559 matches
-
putea opune cu mai mult succes pericolului unei agresiuni din partea Mării Britanii. Apoi, măi sperau otomanii, "moyennant un concert avec la Suède, le Danemark et la France on pourra faire entrer dans șes intérêts et la Cour d'Espagne et celle de Berlin" (s. Ven.C.)54. Chiar dacă, așa cum susținea Ignatius Mouradgea d'Ohsson, Poartă Otomană "n'a aucune confiance dans l'amitié ni dans leș engagemens du Roi de Prusse" (s. Ven.C.)55. Oficialul suedez explică demersurile Porții Otomane
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
zis. „Coșmarul postmodern, scăpat pe străzi în capot și cu făcăleț!“ „Ticălos universal!“ Am luat-o la picior, urmărit de pumni și palme binemeritate. Maria se enervase, mă alerga prin tot Cotroceniul, fără jenă, ca-n romanele zglobii ale adolescenței, Cella Serghi sau Ionel Teodoreanu sau Sebastian; la fel de triste toate. Iubeam s-o tachinez, înțelegeți și dumneavoastră de ce. Abia în hol am redevenit serioși. Oamenii președintelui ne-au controlat încă o dată, după care ne-au înapoiat buletinele. Păream în regulă, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și-un carton în cealaltă, bătea bine supraviețuitorii, până nu mai mișca unul. Nici fantasmele noastre literare nu arătau tot timpul la fel. Când se mutase la mine, Maria cărase din Pajura un sfert minuscul de bibliotecă, în frunte cu Cella Serghi, Martha Bibescu și Henriette-Yvonne Stahl. Pulsa o viață de-operetă acolo, cu fecioare sensibile și însiropate, gata să iasă cu umbreluța la Șosea și să leșine de plăcere la primele complimente ale admiratorilor. Bărbații se descurcau mai bine, păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Șotropa, Lucian Valea, Eugenia Mureșan, D. Gherghinescu-Vania, V. Copilu-Cheatră, Valentin Raus. Proză semnează Victor Papilian (nuvela Din alte timpuri, schița Cântec de cătană), Victor Ion Popa (fragmentul memorialistic Moș Calistrat Hogaș glumește cu tâlc, schița Cravata), Ion Agârbiceanu (nuvela Reformat), Cella Delavrancea (Amintiri), Ștefana Velisar Teodoreanu (povestirea Niță Berbecul), Al. Lascarov-Moldovanu, A. Nanu, Eugen Dobrotă, Coriolan Bărbat. La secțiunea de traduceri Axente Banciu selectează versuri de Peto´´fi Sándor, Francisc Păcurariu transpune o baladă de François Villon și o poezie de
VIAŢA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
cobeligerant. În 1939 mai trecuse printr-o experiență revuistică, editând singurul număr din „The Rumanian Quarterly”, publicație a Societății Anglo-Române, în paginile căreia se vor întâlni semnăturile lui N. Iorga, Gh. Brătianu, George Fotino, Ion Pillat, Păstorel (Al. O. Teodoreanu), Cella Delavrancea, Milița Petrașcu ș.a. După manifestația anticomunistă și antisovietică desfășurată în 1945 de ziua onomastică a regelui și al cărei principal organizator a fost, urmărit de agenții cominterniști ai Anei Pauker, amenințat cu moartea, trece în clandestinitate. Un an mai
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
Ghilia (Cuscrii, A cincea roată la căruță), Eugen Barbu (Groapa, Șoseaua Nordului), Iulia Soare (Familia Calaff), Remus Luca (Liniștea iernii, Cămașa de mire), Ion Marin Sadoveanu (Ion Sântu), Laurențiu Fulga (Eroica), G. Călinescu (fragment din Scrinul negru), Titus Popovici (Mitru), Cella Serghi (Fetele lui Barotă), Ion Lăncrănjan (Cordovanii), Mihai Beniuc (Hada lui Vârnav, La Porumba), Henriette Yvonne Stahl (epilog la Voica), Tudor Teodorescu-Braniște (Primăvara apele sunt mari), precum și piese de teatru, autori fiind Maria Banuș (Se apropie ziua, Îndrăgostiții), Lucia Demetrius
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
Teodor Scorțescu (Popi), Damian Stănoiu, D.V. Barnoschi, Const. Kirițescu, Tudor Șoimaru, Ticu Archip, Anton Holban, Mihail Sebastian, T.C. Stan, I. Peltz, Ury Benador, Sergiu Dan, Mihail Șerban, N.M. Condiescu, Georgeta Mircea Cancicov, Ion Biberi, Dan Petrașincu, Geo Bogza, Ioana Postelnicu, Cella Serghi ș. a. Nota specifică o dau însă, ca și anterior, scriitorii din cercul revistei. La capitolul proză, sunt de consemnat Mihail Sadoveanu (cu numeroase povestiri și nuvele, romanele Oameni din lună, dat sub pseudonimul Silviu Deleanu, Venea o moară pe
