481 matches
-
a ști ce informații circulă în cadrul rețelei sau de a intra cel mai rapid în contact cu ceilalți. Conform acestei măsurători, nodul 8 este cel mai aproape de toate celelalte noduri, aflându-se la o distanță totală de 27 de legături. Centralitatea de tip betweenness ia în calcul, asemenea centralității de tip closeness, structura relațională a întregii rețele. Conform acestei măsurători de centralitate, un actor este important în măsura în care se interpune de cele mai multe ori pe distanța geodezică dintre alte perechi de noduri (Freeman
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de a intra cel mai rapid în contact cu ceilalți. Conform acestei măsurători, nodul 8 este cel mai aproape de toate celelalte noduri, aflându-se la o distanță totală de 27 de legături. Centralitatea de tip betweenness ia în calcul, asemenea centralității de tip closeness, structura relațională a întregii rețele. Conform acestei măsurători de centralitate, un actor este important în măsura în care se interpune de cele mai multe ori pe distanța geodezică dintre alte perechi de noduri (Freeman, 1978/79). Acest lucru înseamnă, de exemplu, că
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
nodul 8 este cel mai aproape de toate celelalte noduri, aflându-se la o distanță totală de 27 de legături. Centralitatea de tip betweenness ia în calcul, asemenea centralității de tip closeness, structura relațională a întregii rețele. Conform acestei măsurători de centralitate, un actor este important în măsura în care se interpune de cele mai multe ori pe distanța geodezică dintre alte perechi de noduri (Freeman, 1978/79). Acest lucru înseamnă, de exemplu, că doi actori (k și q) au nevoie de i pentru a stabili o
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
atât acesta este mai important (controlează informația care circulă între actorii respectivi). În rețeaua din figura 2.20, nodul 8 se interpune pe drumul cel mai scurt dintre 74 de perechi de noduri. Aceasta este cea mai mare valoare a centralității de tip betweenness în rețeaua de comunicare analizată ca exemplu. Nodurile cu scoruri de centralitate betweenness înalte beneficiază de diverse avantaje. Presupunând că actorii sunt raționali (caută să folosească avantajele pozițiilor pentru a-și maximiza câștigurile), ei vor încerca să
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
figura 2.20, nodul 8 se interpune pe drumul cel mai scurt dintre 74 de perechi de noduri. Aceasta este cea mai mare valoare a centralității de tip betweenness în rețeaua de comunicare analizată ca exemplu. Nodurile cu scoruri de centralitate betweenness înalte beneficiază de diverse avantaje. Presupunând că actorii sunt raționali (caută să folosească avantajele pozițiilor pentru a-și maximiza câștigurile), ei vor încerca să își exploateze avantajul structural (Burt, 1992). Fernandez și Gould (1994) consideră că nodurile care se
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
pentru a disemina un anumit mesaj. În rețeaua din figura 2.22, nodurile F și D transmit cele mai multe legături, adică patru. Pe de altă parte, nodul A primește cele mai multe legături, adică cinci. Astfel, în cazul rețelelor asimetrice, se calculează două centralități de tip degree: o centralitate pentru legăturile transmise de un nod și o centralitate pentru legăturile primite de un nod. În rețelele sociale asimetrice (precum cea din figura 2.22), se calculează două centralități de tip closeness: in-closeness (pentru legăturile
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
mesaj. În rețeaua din figura 2.22, nodurile F și D transmit cele mai multe legături, adică patru. Pe de altă parte, nodul A primește cele mai multe legături, adică cinci. Astfel, în cazul rețelelor asimetrice, se calculează două centralități de tip degree: o centralitate pentru legăturile transmise de un nod și o centralitate pentru legăturile primite de un nod. În rețelele sociale asimetrice (precum cea din figura 2.22), se calculează două centralități de tip closeness: in-closeness (pentru legăturile primite de un nod i
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și D transmit cele mai multe legături, adică patru. Pe de altă parte, nodul A primește cele mai multe legături, adică cinci. Astfel, în cazul rețelelor asimetrice, se calculează două centralități de tip degree: o centralitate pentru legăturile transmise de un nod și o centralitate pentru legăturile primite de un nod. În rețelele sociale asimetrice (precum cea din figura 2.22), se calculează două centralități de tip closeness: in-closeness (pentru legăturile primite de un nod i de la alteri) și out-closeness (pentru legăturile pe care un
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
