707 matches
-
1989; Nancy xe "Fraser"Fraser, 1994; Heike xe "Trappe"Trappe și Rachel A. xe "Rosenfeld"Rosenfeld, 1998) au arătat modul în care mecanisme politice și sociale (politicile dezvoltate de statul bunăstării, de exemplu) pot conduce la formarea inegalităților. În opinia cercetătoarelor xe "Crompton"Crompton și xe "Harris"Harris (1998, p. 118), explicațiile sociologilor care s-au aplecat asupra problematicii situației femeilor pe piața muncii subliniază importanța constrângerilor structurale care influențează oportunitățile de angajare ale femeilor și care persistă, cu toate că barierele formale
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
dimensiuni specifice. Acest salt de la RED la SID în formularea de politici contribuie la creșterea confuziei din analiza excluziunii sociale. De asemenea, trebuie remarcat că un concept precum cel de excluziune socială se dovedește foarte util în discursul politic. Unele cercetătoare au afirmat chiar că: „ne-am aventura să argumentăm că excluziunea socială rămâne un concept pentru care consensul privind înțelesul său este invers proporțional cu popularitatea folosirii sale” (xe "Daly"Daly, Saraceno, 2002, p. 93). Simpla garantare a accesului la
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
S-a constat că bărbaților și femeilor nu le mai era atât de rușine de propriul corp ca în prima fază a experimentului deși indicele de masă corporală (greutatea într-un fel) crescuse în răstimp. Ceea ce a uimit-o pe cercetătoare a fost că, deși mai mulți bărbați și femei au dorit să slăbească chiar de la începutul experimentului, mai ales femeile și-au pus ideile în practică. În timp ce femeile au ținut regim, bărbații nu au făcut nimic... Mai mult decât bărbații
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
măsura atitudinea față de celălalt sex... Este prima dată când s-au făcut cercetări pe acest subiect fără a li se cere în mod direct participanților să își exprime preferințele pentru un sex sau altul. Atunci, cum au procedat cele două cercetătoare pentru a-și atinge scopul? Într-un prim studiu, cele două cercetătoare au inventat o stratagemă pentru a măsura atitudinile sincere ale 379 de participanți, fără să le poată controla răspunsul. Goodwin și Rudman au început prin a le cere
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
cercetări pe acest subiect fără a li se cere în mod direct participanților să își exprime preferințele pentru un sex sau altul. Atunci, cum au procedat cele două cercetătoare pentru a-și atinge scopul? Într-un prim studiu, cele două cercetătoare au inventat o stratagemă pentru a măsura atitudinile sincere ale 379 de participanți, fără să le poată controla răspunsul. Goodwin și Rudman au început prin a le cere acestor bărbați și femei să coreleze cât mai rapid posibil anumite cuvinte
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
scăzută: ea modulează și modelează informul și brutalitatea existenței. Barbara Johnson vedea, ca posibilă metaforă a literaturii biografice, nașterea lui Frankenstein, În romanul lui Mary Shelley. Există, fără Îndoială, un Frankenstein reprimat În toți autorii de literatură intimă. Dar tot cercetătoarea americană adaugă: „Frankenstein poate fi citit ca poveste a autobiografiei, ca Încercare de a neutraliza monstruozitatea autobiografiei”20. Firește, ca model teoretic, metafora poate fi extinsă la foarte mulți autori de jurnale intime. Ea se aplică perfect lui André Gide
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ca un cod deturnat spre a ascunde sau deturna mesajul parodistului"5. Importantă de acceptat este operația de codificare ce ajunge practic să normeze lectura, ea fiind unul din punctele comune în care se unesc majoritatea excursurilor teoretice expuse de cercetătoare. De menționat că distincția sub auspiciile căreia autoarea își așază cercetarea încă din titlu (ancient, modern, and post- modern) nu respectă întotdeauna granițele strict temporale ale epocilor literare la care se referă: astfel, modernitatea (în roman, s.n.) e atribuită Renașterii
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
din cauză că regimul comunist i-a obligat pe cetățeni la diverse forme de colaborare, dar, poate cea mai importantă explicație, spune ea, este legată de puterea și prestigiul celor care conduc astăzi nu numai Rusia, dar și majoritatea fostelor state sovietice. Cercetătoarea americană formulează mai multe răspunsuri la întrebările privind rostul cunoașterii istoriei Gulagului și, implicit, al cunoașterii literaturii concentraționare, cu avantajul pe care i-l dă perspectiva câștigată în timp asupra acestui fenomen: Cu cât vom înțelege mai bine în ce
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
familiilor lor", creat de el. 30 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 19. 31 Idem, Arhipelagul GULAG, vol. II, ed. cit., p. 137. 32 Silvian Iosifescu, Literatura de frontieră, Editura Enciclopedică Română, București, 1971, p. 69. 33 Cercetătoarea Lucie Bertrand utilizează termenul "proză de idei", referindu-se la cartea lui Robert Antelme, L'espèce humaine. Ea alege termenul respectiv ca urmare a observației că nu experiența detenției ca atare constituie esențialul, ci reflecția asupra condiției umane. Această reflecție