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
după terminarea războiului și după căderea vechiului regim, în noiembrie 1944, având ca directori pe Mihai Ralea și pe D.I. Suchianu. În sectorul literar se întâlnesc nume familiare pentru cititorii revistei: prozatorii Mihail Sadoveanu, Hortensia Papadat-Bengescu, F. Aderca, Geo Bogza, Cella Serghi, Ioana Postelnicu și poeții Al. A. Philippide, Demostene Botez, Mihai Codreanu, dar și altele întrucâtva mai noi: Mihai Beniuc, Maria Banuș, Cicerone Theodorescu, Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Nina Cassian, Eusebiu Camilar, Olimpia Filitti-Borănescu, Ovidiu Constantinescu. Aceeași
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
templul). Marele Templu sau Templul lui Jupiter-Helios, era mare, somptuos și înalt, cum nu a existat altul cu asemenea caracteristici în Antichitatea greco-romană. Camera subterană era folosită pentru depozitarea vinului ("un depozit de vin ținea un Dumnezeu bun..."). Camera mică (cella) era locul pentru statuia lui Jupiter. Câmpia fertilă a Bekaa se întinde liniștită între două lanțuri de munți: Liban și Anti-Liban. Barres a apreciat că " Dacă cei șase piloni ai Baalbek-ului ar cădea (s-ar prăbuși), lumea ar pierde ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
al Regiei Autonome "Monitorul Oficial" - Gheorghe Cojocaru, profesor, compozitor - Ioan Constantinescu, critic literar - Valentin Cosereanu, cercetător - Gellu Dorian, poet - Gavril Istrate, exeget - Cristian Livescu, scriitor și critic literar - Valeriu Matei, poet (Republică Moldova) - Dan Manuca, profesor - Ovidiu Iuliu Moldovan, actor - Cella Neamțu, artist plastic - Vlad Popa, editor, directorul Editurii "Univers Enciclopedic" - Ioan C. Rogojanu, colecționar - Valeria Seciu, actrița - Vasile Tarateanu, poet și scriitor, critic și editor (Republică Ucraina) - Dumitru Tiganiuc, profesor (Republică Ucraina) - Laurențiu Ulici, presedintele Uniunii Scriitorilor din România - Mihai
DECRET nr. 4 din 12 ianuarie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126687_a_128016]
-
arhitectura de lemn, apoi de cărămidă ajustată fără mortar. Pe celelalte laturi iese În relief câte un avanpost care adăpostește o nișă adâncă, În cheia arcelor, un cap de monstru, fără mandibulă, scuipă vrejuri care coboară formând ancadramente. Nișele și cella erau decorate cu statui și basoreliefuri (ibidem, p. 967). 389 consacrate lui Shiva, Vishnu și Brahma, având În față trei turnuri mai modeste care le adăposteau monturile (Nandintaurul lui Shiva, Garuda - vulturul lui Vishnu, Hamsa - gâsca sacră a lui Brahma
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a dezvoltat În secolul al XIII-lea În Java Orientală, apoi În Sumatra până În Borneo (templele funerare Kidal al regelui Anusapat și al regelui Krtanagara) cu următoarele trăsături: subasment ce susține ansamblu, sanctuarul la care se ajunge prin patru portice, cella Încoronată cu o piramidă de muluri modelate În relief plat, formulă pentru etajele false. Templul Kidal (Malang) din această perioadă este templul funerar, cu false etaje ce se constituie Într-un trunchi de piramidă, decorate cu vrejuri din frunze și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Bedulu cu cele șase cariatide vărsând apă. 591 Ibidem, p.975; vezi și J. Fontein, The Sculpture of Indonesia, National Gallery of Art, Washington, 1990. 592 A fost reprodusă În catalogul Expoziției de la Washington, 1990 (ibidem). 593 Templu funerar are cella susținută de trei terase suprapuse, pe pereții cărora se desfășoară un relief continuu ilustrând epopeile compuse de poeți javarezi. Apare și o formă a lui Avalokiteșvara care Îl protejează pe defunct (ibidem). 393 lea, Candi Panataran (Blitar)594, din secolul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
