1,403 matches
-
a respectivului fenomen. Această deplasare de accent pune individul în postura de tehnician al comunicării, o comunicare care îmbracă mult mai specific atributul utilității. O importantă dimensiune a conflictului care are consecințe pozitive este acțiunea de modelare. Apariția modelului induce centrări uneori în totală neconcordanță cu cele ale modelatului. Însă acest fenomen, desigur perturbator, conduce la evoluții ulterioare prin reexperimentare proprie a comportamentelor imitate într-o primă etapă. Această reexperimentare nu este o simplă achiziție, ci o integrare de nivel superior
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de excelență în alte domenii” (Coon, 1983, p. 318); prin acest mecanism de apărare, „subiectul înlocuiește un sentiment intolerabil (inferioritate, culpabilitate) prin alt sentiment (superioritate, merit...) dezvoltate de alte ocazii, inconștient provocate” (Mucchielli, 1981, p. 52). Compensarea reprezintă ca proces centrarea pe propria persoană, ignorându-se variabilele exterioare ale conflictului și urmărindu-se creșterea eficacității proprii pentru a compensa sentimente reale sau imaginare; în această situație se poate afla un elev care, implicat într-un conflict educațional cu grupul în care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
climat de lucru motivant și, în același timp, va diminua posibilitatea apariției conflictelor neproductive din punct de vedere didactic; responsabilitatea pentru dezvoltarea unei astfel de ierarhizări pozitive a intereselor la elevi/studenți revine tactului comunicațional al cadrului didactic; • Tipul de centrare. În cazul în care cursanții se focalizează pe pierderile potențiale, acest lucru induce un cadru negativ în ceea ce privește rezolvarea respectivului conflict educațional; centrarea pe câștigurile așteptate generează un cadru pozitiv. Conform lui Rubin, Pruitt, Kim, negociatorii cu un cadru de referință
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unei astfel de ierarhizări pozitive a intereselor la elevi/studenți revine tactului comunicațional al cadrului didactic; • Tipul de centrare. În cazul în care cursanții se focalizează pe pierderile potențiale, acest lucru induce un cadru negativ în ceea ce privește rezolvarea respectivului conflict educațional; centrarea pe câștigurile așteptate generează un cadru pozitiv. Conform lui Rubin, Pruitt, Kim, negociatorii cu un cadru de referință pozitiv fac mai multe concesii decât cei cu un cadru negativ. Cadrul didactic trebuie să imagineze situații de lucru (jocuri de rol
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cadru de referință pozitiv fac mai multe concesii decât cei cu un cadru negativ. Cadrul didactic trebuie să imagineze situații de lucru (jocuri de rol, exerciții de identificare a nevoilor etc.) în care elevii/studenții să încerce ambele tipuri de centrări și să observe diferențele; prin astfel de exerciții se va consolida un mod de integrare în conflict care să facă posibilă o manieră de lucru focalizată pe achizițiile de orice tip (cognitive, afectiv-motivaționale, de interrelaționare etc.) și pe perceperea pozitivă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că teama de conflict este compensată de teama de compromis (deoarece persoanele aflate în conflict pot considera că un compromis le-ar diminua poziția pe care o ocupă în cadrul grupului, spre exemplu). La polul opus deosebim două cauze care determină centrarea pe rezultatele celeilalte părți: • Diferite tipuri de anganjamente interpersonale ca prietenia, dragostea, similitudinea percepută, identitatea comună a grupului; • Dispoziția afectivă pozitivă, creată de un tip de motivație externă sau internă (acest fapt poate constitui modul de gândire și generare a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
externă sau internă (acest fapt poate constitui modul de gândire și generare a conflictului educațional, consolidarea unei astfel de dispoziții afective pozitive definind un deziderat în activitatea cadrului didactic în utilizarea metodelor de interacțiune educațională). Hotărâtor este modul în care centrarea pe propriile rezultate se poate îmbina cu accentul pus pe rezultatele celeilalte părți; este vorba despre o acțiune de identificare și practicare a unor dimensiuni care pot apărea ca diametral opuse. Există pentru aceasta necesitatea identificării și dezvoltării a ceea ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
3. Modelele procesului conflictului pot să se refere la latura generală a acestuia, la latura interpersonală, de grup sau organizațională. Thomas ne oferă un model în patru pași: frustrarea, conceptualizarea, comportamentul și „ieșirile”; modelul preocupărilor bilaterale combină două tipuri de centrare: pe interesele proprii sau pe interesele celeilalte părți; modelul oferit de Forsyth se definește ciclic pe intervalul a șase trepte: rutina de interacțiune în grup, apariția dezacordului, transformarea acestuia în confruntare, escaladarea conflictului, faza de dezescaladare și de rezolvare a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pună sub semnul întrebării compromisul aparent de soluționare la care se poate ajunge în primele momente (cu precizarea că acest rol trebuie experimentat, prin rotație, de către toți membrii microgrupului respectiv, deoarece, în caz contrar, vom avea de-a face cu centrări negative ale echipei asupra persoanei care îndeplinește întotdeauna rolul „negativ”); • dezvoltarea unui stil al conflictului (desemnând modul în care grupurile, fiecare în mod propriu, tratează în general un conflict); în continuarea unei asemenea perspective, putem gândi un set de exerciții
