710 matches
-
și prin simpla prezență a lor aduceau o discretă afirmare: Pr. P. Țepordei, Pr. Sergiu Roșca, C. A. Munteanu, Gh. Bezviconi, Andrei Ciurunga, Sergiu Matei Nica, N. Coban, Grigore Filip Lupu, Arcadie Donos, Octav Sargețiu, Paul Goma, Pr. Paul și cercetătoarea Zamfira Mihail, Adrian Păunescu, I. P. S. Antonie Plămădeală, Nestor Vornicescu, N. Smochină, Victor Tulbure, Dragoș Vicol etc. De menționat preoții și învățătorii risipiți după refugiu pe tot cuprinsul țării și care au păstrat și au făcut cunoscută într-un fel
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
El a descoperit și publicat un imens material documentar referitor la istoria românilor de pretutindeni. A publicat peste 350 studii în vreo 40 periodice din țară și străinătate. În prodigioasa sa activitate a colaborat cu fiica sa Zamfira Mihail valoroasă cercetătoare care și astăzi continuă opera ilustrului ei tată. 1970 Gh. Lupașcu, fost prefect la Soroca. Am aflat de întâlnirea sorocenilor la București dar din păcate eu nu am să pot participa. Este cea mai îmbucurătoare veste de când m-am întors
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
pe tablă, care scoate în evidență aspectele importante, eliminând detaliile. Schematizarea trebuie însă însoțită și de o prezentare a obiectului ființei în integritatea sa, pentru a putea fi identificată de elevi. d. O altă recomandare privește variația materialului intuitiv. O cercetătoare (E. Kabanova-Meller), urmărind lecțiile ținute într-o clasă gimnazială, a observat cum unii școlari nu recunoșteau triunghiul dreptunghic decât dacă era desenat cu o catetă orizontală. Încercând să-și explice eroarea, ea a constatat că profesorul de matematică desena totdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
accelerată”. Ei au fost comparați cu 100 de elevi de nivel mediu cu aceleași caracteristici, luați ca grup de control și care nu au sărit peste un an. În acest sens, acești 200 de elevi au fost supravegheați de două cercetătoare de la vârsta de 10 ani, fiindu-le studiate mai multe trăsături intelectuale și psiho-sociale. Rezultatele sunt impresionante din două puncte de vedere diferite. Pe de o parte, elevii „accelerați” și-au păstrat avansul de un an atât de bine, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
fie între prieteni, amintiri legate de evenimente pe care le-a trăit toată lumea; părerile diferă destul de des. Nici în cazul copiilor lucrurile nu stau mai bine, în contradicție evidentă cu maxima conform căreia „Copiii spun întotdeauna adevărul”. La inițiativa unei cercetătoare americane, Elizabeth Loftus, s-au realizat numeroase studii, pentru a înțelege originea falselor amintiri aduse în atenția publicului cu ocazia unor procese răsunătoare. Mai multe cazuri au făcut vâlvă. Beth Rutherford din Missouri își aducea aminte că pastorul ei a
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ale căror false amintiri au pus sub acuzație oameni nevinovați. Un alt exemplu: o tânără ajutor de infirmier aflată sub hipnoză era convinsă că a fost înrolată într-o sectă satanistă care a obligat-o să mănânce bebeluși... În prealabil, cercetătoarea arătase că amintirile pot fi serios deformate de evenimente ulterioare. Astfel, au fost proiectate câteva diapozitive ce prezintă un accident de circulație: apare brusc o mașină verde, care dă peste un biciclist, pentru a evita un camion. Dacă întrebările sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
CAP. I GEOGRAFIA POPULATIEI Factorul demografic este relevant asupra capacității potențiale de producție și de creație, implicit de acțiune asupra mediului înconjurător. Referitor la originea populației, studiile genetice foarte sofisticate, realizate cu cea mai avansată aparatură, de către cercetătoarea americană de origine română Nicole Foca (SUA)au pus în evidență că românii formează o insulă etnogenetică foarte clară. Nu s-au găsit apropieri față de popoarele din jur, ci delimitări tranșante. Distanța genetică față de popoarele de origine asiatică este foarte
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
plin pentru „jocul” salvelor transpozonice. Tumorile canceroase ar fi un exemplu negativ al acestor „salve” transpozonice - aproximativ 90% din aceste mutații produse duc la defecțiuni ale genomului și implicit la boli degenerative, tumori maligne și moarte. În primăvara anului 2002, cercetătoarea Sylvia Fischer de la Laboratorul Hubrecht din Utrecht, Olanda, a descoperit că transpozonii pot efectua „salturi” corecte în genom numai dacă sunt purtători ai unei cantități mici de informație, precum și faptul că organismele posedă mijloace de protecție împotriva acestor mutații transpozonice
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
înțelege și decodifica stimulii și mesajele primite prin intermediul limbajului articulat. În acest sens, studiile lui Susan Savage-Rumbaugh nu clarifică problema, experimentele întreprinse nereușind să evidențieze capacitatea primatelor de a realiza corelații în absența unui proces de învățare. Prin teoria sa, cercetătoarea Savage-Rumbaugh se poziționează în opoziție cu punctele de vedere din majoritatea științelor despre om. De fapt, atribuirea de abilități lingvistice primatelor nu a fost acceptată niciodată de comunitatea științifică, fiind respinsă de unii dintre cei mai importanți lingviști și cercetători