în ambele sensuri. Vitrinele respective cuprind documente (scrisori, fotocopii etc.) de la Iacob Negruzzi, Spiru Haret, M. Kogălniceanu, Mite Kremnitz, V. Alecsandri, T. Maiorescu (toți cu scrisori către N. Gane), I. Simionescu, C. Moisil, O. Tafrali, C. Andrieșescu (către V. Ciurea), Cella Delavrancea (către Jules Cazaban), Nora Marinescu, I. E. Torouțiu, Ion Chirescu (fost profesor la Fălticeni între 1918-1922), sculptorul DimitriuBârlad, R. Hette, G. Tutoveanu (fost institutor în Fălticeni la 1902), N. Iorga, D. Gusti, Agatha Bârsescu, V. Gheorghiță, Elena Mătase, V. Tempeanu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
arhitect, București; 4. Beligan Radu, actor, București; 5. Calinesti Iliescu Gheorghe, sculptor, București; 6. Cărtărescu Mircea, scriitor, București; 7. Dumitrescu Sorin, pictor, București; 8. Lucaci Constantin, sculptor, București; 9. Nanu Popp Adina, istoric și critic de artă, București; 10. Neamțu Cella Maria, artist decorator, București; 11. Olah Tiberiu, compozitor, București; 12. Pitu Luca, prozator, eseist, Iași; 13. Sandu Alexandru, prof. univ., arhitect, București; 14. Seciu Valeria, actrița; 15. Tohaneanu Gheorghe, scriitor, istoric literar, Timișoara; d) Ordinul național Serviciul Credincios în grad
DECRET nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decoraţii naţionale personalului din subordinea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131625_a_132954]
-
fiul lui Ladislau și Helga Regina, cu domiciliul actual în Germania, Langenselbold, Sehlossstr.4. 90. Hutter Elenă Viorica, născută la 29 mai 1957 în localitatea Bixad/Trip-Băi, județul Satu-Mare, România, fiica lui Traian și Floare, cu domiciliul actual în Germania, Celle, Hodenbergstr. 3. 91. Fleps Elfriede Katharina, născută la 15 martie 1964 în localitatea Cisnadie, județul Sibiu, România, fiica lui Johann și Katharina, cu domiciliul actual în Germania, Eberstadt, Nevenstadterstr.23. 92. Fleps Michael, născut la 6 iunie 1963 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 366 din 23 iulie 1993 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137567_a_138896]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler: - doamnei Constanta Câmpeanu; - doamnei Cleopatra Melidoneanu; - doamnei Vali Niculescu; - doamnei Valeria Rădulescu; - doamnei Cella Tanasescu; - domnului Nicolae Taranu. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE
DECRET nr. 162 din 26 martie 2001 privind conferirea Ordinului naţional Steaua României în grad de Cavaler. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133516_a_134845]
-
or less. 3) Ștergeți mențiunea inutilă/Barrer la mention inutile/Delete aș appropriate. 4) Semnătură și ștampila trebuie să aibă o culoare diferită de aceea a textului imprimat/La signature et la cachet doivent etre d'une couleur differente de celle de l'impression/The signature and the stamp must be în a colour different to that of the printing. Anexă 2 ──────── la normă sanitară veterinară LISTA țărilor din care este permis importul de făină de pește și din alte animale
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 15 iulie 2002 privind importul şi comercializarea fainei de peste şi din alte animale marine, cu excepţia mamiferelor, şi ale produselor, inclusiv amestecuri, altele decât alimentele pentru animalele de companie, care conţin aceste produse. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144792_a_146121]
-
Sandu Silviu și Doina Elisa Draga, cu domiciliul actual în Germania, 48607 Ochtrup, Rosenstr. 34. 211. Vasiliu Ioan, născut la 19 iunie 1925 în Iași, județul Iași, România, fiul lui Vasiliu Neculai și Clara, cu domiciliul actual în Germania, 29223 Celle, Wittingerstr. 101. 212. Vasiliu Elisabeta, născută la 8 iunie 1927 în localitatea Oltenița, județul Călărași, România, fiica lui Banu Mihail și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 29223 Celle, Wittingerstr. 101. 213. Ștefănescu Dorina, născută la 25 august 1966 în
