559 matches
-
ale partenerei. Fără exagerare aș putea spune că nici un alt scriitor român nu e mai mare expert decât Anton Holban în psihologia femeii tinere prinse în mrejele dragostei, deși s-ar găsi suficiente exemple comparative la Mircea Eliade, G. Călinescu, Cella Serghi, Radu Tudoran, Ury Benador și alții, nu prea mulți. Trimiterea cea mai frecventă se făcea în perioada interbelică la Ela din Ultima noapte de dragoste.... Nu e întâmplător că Anton Holban voia să-și intituleze, în prima intenție, romanul
Ceasornicarul sufletului feminin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10905_a_12230]
-
aduc aminte de una din variațiile Sonatei Kreutzer de Beethoven. La repriză, țuguia răgușit tema și parcă apărea în depărtare turla unei biserici de cătun, și auzeai un cocoșel cîntînd a sărăcie. De câte ori ajungeam la pasajul acela îmi curgeau lacrimile”. (Cella Delavrancea, „Dintr-un secol de viață”). Două sunt momentele în care Timișoara a organizat importante manifestări în cinstea lui Enescu, la un interval de jumătate de secol: primul în 1931, când ilustrul violonist împlinea 50 de ani, iar al doilea
Agenda2005-34-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284107_a_285436]
-
apoi copiii mai pot afla peripețiile ariciului Tric și pot citi poezii despre lupi răi și bunici protectoare. De citit la grădiniță. Preț: 1,95 lei. în librării Matei Călinescu - Un fel de jurnal (1973-1981) (Ed. Polirom, 23,50 lei); Cella Serghi - Interviuri (Ed. Limes, 6,20 lei); Ioan Petru Culianu - Psihanodia (Ed. Polirom, 16,99 lei); Julian Barnes - Pedantul în bucătărie (Ed. Nemira, 14,99 lei); Kurt Vonnegut - Barbă Albastră (Ed. Polirom, 22,90 lei); Dan C. Mihăilescu - Literatura română
Agenda2006-06-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284734_a_286063]
-
lume, unde nu se-ntâmplă nimic și care-și încropeș te intrigile din te miri ce e una din vedetele literaturii noastre, cale de două secole. De la Negruzzi la Rondelul orașului mic, la romanțele lui Minulescu, la Ibrăileanu, Holban, Sadoveanu, Cella Serghi și destui alții, provincia se scrie cu P mare. Un loc în enumerare i se cuvine, fără doar și poate, lui Sebastian, cu Steaua fără nume. O poveste cu anonimi și anonime, cu o iubire ca o întâmplare, între
Orașul de provincie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3842_a_5167]
-
Alex. Ștefănescu După Revoluție, editurile au apărut ca ciupercile. Se vorbea și de edituri pirat. Un prieten a sfătuit-o pe doamna Cella, acum, când se îmbogățeau peste noapte mulți oameni, să facă un bisnis. O afacere. Să cedeze drepturile de autor pentru o sumă convenabilă. Au fost trecute în contract romanele Pânza de păianjen, Iubiri paralele și Mirona. Domnul care făcea afacerea
Citate comentate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14256_a_15581]
-
să facă un bisnis. O afacere. Să cedeze drepturile de autor pentru o sumă convenabilă. Au fost trecute în contract romanele Pânza de păianjen, Iubiri paralele și Mirona. Domnul care făcea afacerea avea bani și de profesie era inginer. Doamna Cella i-a primit pe cei doi afaceriști amabilă, a răsfoit în treacăt contractul, l-a semnat și afaceriștii au plecat. Rămasă singură, a recitit contractul și când a văzut cum cei doi au tras-o pe sfoară, i s-a
Citate comentate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14256_a_15581]
-
contractul și când a văzut cum cei doi au tras-o pe sfoară, i s-a făcut rău. Au sărit vecinele, două doamne în etate, și au dus-o la spital." (Anna Alexandrescu, Zeii nu coborau din Olimp, scrisori de la Cella Serghi, Ed. Teleormanul Liber, 2001.) Cei doi afaceriști și-au câștigat - fie și fără să fi urmărit asta - un loc în istoria literaturii române. Așteptăm la redacție date despre identitatea lor. "[în România literară, în noua ei formulă grafică] mari
Citate comentate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14256_a_15581]
-
Muzicieni români în texte și documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea Viorel COSMA Aniversarea centenarului morții scriitorului și dramaturgului Ion Luca Caragiale (1852-1912), mare meloman, remarcabil critic muzical și prieten apropiat al generației enesciene de muzicieni din pragul veacului al XX-lea, ne prilejuiește semnalarea unui fond de documente inedite
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