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
roluri ale educatorului: macroparadigma facilitării, îndrumării cunoașterii în locul transmiterii, cea a leadershipului în clasă. Conceptul de macroparadigme, ca termen, este destul de recent introdus în literatura problemei, după extinderea aplicării modelului kuhnian și la educație. Majoritatea referințelor fac trimitere la studiile cercetătoarei finlandeze Jaana Venkula (1993), care apreciază macroparadigma ca un copil al modelului valorilor asupra acțiunii educative, care se leagă de cercetarea științifică holistică, mai precis în planul metodologiei, pentru a le distinge de microparadigme. În același timp, sunt evidențiate aici
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
femeie cu mult mai tânără. Gabriela Omăt, editoarea "agendelor", a identificat "obiectul" acestui amor târziu în persoana Ioanei Postelnicu ("Popea", în caietele criticului), ce i-ar fi slujit prozatorului drept model pentru mai multe personaje feminine din romanele sale. Acribioasa cercetătoare identifică elemente din profilul psihosomatic al "muzei" lovinesciene atât în Silvia, cât și în Mili (despre Popea aflăm, dintr-o notiță din 3 februarie 1939: "S-a sesizat că e Mili"). E. Lovinescu distribuie, așadar, trăsăturile unei persoane reale "în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și Rebreanu. Vezi Ligia Tudurachi, "Ponciful și geneza romanului. Mărturisiri literare", în op. cit., pp. 106-110. 234 Vezi Ligia Tudurachi, capitolul Sugestivitatea și posibilitatea unei "traversări" a sensului, în op. cit., pp. 59-65. 235 Ligia Tudurachi, capitolul "O "formă simplă"", pp. 89-93. Cercetătoarea clujeană analizează foarte subtil și original secvențele descriptiv-evocatoare menite a reconstitui, în romanul lovinescian, imaginea Iașului de altădată. 236 Idem, p. 212. 237 Idem, p. 238. 238 Chiar și pentru Lovinescu, în Mutația valorilor estetice, substanța mâniei "a rămas întrucâtva
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
realizează ceea ce Campbell (2005) numește "spiritualizarea Internetului", referindu-se la perceperea acestuia ca o tehnologie sau ca un spațiu adecvat pentru activități religioase, care pot fi apoi incluse în viața spirituală a credincioșilor ca o componentă normală, ușor accesibilă. Conform cercetătoarei menționate, aceasta se realizează prin judecăți de valoare cu caracter religios, prezentate comunității într-un limbaj acceptabil și accesibil. Parte a discursului angajat în spiritualizarea Internetului este prezentarea acestuia nu ca un construct tehnologic, ci, mai degrabă, ca un spațiu
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
un mediu virtual" (Kluver & Chen, 2008). Relevante pentru problema efectului coroziv al comunităților virtuale religioase asupra celor reale sunt rezultatele prezentate de Bittarello într-o formă metaforică. Analizând relația dintre cele două spații de manifestare religioasă comunitară (real și virtual), cercetătoarea utilizează metafora osmozei ca fiind opusă separării mecanice între cele două realități (digitală și fizică). "Oamenii nu par să utilizeze lumile virtuale ca pe o formă de escapism pentru a-și crea o a doua viață indirectă online. Din contră
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
întărirea legăturii dintre politicile macro-, mesoși microeconomice în cadrul programelor de dezvoltare: • credința convențională că politicile economice și în special politicile comerciale sunt neutre din punctul de vedere al genului ar trebuie reevaluată, ținând seama de faptul că dovezile arată contrariul; • cercetătoarele și activistele africane ar trebui să-și unească eforturile și să compileze datele statistice și analizele naționale cu privire la activitățile din sectorul informal și la contribuția femeilor la PIB. Aceste exerciții statistice sunt o premisă pentru schițarea unor politici economice adaptate
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
unul alert, cu o topică a frazei remarcabilă, cu un umor subtil și ironie de calitate. Opțiunea metodologică joacă rolul intrigii: pentru a studia etica muncii în diferite tipuri de organizații ofertante de servicii (sectorul din economie ales pentru analiză), cercetătoarea se integrează în trei astfel de entități, angajându-se efectiv în două dintre ele. Studiile de caz reflectă o experiență de observare participativă îndelungată. Primul studiu îl face la o companie privată, localizată în București. Obiectul activității este oferirea unor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