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
deschide "perspectiva comparării registrului de metafore, de imagini și semne, pentru a descoperi experiențe artistice și umane necunoscute"165. Pentru Carmen Andraș reprezentările celuilalt sunt legate de spațiul locuit de acesta și de semnificațiile atribuite prin intermediul unei geografii simbolice 166, cercetătoarea analizând reprezentările britanice despre România din perioada comunistă în textele literare britanice, în special în literatura de călătorie. Practic, Andraș deconstruiește imaginea României din perspectiva felului cum este perceput spațiul balcanic, a cărui geografie este cu totul aparte, ceea ce conduce
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
comunist”, de alimentară de anii ’80, erau atât de atrăgătoare în ochii clienților ? Un posibil răspuns poate fi găsit într-un studiu dedicat relației dintre nostalgie, marketing și consumator, datând din anul 2003, „Retro Shops and Retro Junkies”, redactat de cercetătoarea americană Christine Goulding. În linii mari, aceasta încearcă să spună că utilizarea nostalgiei ca instrument de marketing este posibilă în primul rând pentru că asistăm acum, în logica postmodernă, la o compresiune a binomului timp-spațiu practicată în mod curent în limbajul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Franco organizează mari serbări naționale centrate în jurul imaginii apostolului Iacob, protector al națiunii. În ultimii treizeci de ani, asistăm la o creștere spectaculoasă în popularitate, încurajată și sprijinită în mod direct, inclusiv financiar, de către Consiliul Europei și UNESCO. După cum sugerează cercetătoarea Elena Zapponi în lucrarea sa dedicată practicilor de turism și pelerinaj din Compostela contemporană, acest pelerinaj este unul paradigmatic pentru înțelegerea „crizei de articulare” între crezul individual și cel colectiv și a tendinței de individualizare religioasă (Zapponi, 2011 : 12). În
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
măsurabile, palpabile.” (Claverie, 2003 : 347) Obiceiul de a lua obiecte dintr-un loc de pelerinaj (inclusiv probe materiale, cum se procedează până în prezent la Prislop sau Curtea de Argeș) este atestat în spațiul României de astăzi încă din secolul al XVI-lea. Cercetătoarea Violeta Barbu, în studiul său dedicat Contrareformei din Țările Române, face referință la pelerinii moldoveni, catolici, care treceau munții la șumuleu Ciuc în Transilvania, culegeau plante medicinale de pe colina din spatele mănăstirii, din care făceau apoi ceai tot anul. „Aparent, spune
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de relații specifice fiecărui mediu social din care acesta provine (Cazeneuve, 1992 : 77). În cazul exact al pelerinajelor, se ridică întrebarea următoare : suprareprezentarea subiectelor având ca temă pelerinajele influențează participarea ? Crește sau scade numărul de pelerini ? Pentru Santiago de Compostela, cercetătoarea Elena Zapponi avansează ideea că „propaganda” pe care a făcut-o mass-media în jurul renașterii acestui loc și stil de pelerinaj (în concordanță cu noile tendințe de viață sănătoasă ale Europei Occidentale) a condus la o creștere constantă și semnificativă a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
propun excursii pe valea râului Tempi, Grecia, acolo unde se află o mănăstire renumită închinată Sfintei Parascheva (Aghia Paraskevi) și un izvor miraculos. Un alt studiu care face referință la dubla dimensiune a femininului întruchipat de Sfânta Parascheva îi aparține cercetătoarei Claudine Fabre-Vassas1, care realizează mai degrabă o anchetă etnologică pentru a surprinde ceea ce a mai rămas din amintirea „Sfintei Vineri” printre pelerinii contemporani, respectiv modul în care percep această dublă dimensiune legendară a Sfintei, citez : „Fecioară îndârjită sau bătrână agresivă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și Omoroka, ultima (care a lăsat urme semnificative în limbile slave, cuvinte legate de întuneric, moarte, ceață) fiind și „zeița mumă a tuturor lucrurilor, întruchiparea amestecată fără discernere a fețelor feminine și masculine ale naturii, lumii și întunericului, 1. Studiul cercetătoarei din Franța, derulat la Iași în toamna anului 1994, la o distanță de 20 de ani de momentul redactării acestui volum, a căpătat, odată cu trecerea timpului, și o valoare de mărturie. Astfel, sunt semnalate dominanta feminină a mulțimii, obiceiul de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
binemiro sitoare, dorințe care i se adresează lui Venus și Ceres” (Morand, 2000 : 181). Motivul prezenței arhetipului feminin relansează interogațiile cu privire la prezența masivă a rromilor în pelerinajul de la Iași, dar și în cadrul altor pelerinaje mariale din România (Costești, Curtea de Argeș, Nicula). Cercetătoarea Delia Grigore avansează ideea că rromii realizează o legătură între figura Fecioarei Maria și a altor sfinte cu „zeița-mamă venerată de prearienii din India. De altfel, în același spirit al divinizării mamei sacre, rromii au o venerație specială pentru sfinte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