morții scriitorului și dramaturgului Ion Luca Caragiale (1852-1912), mare meloman, remarcabil critic muzical și prieten apropiat al generației enesciene de muzicieni din pragul veacului al XX-lea, ne prilejuiește semnalarea unui fond de documente inedite din colecția pianistei și profesoarei Cella Delavrancea. Dacă George Ștephănescu, Constantin Dimitrescu, Eduard Wachmann și Eduard Caudella au avut legături profesionale directe cu autorul Nopții furtunoase, în schimb familia Barbu Ștefănescu-Delavrancea a rămas până la sfârșitul vieții lui I.L. Caragiale căminul de suflet al dramaturgului. Omul de
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
profesionale directe cu autorul Nopții furtunoase, în schimb familia Barbu Ștefănescu-Delavrancea a rămas până la sfârșitul vieții lui I.L. Caragiale căminul de suflet al dramaturgului. Omul de spirit care a stimulat pasiunea scriitorului față de arta sunetelor prin intermediul claviaturii pianului a fost Cella Delavrancea (plastic „mângâiată” cu apelativul „Aghiuță”). Suita documentelor se deschide cu scrisoarea autografă a lui George Ștephănescu, ce ne-a semnalat-o regretatul muzeograf al Teatrului Național, George Franga, prin care fondatorul Operei Române confirmă profesionalismul muzical al lui Caragiale
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
doreau un corolar la procesul de tălmăcire al actului creator. Schița acestui text a circulat pe la o serie de mari compozitori și profesori de la Conservator, în speranța obținerii unui verdict de tipar. Așa s-a născut eseul inedit al pianistei Cella Delavrancea (1954), pe care maestrul Dimitrie Dinicu mi l-a încredințat să-l lecturez într-o formă dactilografiată, când eram profesor la Liceul de Muzică nr. 1 (astăzi „Dinu Lipatti”). După numeroase incursiuni în istoria artei, comparații cu arta plastică
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
pe care maestrul Dimitrie Dinicu mi l-a încredințat să-l lecturez într-o formă dactilografiată, când eram profesor la Liceul de Muzică nr. 1 (astăzi „Dinu Lipatti”). După numeroase incursiuni în istoria artei, comparații cu arta plastică, esteticii, profesoara Cella Delavrancea (1887 - 1991) ajunge - la vârsta înțelepciunii - la următoarele concluzii: „Imaginația - acest element vital al interpretării - să fie dirijată, cântărită cu grija cu care ai administra o doctorie primejdioasă. Bine dozată scapă bolnavul, dar poate să-l și omoare... Coloritul
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
ce amăgitoare poate fi velocitatea!... Succesul este o culme înșelătoare nici decum un popas statornic. Culmi mereu mai înalte își răsar în cale și abia târziu ajungi să te bucuri cu adevărat de măreața armonie a Muzicii”. De la aceste principii, Cella Delavrancea se întoarce din nou la vechiul ei sfătuitor și prieten: Ion Luca Caragiale. Suita emoționantă de scrisori de la maestră la elevă (Krimhilda Cristescu) din perioada concursurilor intenaționale (Varșovia - Chopin și București - Enescu), pornește de la un fapt real: „Acum mulți
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
și București - Enescu), pornește de la un fapt real: „Acum mulți, mulți ani, cineva a scris despre o fată tânără. A povestit c-a îmblânzit un cal năzdrăvan și c-a uimit o lume întreagă. Scriitorul era Caragiale, fata se numea Cella Delavrancea, iar calul năzdrăvan era pianul. Acum e rândul meu să scriu despre o copilă minunată care a îmblânzit un cal năzdrăvan și a parcurs cu el un drum greu, care o va duce la glorie... Muzica care să fie
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
te ridici până la sufletul marilor creatori, să asculți de poruncile lor, să le cânți cântecul pentru ca să încânți pe cei ce vor aplauda prin tine, armoniile nepieritoare care ne apropie de Dumnezeu” (27 august 1955). Cele patru scrisori ale profesoarei Cella Delavrancea către discipola sa, se constituie în documente de siflet peste timp, devenind modele de învățământ artistic pentru dascălii contemporani. Autor: George Ștephănescu Compozitor Destinatar: I.L. Caragiale Locul și data: București, 24 februarie 1901 Limba română Scrisoare autografă, în cerneală
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
ar fi iubit pe „Titan”. La noi, la Berlin se făcea multă muzică. Aveam un pian mare, o pianină și o epinettă. Se cântau bucăți pentru două piane. Zaritopol care era un bun muzicant cu mare facilitate de descifrat și Cella Delavrancea îi făceau toți toate plăcerile, cântând ore întregi pentru el. Au mai trecut pe la noi Socrate Barozzi, care se anunța devreme un mare talent pentru vioară, dar care a rămas pe loc, nefăcând cariera bănuită de tata. Apoi a
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
