral și oasele craniului devin foarte subțiri, iar volumul extremității cefalice crește considerabil. Microcefalia este o malformație în care cutia craniană a nou născutului are volum mai mic decât în mod normal. Doarece dimensiunea craniului depinde de creșterea creierului, defectul principal este reprezentat de dezvoltarea insuficientă a structurilor cerebrale. Malformația poate
Malformație cerebrală () [Corola-website/Science/329484_a_330813]
-
sau distrugerea epiteliilor și moartea peștilor, în special a puietului. Au corpul alungit. Extremitatea anterioară, lipsită de ventuze, este despicată în "doi lobi" ascuțiți, între care se găsește gura. Se prinde și stă fixat pe gazdă cu ajutorul a două "organe cefalice adezive", pe care se deschid "glandele adezive" și cu ajutorul unui mare "disc de fixare", situat la partea posterioară a corpului, disc lipsit de ventuze, însă prevăzut cu "două căngi (cârlige)" mediane curbate mari și puternice, unite printr-o placă chitinoasă
Gyrodactylus () [Corola-website/Science/333510_a_334839]
-
osos complet. Grupele primitive (subordinul Aulostomoidei) au solzi ctenoizi. Vomerul, mezetmoidul, pătratul și maxilarul sunt puternic alungite. Infraorbitarele, parietalele și opistoticul (intercalarul) lipsesc; lacrimalul de obicei prezent. Preorbitarele uneori lipsesc; dacă există, ele nu conțin canale mucoase (din sistemul lateral cefalic), dar în locul acestora există rânduri de genipori. Pteroticul se află în jos în contact cu bazioccipitalul. Coastele (atât cele ventrale cât și cele dorsale) și oasele intermusculare lipsesc; în schimb parapofizele vertebrelor, care înlocuiesc coastele, sunt alungite și se află
Singnatiforme () [Corola-website/Science/335727_a_337056]
-
le (Collembola) (din greaca "colla" = a lipi și "embolon" = încuietoare) este o subclasă de artropode primitive apterigote (fără aripi) mici (1-2 mm lungime, rar mai mari) înrudite cu insectele. Corpul este constituit din 15 segmente, 6 cefalice, 3 toracice și 6 abdominale. Au antenele scurte, formate din 4 articole. Înapoia bazei antenelor, pe laturile capului, se află câte un organ senzitiv caracteristic, "organul postantenal". Ochii sunt rudimentari, constituiți din omatidii, separate și grupate mai multe la un
Colembole () [Corola-website/Science/332553_a_333882]
-
de biologie marină de la Banyuls-sur-Mer, unde efectuează o serie de scufundări la adâncimea de 10 m cu echipament de scufundare din acea vreme, pentru a studia viața subacvatică. În 1896 prezintă teza de doctorat în biologia marină consacrată structurii capsulei cefalice a anelidelor polichete. Participant la expediția în Antarctica a vasului Belgica în (1897-1899), Emil Racoviță a intrat și în istoria oceanologiei prin cercetările efectuate asupra cetaceelor și a pinguinilor antarctici. În 1926 profesorul Ioan Borcea a fondat Stațiunea Zoologică Marină
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
lateral și epicondilul medial) și pe olecran, iar apoi se continuă în jos cu fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). Suprafața interioară a fasciei brațului este în raport cu mușchii, cărora le furnizează fascii de înveliș. Pe fața superficială a ei se află vena cefalică ("Vena cephalica") și vena basilică ("Vena basilica"), vasele limfatice și ramurile senzitive ale nervilor radial ("Nervus radialis"), cutanat brahial medial ("Nervus cutaneus brachii medialis") și axilar ("Nervus axillaris"). Medial ea este perforată de orificii pentru trecerea acestor nervi și vene
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
o pată închisă, mare, neagră-brună, adesea scobită posterior sau cu două prelungiri. De la nară, începe o dungă neagră-brună, care trece prin dreptul ochilor până la colțurile gurii. Abdomenul este brun sau roșu-cărămiziu la mascul, cenușiu până la negru la femelă; în regiunea cefalică abdomenul este alburiu. Puii au capul (pileusul) adesea negru, iar abdomenul roșu-cărămiziu intens. Este răspândit în Europa și sud-vestul Asiei. A fost găsit în Sudul Marii Britanii, sudul Norvegiei, sudul Suediei, sudul Finlandei, nordul Portugaliei, nordul Spaniei, Franța, Belgia, Luxemburg, Olanda
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]