cazul rețelelor asimetrice, se calculează două centralități de tip degree: o centralitate pentru legăturile transmise de un nod și o centralitate pentru legăturile primite de un nod. În rețelele sociale asimetrice (precum cea din figura 2.22), se calculează două centralități de tip closeness: in-closeness (pentru legăturile primite de un nod i de la alteri) și out-closeness (pentru legăturile pe care un nod i le transmite către alteri). In-closeness denotă cât de aproape sunt celelalte noduri de un nod de referință i
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sfatul cu privire la realizarea anumitor sarcini 28. de muncă, iar D poate desemna individul care are cele mai multe opțiuni în situația în care este nevoit să împrumute o anumită sumă de bani. Până în acest moment, am ilustrat aplicarea celor trei măsurători ale centralității (degree, closeness, betweenness) la nivel nodal, adică am calculat scorurile fiecărui actor din rețea. Centralitatea poate fi însă calculată și la nivelul întregii rețele. Luând ca referință rețeaua din figura 2.20, putem constata că, în medie, un nod are
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
cele mai multe opțiuni în situația în care este nevoit să împrumute o anumită sumă de bani. Până în acest moment, am ilustrat aplicarea celor trei măsurători ale centralității (degree, closeness, betweenness) la nivel nodal, adică am calculat scorurile fiecărui actor din rețea. Centralitatea poate fi însă calculată și la nivelul întregii rețele. Luând ca referință rețeaua din figura 2.20, putem constata că, în medie, un nod are 3,6 legături, că cel mai mic număr de legături ale unui nod este 1
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
atunci aceasta are un scor de centralizare closeness de 39,8% și un scor de centralizare betweenness de 61,9%. Se poate constata că rețeaua este mult mai inegală din punctul de vedere al scorului de centralizare betweenness. Ideea de centralitate măsurată prin numărul de legături ale unui nod a fost rafinată de Bonacich (1987). Conform abordării clasice de tip centralitate degree, două noduri cu același scor au aceeași putere. Bonacich dezvoltă această abordare susținând că pentru a considera doi actori
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Se poate constata că rețeaua este mult mai inegală din punctul de vedere al scorului de centralizare betweenness. Ideea de centralitate măsurată prin numărul de legături ale unui nod a fost rafinată de Bonacich (1987). Conform abordării clasice de tip centralitate degree, două noduri cu același scor au aceeași putere. Bonacich dezvoltă această abordare susținând că pentru a considera doi actori cu același degree egali ca putere, trebuie să luăm în calcul și degree ul alterilor. Pentru a prezenta contribuția lui
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
24, constatăm că F are legături cu alteri care la rândul lor sunt bine conectați, iar A are legături cu alteri (mai) slab conectați (în afară de E, ceilalți alteri ai lui A sunt noduri pendante). Bonacich susține că, deși au aceeași centralitate de tip degree, F și A sunt diferiți și, prin urmare, au puteri diferite. De exemplu, fiind conectat la noduri care, la rândul lor, sunt bine conectate, F este mult mai influent decât A. Un mesaj transmis de F poate
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
care A este conectat sunt mult mai dependente de A decât nodurile la care este conectat F. Acest lucru înseamnă că a fi bine conectat la alții mai slab conectați reprezintă o sursă de putere. În consecință, Bonacich a amendat centralitatea de tip degree, considerând că: (a) aceasta trebuie să ia în calcul numărul legăturilor alterilor și (b) în analiza comparativă a puterii nodurilor, trebuie clarificat criteriul utilizat (adică, ce contează în estimarea puterii unui nod? Cât de bine sunt conectați
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
ale capitalului social și acord o importanță deosebită clasificării bidimensionale propuse de Borgatti și colaboratorii săi (1998) cu privire la abordările capitalului social. Pornind de la această clasificare, ilustrez prin exemple cinci tipuri de măsurători ale capitalului social: măsurători specifice ego-rețelelor, găurilor structurale, centralității, coeziunii și substructurilor sociale. Doresc să evidențiez faptul că, în contextul prezentării diferitelor tipuri de măsurători ale capitalului social, discut argumentul (teoria) găurilor structurale propus de Burt (1992). Argumentul găurilor structurale este o rafinare teoretică a argumentului legăturilor slabe, cu
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
special, a meniului „Network”. Primele măsurători prezentate în continuare corespund capitalului social definit prin relațiile sociale ale unui individ (vezi cadranul II din tabelele 3.4 și 3.5). Astfel, voi oferi exemple de măsurători specifice ego-rețelelor, găurilor structurale și centralității. 3.2.2.1. Măsurători specifice ego-rețelelor Povestea rețelei de pacienți a Cristinei Ionescu După 8 ani în care a lucrat cu jumătate de normă la DentEasy, Cristina Ionescu a decis să își deschidă propriul cabinet stomatologic. Aceasta a fost