privit nemișcat. Întors la Berlin, tata păstra încă semnele unor adânci răscoliri. Mai târziu a repetat vizita cu prietenul său - Paul Zarifopol - și când s-a întors acasă, la fel ca și prima dată era încă emoționat. Ecaterina Logadi Autor: Cella Delavrancea Destinatar: Dimitrie G. Dinicu Locul și data: București, 20 aprilie 1953 Limba română Scrisoare autografă, în cerneală, 1 pagină Colecția Viorel Cosma După o lectură din valoroasa lucrare a Maestrului D. Dinicu, în care se afirmă mintea unui cugetător
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Scrisoare autografă, în cerneală, 1 pagină Colecția Viorel Cosma După o lectură din valoroasa lucrare a Maestrului D. Dinicu, în care se afirmă mintea unui cugetător și sufletul unui artist, îi ofer această schiță în semn de admirație și prietenie. Cella Delavrancea 19 8bre 1954 (Text dactilografiat) precedat - pe pagina de titlu - de manțiunea autografă în cerneală a autoarei Rolul imaginației în interpretarea muzicală Ceeace ne înconjoară în viață este realitatea obiectivă. Ceeace percepem prin mijlocirea simțurilor este realitatea subiectivă. Legătura
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
foarte mare pianist răspunzând unei persoane care-și exprima stângaci admirația: „Cum de-ai ajuns, maestre, să cânți atât de minunat?” - „Mult Czerny, Doamnă, și multă răbdare”. Cuvintele acestui mare interpret Beethovenian să devie o lege pentru tinerii noștri pianiști. Cella Delavrancea 20 Aprilie 1953 București
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
programe la malul mării. Filarmonica "Banatul" a fost întemeiată în 1871 ("societatea filarmonică") și i-a avut, între alții, drept oaspeți pe Brahms (ca pianist), Sarasate, Wieniawski, David Popper, Bela Bartok, Pablo Casals, Jacques Thibaud . până la Gheorghe Dima, Dimitrie Popovici, Cella Delavrancea, George Enescu, și toate numele celebre ale finalului de secol trecut, românești și internaționale. Desigur, nu trebuie să mai detaliez aici succesele acestei orchestre ale cărei imprimări, preluate de case de discuri din Anglia, Italia și Germania, sunt vândute
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
de a izbuti ca marea artistă să fie poftită la palatul Cotroceni, căci nu știu din care cauză familia regală n-a putut asista la concertele sale. Cu toată insistența mea pe lângă principese, am găsit potrivnică acestei invitații pe pianista Cella Delavrancea, pe atunci prietenă cu principesele, pe cuvântul că „Tereza Carreñon-ar fi pianistă destul de celebră!!!”(Nu știu cu ce a putut supăra marea Tereza pe această tânără pianistă, căreia ia-ș fi dorit să ajungă la măcar o parte din celebritatea
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
un elephant en travaillant à la dantelle” - făcând totodată aluzie la trupu-i voluminos. Pe urmă frumoasa pianistă Germaine Schnitzer, care însă avea de luptat cu marea amintire a uriașei sale colege Tereza Carreño. Mai cântă, ca solistă, și pianista româncă Cella Delavrancea, fiica marelui scriitor, pomenită mai sus - un talent interesant care n-a ajuns încă la maturitate. Evenimente mai însemnate n-au mai fost, în afară de concertele Isaye, marele și pînă acum neîntrecutul rege al violinei, care concertează cu celebrul său
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
pare. Pentru prima oară m-am gîndit că tot ce punem într-un roman de 300 pagini este ridicul de neînsemnat față de mulțimea de fapte care e implicată în cel mai obișnuit gest al nostru. Ajunge să pronunț un nume - Cella Seni de exemplu - pentru ca zeci de oameni, zeci de comedii, zeci de aventuri să se pună în mișcare printr-un infinit număr de rotițe. Dacă ar fi să scriu un roman în care să intre întreg acest material (pe care
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
actriță, crede că "ar putea fi un amor", peste trei zile afirmă "ne iubim, ne-am spus-o", iar peste alte cîteva zile apare gelozia justificată. Se confesează prietenului Camil, care-i spune "Și dumneata ești un Ladima". Episod cu Cella Seni-Serghi, care îi declară: "Ești prea infect ca să nu sfîrșesc prin a te iubi", ceea ce lui i se pare "aproape o definiție a amorului" ("Nu pentru același motiv o iubesc eu pe Leni și o iubesc atît de incurabil?"). De vreme ce
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
să-i spunem a epocii Internetului în care am intrat deja va semăna prea puțin cu aceea de azi, totuși mi-ar părea bine ca acea universitate al cărei spațiu ar fi într-o expansiune fără limite n-ar uita cella monastică medievală a magistrului înconjurat de câțiva discipoli aleși, ba chiar și celula de închisoare în care cuvântul de învățătură împărtășit ca și rugăciunea erau dătătoare de viață. (Alocuțiune ținută cu ocazia decernării titlului de Doctor honoris causa al Universității
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]