organizației în cauză. Monica Heintz folosește cele trei organizații pentru a studia etica muncii. Pe de o parte, este vorba de regulile de comportament de la locul de muncă, iar pe de alta, de valorile atașate lor. În contrast cu uniformitatea din comunism, cercetătoarea descoperă acum o Românie variată, cu o ideologie a muncii diferită de la o organizație la alta. Ideologiile muncii se constituie ca mixturi specifice între filoane diferite: etica muncii promovată în socialism; reprezentările actorilor implicați (în principal, angajați și manageri, dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Tatianei Slama-Cazacu au fost traduse în nenumărate limbi. De exemplu, Limbaj și context a apărut în limba franceză (Haga, 1961), iar mai târziu în limba spaniolă (Barcelona, 1969). Profesorul italian Renzo Titono o considera pe Tatiana Slama-Cazacu „cea mai mare cercetătoare în psiholingvistica aplicată”. ...Și lista acestor exemple ar putea fi continuată. Cum cele mai multe referiri de până acum vizează preponderent trecutul psihologiei românești, este necesar să stăruim puțin și asupra prezentului ei. După opinia mea, în momentul de față, există trei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
fost absența unor reglementări care să permită acordarea de granturi la nivel comunitar din bani de împrumut la nivel național. Dezamăgirea comunităților a fost firească. În unele cazuri, a fost contracarată prin acțiuni compensatorii. La Moșna, de exemplu, cele două cercetătoare au mediat acțiuni comunitare în conformitate cu dorințele localnicilor prin identificarea unor surse alternative de finanțare, mai ușor de accesat pe filiera unei fundații (Fundația pentru o Societate Deschisă). Desigur, istoria de la Moșna nu este una standard, de dezvoltare comunitară; un facilitator
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Conține o formulă de confesiune colectivă pentru auditorii maniheeni. Textele În diverse limbi iraniene sînt descrise de Mary Boyce În A Catalogue of the Iranian Manuscripts in Manichaean Script in the German Turfan Collection, Berlin, 1960 și publicate de aceeași cercetătoare, În A Reader in Manichean Middle Persian and Parthian, Brill, Leiden, 1975. Au fost traduse de Jes P. Asmussen În Manichaean Literature: Representative Texts Chiefly from Middle Persian and Parthian Writings, Scholars’ Facsimiles and Reprint, Delmar, NY, 1975. Textele În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
parte, virtualitatea este învinuită de destrupare, iar, pe de altă parte, se afirmă caracterul corporalizant al virtualității. Pentru a ilustra aceste două tipuri de abordare, punem față în față discursurile a două teoreticiene, Sobchack (2000Ă și Stone (1991Ă. Pentru prima cercetătoare, virtualitatea neagă prezența fenomenologică a corporalității în lume: sintagma „a fi în lume” este considerată ca fiind amenințată de sintagma „prezență electronică”. De asemenea, virtualul este socotit necorporal și nematerial, prin aceste caracteristici negându-se caracterul fizic și trăirea vie
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sensul de reconfigurare a corpului uman sub forma unui „act cibernetic”. Asamblarea cyborgului ca „sistem virtual” (mașinic și umană înseamnă producerea trupului uman în cyberspațiu sub o nouă formă, tehnologică. Acest cyborg pătrunde corporal, prin intermediul simțurilor și al minții (pentru cercetătoare, conștiința este profund înrădăcinată în entitatea fizicăă în cyberspațiu: indiferent de gradul de virtualitate atins de subiectul uman, corporalitatea este condiția necesară a existenței. Precum Hayles (1997, 1999 - vezi capitolele următoareă și spre deosebire de Sobchack (2000Ă, Stone (1991, 1992Ă nu neagă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de prezența offline. Tipul de identitate conturat concomitent cu apariția Internetului este teoretizat de către Sherry Turkle (1995Ă, teoreticiană recunoscută ca o deschizătoare de drumuri în domeniul identității postmoderniste în spațiul virtual. Sociolog și psihanalist la Massachusetts Institute of Technology (MITĂ, cercetătoarea a realizat studii etnografice, aflate printre primele concretizări teoretice sistematice asupra identității online. Aceste studii au devenit repere întemeietoare al disciplinei și au demarat o orientare a cyberculturii sub egida teoriilor postmoderne. Identitatea umană formată la interfața computerului este discutată
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o identitate în lumea real-fizică, dar și utilizatorul cu o altă identitate în interiorul lumii digitale, realizând o scindare identitară. Individul, în context online, nu mai este ceea ce este, ci este ceea ce pretinde a fi sau ceea ce poate să fie, susține cercetătoarea, iar identitatea virtuală este considerată o alternativă la identitatea reală sau paralelă acesteia din urmă. Prin urmare, lumea Internetului devine constructivă psihologic, utilizatorul experimentând subiectivități multiple și având șansa alegerii și a automodelării: Identitatea, până la urmă, înseamnă în mod literal
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
din realitate, ci în sensul optimizării subiectivității interumane și al depășirii complexelor psihologice din realitatea fizică și în direcția exprimării complexității identităților umane în viața de zi cu zi. Identitatea virtuală nu o poate înlocui pe cea real-fizică întrucât, chiar dacă cercetătoarea sugerează faptul că oricare dintre identitățile online nu sunt mai puțin reale decât „adevăratul eu”, identitatea umană nu se poate lipsi de corpul situat în realitate. Ambele identități, digitală și fizică, trebuie explorate, una cu ajutorul celeilalte, întrucât prin intermediul subiectivității simulate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]