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
care actorii trebuie să le facă sunt în legături sociale cu alteri care nu sunt conectați între ei. Altfel, cu cât numărul legăturilor dintre alteri crește, cu atât eficiența ego-ului va tinde să scadă. 3.2.2.3. Măsurători ale centralității Primele două categorii de măsurători pe care le-am prezentat (măsurătorile specifice ego rețelelor și măsurătorile specifice găurilor structurale) erau aplicate la nivel de rețea personală. Spre deosebire de acestea, măsurătorile de centralitate sunt aplicate la nivelul întregii rețele și se bazează
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
tinde să scadă. 3.2.2.3. Măsurători ale centralității Primele două categorii de măsurători pe care le-am prezentat (măsurătorile specifice ego rețelelor și măsurătorile specifice găurilor structurale) erau aplicate la nivel de rețea personală. Spre deosebire de acestea, măsurătorile de centralitate sunt aplicate la nivelul întregii rețele și se bazează pe asumpția implicită conform căreia cu cât un individ este mai central în cadrul unei rețele, cu atât este mai important (proeminent sau influent; Wasserman și Faust, 1994). Prima măsurătoare a centralității
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
centralitate sunt aplicate la nivelul întregii rețele și se bazează pe asumpția implicită conform căreia cu cât un individ este mai central în cadrul unei rețele, cu atât este mai important (proeminent sau influent; Wasserman și Faust, 1994). Prima măsurătoare a centralității este gradul de apropiere al unui nod față de toate celelalte noduri ale rețelei (closeness). Cu cât valoarea acestei măsurători este mai mare (cu cât distanța dintre un nod față de toate celelalte ale rețelei este mai mare), cu atât scade șansa
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
mare (cu cât distanța dintre un nod față de toate celelalte ale rețelei este mai mare), cu atât scade șansa ca nodul respectiv să obțină o informație de care are nevoie în timp util (Freeman, 1979). O a doua măsurătoare a centralității este reprezentată de numărul legăturilor unui nod în cadrul unei rețele (degree). Cu cât valoarea acestei măsurători este mai mare (cu cât un nod este mai bine conectat), cu atât cresc puterea și șansele acestuia de a obține în timp util
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
acestei măsurători este mai mare (cu cât un nod este mai bine conectat), cu atât cresc puterea și șansele acestuia de a obține în timp util informațiile de care are nevoie (Hanemann și Riddle, 2005). O a treia măsurătoare a centralității este numărul situațiilor în care un nod se interpune pe drumul cel mai scurt dintre alte două noduri (betweenness). Actorii care au valori mari la această măsurătoare leagă actori care altfel sunt neconectați (sau sunt conectați, însă distanța dintre ei
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
care au valori mari la această măsurătoare leagă actori care altfel sunt neconectați (sau sunt conectați, însă distanța dintre ei este uriașă), creând astfel oportunități pentru exploatarea informațiilor și controlul beneficiilor (Freeman, 1979). În fine, o a patra măsurătoare a centralității este centralitatea de tip eigenvector (Bonacich, 1972). Aceasta reprezintă gradul în care un ego este conectat la alteri care la rândul lor sunt bine conectați (au un degree sau o centralitate de tip eigenvector mare, raportat la celelalte noduri ale
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
valori mari la această măsurătoare leagă actori care altfel sunt neconectați (sau sunt conectați, însă distanța dintre ei este uriașă), creând astfel oportunități pentru exploatarea informațiilor și controlul beneficiilor (Freeman, 1979). În fine, o a patra măsurătoare a centralității este centralitatea de tip eigenvector (Bonacich, 1972). Aceasta reprezintă gradul în care un ego este conectat la alteri care la rândul lor sunt bine conectați (au un degree sau o centralitate de tip eigenvector mare, raportat la celelalte noduri ale rețelei). Se
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Freeman, 1979). În fine, o a patra măsurătoare a centralității este centralitatea de tip eigenvector (Bonacich, 1972). Aceasta reprezintă gradul în care un ego este conectat la alteri care la rândul lor sunt bine conectați (au un degree sau o centralitate de tip eigenvector mare, raportat la celelalte noduri ale rețelei). Se poate considera că un actor cu o centralitate eigenvector mare, raportat la alte noduri din rețea (sau la media centralității de acest tip de la nivelul rețelei), are un capital
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]