545 matches
-
vreme. Prima determinare cu acuratețe a paralaxei a fost făcută de către astronomul american Harold L. Alden, în anul 1928. Valoarea paralaxei stelei Proxima Centauri determinată de către acesta a fost de ″. În 1951, astronomul american Harlow Shapley a anunțat că Proxima Centauri este o stea eruptivă fulgurantă ("flare star"). Analiza înregistrărilor vechi a arătat că steaua afișa o creștere măsurabilă a magnitudinii în circa 8% din imagini, făcând Proxima Centauri cea mai activă astfel de stea dintre cele cunoscute pe atunci. Apropierea
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
fost de ″. În 1951, astronomul american Harlow Shapley a anunțat că Proxima Centauri este o stea eruptivă fulgurantă ("flare star"). Analiza înregistrărilor vechi a arătat că steaua afișa o creștere măsurabilă a magnitudinii în circa 8% din imagini, făcând Proxima Centauri cea mai activă astfel de stea dintre cele cunoscute pe atunci. Apropierea stelei față de Soare și bineînțeles față de Pământ permite observarea detaliată a activității sale eruptive. În 1980, ’’Observatorul Einstein’’ a produs o reprezentare detaliată a curbelor de energie a
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
cunoscute pe atunci. Apropierea stelei față de Soare și bineînțeles față de Pământ permite observarea detaliată a activității sale eruptive. În 1980, ’’Observatorul Einstein’’ a produs o reprezentare detaliată a curbelor de energie a razelor X pentru o erupție stelară de pe Proxima Centauri. Observații ulterioare ale erupțiilor au fost făcute cu sateliții EXOSAT și ROSAT, iar emisii de raze X produse de erupții stelare mai mici au fost sesizate de către satelitul japonez ’’Advanced Satellite for Cosmology and Astrophysics’’ (ASCA) în 1995. Proxima Centauri
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
Centauri. Observații ulterioare ale erupțiilor au fost făcute cu sateliții EXOSAT și ROSAT, iar emisii de raze X produse de erupții stelare mai mici au fost sesizate de către satelitul japonez ’’Advanced Satellite for Cosmology and Astrophysics’’ (ASCA) în 1995. Proxima Centauri a fost între timp subiect de studiu al majorității observatoarelor cu raze X, printre care se numără și ’’XMM-Newton’’ și ’’Observatorul de raze X Chandra’’. Din cauza declinației sudice a sa, Proxima Centauri poate fi observată doar la latitudinile aflate la
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
for Cosmology and Astrophysics’’ (ASCA) în 1995. Proxima Centauri a fost între timp subiect de studiu al majorității observatoarelor cu raze X, printre care se numără și ’’XMM-Newton’’ și ’’Observatorul de raze X Chandra’’. Din cauza declinației sudice a sa, Proxima Centauri poate fi observată doar la latitudinile aflate la sud de paralela 27° nord. Lumina piticelor roșii, adică cea a stelelor ca Proxima Centauri, este prea slabă pentru ca un om să poată vedea steaua respectivă cu ochiul liber, de pe Terra. Chiar
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
care se numără și ’’XMM-Newton’’ și ’’Observatorul de raze X Chandra’’. Din cauza declinației sudice a sa, Proxima Centauri poate fi observată doar la latitudinile aflate la sud de paralela 27° nord. Lumina piticelor roșii, adică cea a stelelor ca Proxima Centauri, este prea slabă pentru ca un om să poată vedea steaua respectivă cu ochiul liber, de pe Terra. Chiar și văzută de pe Alpha Centauri, steaua Proxima Centauri ar fi văzută doar ca o stea de magnitudine cinci. Aceasta are o magnitudine vizuală
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
la latitudinile aflate la sud de paralela 27° nord. Lumina piticelor roșii, adică cea a stelelor ca Proxima Centauri, este prea slabă pentru ca un om să poată vedea steaua respectivă cu ochiul liber, de pe Terra. Chiar și văzută de pe Alpha Centauri, steaua Proxima Centauri ar fi văzută doar ca o stea de magnitudine cinci. Aceasta are o magnitudine vizuală aparentă de 11, deci este necesar un telescop cu o deschidere de cel puțin 8 cm pentru a o vedea, chiar într-
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
la sud de paralela 27° nord. Lumina piticelor roșii, adică cea a stelelor ca Proxima Centauri, este prea slabă pentru ca un om să poată vedea steaua respectivă cu ochiul liber, de pe Terra. Chiar și văzută de pe Alpha Centauri, steaua Proxima Centauri ar fi văzută doar ca o stea de magnitudine cinci. Aceasta are o magnitudine vizuală aparentă de 11, deci este necesar un telescop cu o deschidere de cel puțin 8 cm pentru a o vedea, chiar într-o noapte cu
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