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fiind utile atunci când un conflict a fost escaladat, tinzând să aibă mai degrabă un impact negativ decât unul pozitiv în interiorul echipelor educaționale. În acest sens, Neilsen ne propune două abordări generale care influențează aceste strategii: - focalizarea pe schimbarea atitudinilor sau - centrarea demersului pe schimbarea comportamentelor; practic, acest lucru se poate realiza prin: a) utilizarea „integratorilor” (apelul la persoanele cu influență în grup poate reduce intensitatea unor conflicte); b) rotirea persoanelor de la un grup la altul, rotirea responsabilităților în grup; c) în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ca fiind productiv dacă toți participanții sunt satisfăcuți de rezultatele obținute și cred că au câștigat ceva în urma conflictului. Dacă în cadrul medierii vorbeam despre implicarea terței părți în sensul rezolvării unui conflict escaladat, secțiunea de față ne-a deschis perspectiva centrării mai puțin pe produs (rezolvarea, stingerea conflictului) și mai mult pe proces și pe un alt tip de produs decât cel direct așteptat. În ceea ce privește rolul mediator al formatorului în conflictele intergrupale, precum și metodele și tehnicile de interacțiune, această perspectivă poate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de început, interacțiunea dintre lider și subordonat este determinată în special de reguli obligatorii, de relațiile contractuale, liderul și subordonații înscriindu-se în rolurile prescrise și cerute de organizație. Comunicarea are loc într-o singură direcție (de la lider spre subordonați), centrarea fiecăruia este pe sine însuși. Cea de-a doua fază, faza de familiarizare, implică o mai mare distribuție a resurselor și a informațiilor (atât cele referitoare la activitate, cât și cele de natură personală). Această fază este caracterizată de o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
personală). Această fază este caracterizată de o perioadă de testare (venind atât din partea liderului, cât și din partea subordonaților) în ceea ce privește aria de interes urmărită, preluarea mai multor responsabilități, mai multor roluri. Interesul are acum o dimensiune mixtă: fără a pierde dominanta centrării pe sine, această variabilă suportă o centrare egală pe ceilalți. Cea de-a treia fază, definită de un parteneriat matur, se evidențiază printr-o înaltă calitate a schimburilor între lider și subordonați. Apare un grad înalt de respect și încredere
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
perioadă de testare (venind atât din partea liderului, cât și din partea subordonaților) în ceea ce privește aria de interes urmărită, preluarea mai multor responsabilități, mai multor roluri. Interesul are acum o dimensiune mixtă: fără a pierde dominanta centrării pe sine, această variabilă suportă o centrare egală pe ceilalți. Cea de-a treia fază, definită de un parteneriat matur, se evidențiază printr-o înaltă calitate a schimburilor între lider și subordonați. Apare un grad înalt de respect și încredere mutuală, definit de obligațiile pe care le
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
noastră deoarece considerăm că, în cadrul echipelor educaționale - asemănătoare cu grupurile de lucru din organizații -, aceste roluri, într-adevăr, sub o formă mai puțin evidentă, apar și se dezvoltă: - „Artizanul” are ca scop final perfectibilitatea muncii sale, ignorând echipa ca atare; centrarea sa profundă pe atingerea perfecțiunii poate introduce un climat tensionat și conflictual în echipă; - „Omul companiei” reprezintă persoana devotată scopurilor echipei, ce încearcă să aducă în primul rând productivitate și beneficii acesteia; centrarea sa pe viața grupului din care face
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
perfectibilitatea muncii sale, ignorând echipa ca atare; centrarea sa profundă pe atingerea perfecțiunii poate introduce un climat tensionat și conflictual în echipă; - „Omul companiei” reprezintă persoana devotată scopurilor echipei, ce încearcă să aducă în primul rând productivitate și beneficii acesteia; centrarea sa pe viața grupului din care face parte contribuie la armonizarea activităților și la coeziune, dar îi îngustează productivitatea; - „Luptătorul” poate fi reprezentat de un lider autentic (Maccoby îl denumește plastic „leul”) sau de un lider manipulativ și persuasiv („vulpea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și al efortului în interiorul activității, cu o funcție motivațională extinsă. Asupra acestui aspect, de altfel, vom reveni; - se evită tendința naturală de a „sări la soluții”. Această tendință este unul dintre principalii factori inhibitori în ceea ce privește creativitatea participanților la o activitate. Centrarea prematură pe soluții lipsește persoana de viziunea întregului, de perioada de „incubație” a ideilor de care vorbeam anterior; rezultatul este o colecție de idei săracă atât calitativ, cât și cantitativ. În acest sens, Isaksen alcătuiește o listă de factori ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