-i face față cât mai bine. K. Seraidari afirmă că în felul acesta femeile își construiesc o bază comună de identificare și experiență, prelungind în timp și spațiu sacrificiul simbolic realizat în onoarea „figurilor feminine” ale pelerinajelor (Seraidari, 2005 : 150). Cercetătoarea franceză atrage însă atenția că ar fi greșit să asociem prea ușor femeia suferinței, doliului și durerii. Cu toate acestea, spune ea, tema este recurentă studiilor de gen și antropologie, fiind citată în acest sens o cercetare dedicată sociologiei „sfințeniei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
tu nu vrei sau nu poți să ne înțelegi cu adevărat”. Dincolo de toate acestea, prezența rromilor cu covoare nu este un fenomen singular, specific României. În cadrul colocviului internațional „Woman, Families and Religiosity : Past and Present” (Colegiul Noua Europă, aprilie 2011), cercetătoarea Maria Spiliotopoulou, de la Centrul de Studii al Istoriei Moderne din cadrul Academiei din Atena, a raportat prezența masivă a rromilor greci pe insula Tinos (arhipelagul Cicladelor), în ziua de 15 august (Sfânta Maria). La fel ca și la Iași, aceștia poartă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fel ca și la Iași, aceștia poartă pe umeri covoare, pe care le oferă ca ofrandă. Covoarele sunt apoi dăruite Mitropoliei, care, la rândul său, le distribuie către parohii și mănăstiri. Posibila explicație a acestei stări de fapt, furnizată de cercetătoarea din Grecia (care nu a studiat în mod explicit acest fenomen, ci l-a semnalat doar ca strictă observație etnologică), a fost aceea că ar fi vorba de o „legătură cu covorul de rugăciune musulman”. Am discutat în timpul pelerinajului cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
minuni au capacitatea reală de acumuluare a „energiei sacre” proprie mai multor generații de credincioși care le-au cinstit de-a lungul timpului, redistribuind-o apoi și generațiilor viitoare (Kormina, 2013 : 201). Continuând pe o linie de interpretare pur sociologică, cercetătoarea rusă consideră că, în contextul de renaștere religioasă postsovietică, noțiunea populară de namolennost’ i-a ajutat pe credincioșii „obișnuiți” să treacă peste ruptura dintre Rusia sovietică și cea contemporană, permițând construcția unei continuități mai puțin problematice, legată de noul imaginar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aceste acțiuni prezentate de televiziuni în stil strident aducând a campanie publicitară” (Manolescu, 2012). Cerșetoria și sărăcia extremă sunt remarcate și analizate în cadrul spațiului islamic, mai exact în cadrul pelerinajelor copto-musulmane (așa-numitele mouled-uri, sărbători mixte, religioase, comerciale și populare), de către cercetătoarea franceză Catherine Mayeur- Jaouen. Prezența sezonieră, în număr mare, a cerșetorilor, atrași de generoasele ofrande, mesele gratuite și laxismul autorităților din perioada precisă de timp cât durează sărbătoarea, este importantă în desfășurarea pelerinajului. Doamna Mayeur-Jaouen face o descriere exactă a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerină („monahi, răzeși, mojici, babe descântătoare, slăbănogi de toate felurile”), care se încheie cu prezența lui Vodă, a curții sale și a „cinstiților boieri și jupânese cu coconii și duducile lor, cu fețe luminoase și straie scumpe” (Sadoveanu, 1955 : 230). Cercetătoarea Violeta Barbu notează faptul că foarte mulți cronicari străini în trecere prin principatele românești în veacurile XVII-XIX au lăsat „note pitorești” despre acest tip de evenimente, iar „istoria recentă nu a pregetat să descopere bogăția semantică a acestui spectacol public
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
accesibile, precum cel fizic, pentru a exprima procese mai abstracte din domeniul cognitiv, emoțional, comunicațional. Sweetser denumește acest fenomen metafora MIND-AS-BODY72, arătând că se bazează pe corespondențele dintre experiența externă și stările interne, senzoriale, emoționale sau cognitive 73. În accepția cercetătoarei, această relație presupune conceptualizarea unui întreg domeniu, cel cognitiv, în termeni fiziologici și corespunde relației de sens denumite de Lakoff și Johnson (1980) "metaforă conceptuală". În studiul lui Sweetser (1990: 30) se precizează totodată că aceste corespondențe între cele două
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
arăta ("a face să vadă"), prezent atât în latină și în celelalte limbi romanice: lat. monstrare, it. mostrare, fr. montrer, sp. mostrar, care "cere ca instigatorul la acțiune să fie diferit de receptorul senzației: Ileana arată o fotografie lui Petru". Cercetătoarea precizează că activul cauzativului poate apărea și cu Nominativul (în accepția curentă, obiectul perceput) subiectivizat, dacă este însoțit de un determinant: Casele arătau sumbre. 146 Semnalăm extinderea clasei de substituție a numelui predicativ din construcțiile personale, pentru care în GALR
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]