vizuală aparentă de 11, deci este necesar un telescop cu o deschidere de cel puțin 8 cm pentru a o vedea, chiar într-o noapte cu condiții vizuale ideale (cer senin și întunecos, cu steaua aflată sensibil deasupra orizontului). Proxima Centauri este clasificată ca o pitică roșie datorită faptului că aparține unui stadiu principal pe diagrama lui Hertzprung-Russell și aparține clasei spectrale M5.5. Ar trebui să fie, mai degrabă, clasificată ca o stea-pitică de tip M târzie. Magnitudinea vizuală absolută
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
de 85% din puterea radiațiilor reprezintă radiații infraroșii. În 2002, studiul prin interferometria optică cu ajutorul Very Large Telescope (VLT) a găsit faptul că diametrul unghiular al stelei era de 1,02 ± 0,08 mili-arc-secunde. Datorită faptului că distanța până la Proxima Centauri este cunoscută deja, diametrul actual al stelei poate fi calculat cu aproximație, rezultatul fiind de aproape 1/7 din cel al Soarelui, sau de 1,5 mai mare ca diametrul lui Jupiter. Masa estimată a stelei este de aproximativ 12
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
5 mai mare ca diametrul lui Jupiter. Masa estimată a stelei este de aproximativ 12,3% din masa solară, sau de 129 ori masa planetei Jupiter. Densitatea medie a unei stele în faza principală crește odată cu descreșterea masei, iar Proxima Centauri nu face excepție; ea are o densitate de 56.800 kg/m (56,8 g/cm), în timp ce Soarele are 1.409 kg/m (1,409 g/cm). Din cauza masei foarte mici, interiorul stelei este complet convectiv, determinând transmiterea energiei spre
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
Din cauza acestei convecții, cenușa de heliu rămasă prin fuziunea termonucleară a hidrogenului nu se acumulează în miezul stelei, ci este recirculată. Spre deosebire de Soare, care are să ardă doar aproximativ 10% din totalul de hidrogen înainte să treacă de faza principală, Proxima Centauri își va consuma aproape tot combustibilul înainte ca fuziunea hidrogenului să ajungă la sfârșit. Convecția este asociată cu generarea și persistența câmpului magnetic stelar. Energia magnetică din acest câmp este eliberată la suprafață prin intermediul erupțiilor stelare care cresc brusc toată
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
mult mai mare decât cel al soarelului, chiar și atunci cânde ne referim la vârful unei perioade de ciclu solar. Chiar și în timpul perioadelor mai calme, cânt erupțiile pot lipsi cu desăvârșire, această activitate crește temperatura coroanei solare a Proximei Centauri cu 3.5 milioane K, comparat cu temperatura de 2 milioane K a coroanei Soarelui. Totuși, nivelul acitivtății de pe toată steaua este mică în comparație cu activitatea altor stele de clasa M, care este consecventă cu vârsta estimată a stelei de 4
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
să scadă în mod constant în miliarde de ani (fapt datorată scăderii ratei de rotație a stelei). Nivelul de activitate poate varia, de asemenea, cu o perioadă de 442 zile, perioadă mai scurtă decât ciclul Soarelui de 11 zile. Proxima Centauri are vânturi stelare relativ slabi, resulting in no more than 20% of the Sun's mass loss rate from the solar wind. Totuși, datorită faptului că steaua este mai mică decât Soarele, masa pierdută pe ficeare unitate de suprafață de pe
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
vânturi stelare relativ slabi, resulting in no more than 20% of the Sun's mass loss rate from the solar wind. Totuși, datorită faptului că steaua este mai mică decât Soarele, masa pierdută pe ficeare unitate de suprafață de pe Proxima Centauri poate fi de opt ori mai mare decât a Soarelui. Proxima Centauri, deși este cea mai apropiată stea de Sistemul Solar, se află la 4,22 ani-lumină (3,99 x 10 km) distanță de catre Pamant(Terra), raportul dintre diametru și
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
Sun's mass loss rate from the solar wind. Totuși, datorită faptului că steaua este mai mică decât Soarele, masa pierdută pe ficeare unitate de suprafață de pe Proxima Centauri poate fi de opt ori mai mare decât a Soarelui. Proxima Centauri, deși este cea mai apropiată stea de Sistemul Solar, se află la 4,22 ani-lumină (3,99 x 10 km) distanță de catre Pamant(Terra), raportul dintre diametru și distanță fiind de 1 : 28.700.000. Micșorat la scară, dacă Soarele
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
Solar, se află la 4,22 ani-lumină (3,99 x 10 km) distanță de catre Pamant(Terra), raportul dintre diametru și distanță fiind de 1 : 28.700.000. Micșorat la scară, dacă Soarele ar avea doar un centimetru în diametru, Proxima Centauri încă s-ar afla la 287 km distanță. Diametrul Soarelui este de cca 1.390.000 km.