HOTĂRÂRE nr. 780 din 6 septembrie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115887_a_117216]
-
lui Vasiliu Neculai și Clara, cu domiciliul actual în Germania, 29223 Celle, Wittingerstr. 101. 212. Vasiliu Elisabeta, născută la 8 iunie 1927 în localitatea Oltenița, județul Călărași, România, fiica lui Banu Mihail și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 29223 Celle, Wittingerstr. 101. 213. Ștefănescu Dorina, născută la 25 august 1966 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Hamza Pintilie și Panait Sofia, cu domiciliul actual în Germania, 74532 Ilshofen, Birkenstr. 9. 214. Maior Viorel Ion, născut la 2 aprilie 1956
HOTĂRÂRE nr. 780 din 6 septembrie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115887_a_117216]
-
capurile Schitu și Baglaru (azi Aurora). Mari personalități din perioada interbelică, profesori, scriitori, pictori și-au construit vile ori petreceau verile la Mangalia: Nicolae Iorga, Constantin Giurescu, Grigore Moisil, Gala Galaction, Vasile Voiculescu, Mircea Ștefănescu, Ionel Teodorenu, Ion Brătescu Voinești, Cella Serghi, Miron Radu Paraschivescu, Nicolae Tonitza și alții. După Al Doilea Război Mondial, orașul devine zonă militară de frontieră și turismul se periclitează câțiva ani. Pe de altă parte, construirea unui port militar la Mangalia și dezvoltarea marinei militare pe
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
I al Belgiei, George al V-lea, regele Angliei, Nicolae al II-lea, țarul Rusiei, Charlie Chaplin, Aristide Briand, Hermann Goering, Benito Mussolini, Rainer Maria Rilke, François Mauriac, Albert Thibaudet, Marcel Proust, Anatole France, Jean Cocteau, Paul Valéry, Paul Claudel, Cella Delavrancea, Dinu Lipatti, Vasile Pârvan ș.a. Foarte frumoasă, inteligentă, spirituală, scriitoare de talent, cu ascuțit spirit critic și de observație, cu fler politic, cu faima de a purta un blazon prin naștere și altul prin căsătorie, de a aparține unor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mon CŒUR [Appl. faibles 4"] § 3 je vais vous confier un SECRET / que vous ne répéterez pas [Appl. 2"] § 4 ce soir iCI // et tout l'long de ma ROUTe // je m'trouVAIS dans une atmosPHÈRE / du même GENRe // que celle de la LibéraTION [Appl. très forts 27"... § 5 et // tout le long] // et tout le long de ma ROUTe /// outre celA // j'ai constaté // quel immENse effORt / de PROgrès // de DÉveloppement // et par conséquent d'affRRANchissement [Appl. très forts 5" vous
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
depuis un temps immémorial de grandes controverses logico-philosophiques; on se demande en particulier si ces noms possèdent ou non un signifié [...]. Du point de vue du discours littéraire, le nom propre est à la croisée de diverses problématiques. En particulier, celle de l'onomastique littéraire, c'est-à-dire de l'interprétation que l'on peut faire du choix des noms propres dans une œuvre donnée..." (Dominique Maingueneau, Livre cité, pp. 199 200). 292 "Madame Grandet était une femme sèche et maigre, jaune
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
capurile Schitu și Baglaru (azi Aurora). Mari personalități din perioada interbelică, profesori, scriitori, pictori și-au construit vile ori petreceau verile la Mangalia: Nicolae Iorga, Constantin Giurescu, Grigore Moisil, Gala Galaction, Vasile Voiculescu, Mircea Ștefănescu, Ionel Teodorenu, Ion Brătescu Voinești, Cella Serghi, Miron Radu Paraschivescu, Nicolae Tonitza și alții. După Al Doilea Război Mondial, orașul devine zonă militară de frontieră și turismul se periclitează câțiva ani. Pe de altă parte, construirea unui port militar la Mangalia și dezvoltarea marinei militare pe
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]