timp de incubare - în primul caz - și excesiva explorare a tendințelor în cel de-al doilea, ci și urmărind să realizăm identificarea acelor resorturi ale nevoii de implicare pe care o aminteam ca primă etapă). • Blocaje ale rezolvării de probleme - Centrarea pe soluții și judecățile premature. Într-adevăr, într-o activitate de grup mai ales, suntem atât de legați de acest obiectiv (de rezolvare a problemei, de oferire a soluției), încât putem omite varietatea, practic extrem de extinsă, de rezolvări parțiale sau
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ale situației - Rezistența la ideile noi și izolarea. Această tendință caracterizează apariția unor șabloane de tipul „nu o să meargă niciodată” sau „costă prea mult”. În același timp, departamentalizarea excesivă oferă o perspectivă secvențială care poate aduce o înfrânare a creativității. - Centrarea excesivă pe posibilitățile de cooperare sau, dimpotrivă, de competiție. O astfel de perspectivă ignoră faptul că atât cooperarea, cât și competiția în cadrul grupului posedă elemente benefice, necesare acestuia, dar și aspecte negative. Dimensionarea exhaustivă a activității de grup doar pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de tip afirmativ, o manieră pozitivă de a privi fenomenele implicate în detrimentul uneia, centrată pe puncte critice). Abordarea convergentă presupune focalizarea elementelor de proprietate cu cele de perspectivă. În primul caz, avem ca atribute: a) influența și interesul. Ele generează centrarea și motivarea pe rezolvarea creativă de probleme, concomitent cu stabilirea punctelor de interes major și posibilitatea concretă de implicare și acțiune; b) imaginația specifică, dacă este o perspectivă deschisă spre noutate, spre atribuirea concretă și provocatoare de înțelesuri. În cel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Tehnica plusurilor și minusurilor" Participanții la un stagiu de învățare sunt împărțiți în două tabere. Fiecare dintre componenții unei tabere își va alege un coleg din cealaltă tabără pentru a discuta cu el. Prima fază a discuțiilor va cuprinde o centrare pe minusuri (este vorba despre ceea ce nu a fost învățat și ceea ce nu este suficient stăpânit de către fiecare dintre cei doi). Aceste minusuri vor fi notate pe foi de hârtie de o anumită culoare (roșie). Apoi se va trece la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1. generalizarea învățământului obligatoriu de 10 clase, începând cu anul școlar 2003-2004; 2. menținerea și în perioada următoare a structurii și a alocărilor orare din actualul plan cadru de învățământ, aprobat cu O.M. nr. 3638/ 11.04.2001; 3. centrarea obiectivelor specifice disciplinei pe formarea de capacități și atitudini a căror evaluare să fie orientată de standardele curriculare de performanță, la sfârșitul clasei a VIII-a. Revizuirea a constat în reformularea unor obiective de referință, astfel încât evaluarea acestora să fie
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
1. generalizarea învățământului obligatoriu de 10 clase, începând cu anul școlar 2003-2004; 2. menținerea și în perioada următoare a structurii și a alocărilor orare din actualul plan cadru de învățământ, aprobat cu O.M. nr. 3638/ 11.04.2001; 3. centrarea obiectivelor specifice disciplinei pe formarea de capacități și atitudini a căror evaluare să fie orientată de standardele curriculare de performanță, la sfârșitul clasei a VIII-a. Revizuirea a constat în reformularea unor obiective de referință, astfel încât evaluarea acestora să fie
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
preluarea mingii cu piciorul și pe piept; mișcări înșelătoare (fente); oprirea mingii (stopul); conducerea mingii în relație cu adversarul. Procedee tehnice folosite în apărare: deposedarea din față și din lateral; blocarea mingii. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; pătrunderea; depășirea; centrarea; "un-doi"-ul. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul; tatonarea; intercepția. Joc bilateral. 3. Handbal Procedee tehnice folosite în atac: pase laterale cu amenințarea succesivă a porții; pase de angajare a jucătorilor la semicerc; pasa lungă de contraatac; driblingul multiplu, cu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
sunt: starea de neliniște și tensiune interioară, o mare Încărcătură emoțional-afectivă, dificil de suportat, situații conflictuale sau complexe de culpabilitate, inferioritate etc., sentimentul unui pericol, mai mult sau mai puțin definit, insecuritate, impresia de incapacitate de a se putea apăra, centrarea atenției și activității asupra unei singure „teme” legate de nesiguranța și pericolul care amenință individul, dificultăți de adaptare, de angajare Într-o competiție, atitudine de retragere. Existența nevrotică este un tip de existență Închisă, după cum existența realizată este un tip
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]