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
Harry, și se pregătește să folosească blestemul Cruciatus împotriva lui. Hermione însă se declară gata să îi arate unde este ascunsă presupusa armă a lui Dumbledore, din Pădurea interzisă. Ea, Harry și Umbridge merg în pădure, unde îi întâlnesc pe centauri. Umbridge îi insultă, și este răpită de aceștia, iar Hermione și Harry scapă, și împreună cu tovarășii din Armata lui Dumbledore, Ginny, Neville și Luna, zboară spre Ministerul Magiei pe thestralii școlii. La Minister, ei sunt atacați de Devoratorii morții. Când
Harry Potter și Ordinul Phoenix () [Corola-website/Science/306598_a_307927]
-
Chowdhury. Este o asiatică cu păr negru, ochi căprui și nu prea înaltă. Este sora mai mare a lui Padma Patil și cea mai bună prietenă a lui Lavender Brown. Este înnebunita de Previziuni despre Viitor (înainte să devină profesor centaurul Firenze) și crede orice vorba scoasă de Sybill Trelawney. Era o foarte bună prietenă cu Hermione, înainte ca aceasta să renunțe la Previziuni despre Viitor și să o facă pe profesoară Sybill Trelawney în fel și chip. În anul VI
Personaje secundare din Casa Cercetașilor () [Corola-website/Science/308450_a_309779]
-
6 ani-lumină), sistemul Sirius conține două din cele opt stele din apropierea Sistemului Solar și este al cincelea cel mai apropiat sistem stelar. Această proximitate este motivul principal pentru luminozitatea acesteia, ca și cu alte stele apropiate cum ar fi Alpha Centauri care este în contrast puternic cu supergigante îndepărtate, foarte luminoase ca Canopus, Rigel sau Betelgeuse. Cu toate acestea, ea este de aproximativ 25 de ori mai luminoasă decât Soarele. Cel mai aproape stea vecină mare a lui Sirius este Procyon
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
i-ar privi să moară de frică,/ "Așa că cel prins de corpurile lor să nu se poată întoarce./ Ea a creat vipera, dragonul și lahamu (sfinx),/ "Leul cel mare, câinele turbat, omul-scorpion,/ "Puternici demoni cu chip de leu, dragoni zburători, centaurul,/ "Ce poartă arme necruțătoare, neînfricați în lupte./ "Strașnice erau poruncile ei, de necălcat erau ele./ În total unsprezece de acest soi a adus în linie./ "Dintre zei, primii ei născuți, ce formau ceață ei,/ Ea l-a ridicat pe Kingu
Enuma Eliș () [Corola-website/Science/304548_a_305877]
-
în pustiu"” de Lorenzo Lotto, „"Răstignirea"” lui Jacopo Bassano și „"Buna Vestire"” de Tintoretto. Lucrările din secolul al XVII-lea sunt reprezentate de „"Tânăra mamă"” de Orazio Gentileschi, pictură sub puternica influență a lui Caravaggio și „"Lupta lui Hercule cu centaurul Nessus"” de Luca Giordano. „Veacul de aur” al picturii spaniole este prezent prin trei lucrări de marcă a lui El Greco: „"Sfântul Mauriciu"”, „"Adorația păstorilor"” și „"Cununia Fecioarei Maria"” despre care se presupune că ar fi fost realizată în ultimul an
Muzeul Național de Artă al României () [Corola-website/Science/303467_a_304796]
-
totodată și "Jocurile Pitice" (jocuri care aveau loc din patru în patru ani la Delfi, în Grecia antică, în cinstea zeului Apolo). Un alt episod care i se atribuia era cel al uciderii ciclopilor: fiul lui Apollo, "Asclepius", inițiat de centaurul "Chiron" în tainele medicinei, nu s-a mai mulțumit să vindece, ci a început să-i învie pe cei morți. Acest fapt a atras asupra sa mânia lui Iupiter, care l-a omorât cu trăsnetul său. Îndurerat de pierderea lui
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
ordinii, dar și o jertfă, prin uciderea zeiței-dragon Tiamat. Intrând în conflict cu această ființă monstruoasă, Marduk a trebuit să o doboare în luptă pe ea și pe cele unsprezece specimene de demoni, odraslele ei. Acești demoni aveau diferite înfățișări: centauri, oameni cu gheare de vultur, oameni-scorpion, sau ființe cu capete de leu și coame de taur. Marduk i-a învins pe toți, cu ajutorul celorlalți zei, iar pe Tiamat a atacat-o singur. A ucis-o și i-a împârțit vastul
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
R. Daneel Olivaw apare încă o dată în "Fundația și Pământul", unde Golan Trevize și Janov Pelorat din Fundație găsesc Pământul și baza lui Daneel de pe Lună radioactive. Învață despre manipulările paterne ale acestuia, incluzând cauza creării unei așezări în Alpha Centauri, crearea Gaiei și crearea psiho-istoriei. În final, Daneel îl convinge pe Trevize că formarea artificială a Galaxiei este alegerea corecta. Isaac Asimov precizează că motivul pentru care Daneel apare așa de des în cărțile sale este pentru ca cititori și editorii
R. Daneel Olivaw () [Corola-website/Science/297978_a_299307]