38,855 matches
-
recenzii, prefețe, note, semnale editoriale ș.a. Colecția „Românii în istoria universală”, ete o altă operă istoriografică monumentală care a ajuns la volumul cu numărul 163 și pe care profesorul Buzatu a coordonat-o de mai mulți ani. Regretatul profesor și cercetător ieșean face parte din categoria acelor istorici contestați cu vehemență de mai tinerii colegi de breaslă, evident cu burse prin te miri ce străinătățuri, doar pentru faptul că nu a îmbrățișat cu toată căldura, așa-zisul holocaust din România. Ba
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
semeni răzbătând din colbul istoriei ultimului veac, analizând cu migală și un echilibru exemplar faptele individuale și colective, fenomenele în ansamblul și desfășurarea lor, pentru a extrage învățăminte utile pentru cei de azi și mai ales pentru cei de mâine. Cercetătorul a fost dublat mereu de manager, cu o strădanie consecventă de a crea o școală de istorie contemporană la Iași (capitală până atunci a studiilor dedicate Antichității, Evului Mediu și începuturilor Epocii Moderne). Impreuna cu un alt mare disparut de
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
din Iașul memoriei culturii românilor, a plecat în Timpul Înălțării, luând cu el propria-i Cruce. Mulți își spun istorici doar pentru că au căpătat o diplomă în facultate și reproduc, repetitiv, datele manualelor sau, în cel mai fericit caz, spusele vreunui cercetător autentic.Pentru Maestru Meu, istoria a fost ca o mină potrivnică în care a săpat toată viața și din care a scos nămolurile uitărilor fabricate, adevărurile răscoapte sau trunchiate, impunerile de tot soiul scrise de mâna și pe limba cotropitorilor
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
După absolvirea studiilor de 10 clase ale școlii elementare, medii și la Liceul Regele Ferdinand din orașul Râmnicu Sarat (1946-1956), a urmat cursurile Facultatii de Istorie de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași (1956-1961). După absolvirea facultății, a lucrat ca cercetător științific la Institutul de Istorie și Arheologie „A.D.Xenopol” al filialei Iași a Academiei Române (1961-1992), apoi, ca cercetător știintific principal I al „Centrului de Istorie și Civilizatie Europeana al Filialei din Iași a Academiei Române” (1992-1997), profesor de „Istorie Contemporană și
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Sarat (1946-1956), a urmat cursurile Facultatii de Istorie de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași (1956-1961). După absolvirea facultății, a lucrat ca cercetător științific la Institutul de Istorie și Arheologie „A.D.Xenopol” al filialei Iași a Academiei Române (1961-1992), apoi, ca cercetător știintific principal I al „Centrului de Istorie și Civilizatie Europeana al Filialei din Iași a Academiei Române” (1992-1997), profesor de „Istorie Contemporană și Relații Internaționale” la Universitatea din Craiova (începând din anul 1997), iar până la 20 mai 2013, profesor consultant la
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
vremelnici, în bătălii încă nedecisive ale marelui razboi pentru istoria adevărata a românilor. Istoricul Gheorghe Buzartu a fost un spirit temerar care, în condițiile dificile ale perioadei regimului trecut și-a asumat riscurile investigării subiectelor „tabu”, care atrăgeau automat punerea cercetătorilor la index. Cercetările sale în arhivele occidentale, preponderent din S.U.A., au relevat fapte de reală demnitate națională, de care cei care au scris istoria celui de Al Doilea Război Mondial nu au ținut seama. După 1990, profesorul Gheorghe Buzatu a
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
stins din viață un OM - Mircea Vâlcu-Mehedinți L-am cunoscut pe Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu în anul 1993. Atunci am început eu să cercetez documentele din Arhivele Naționale. Intrând în sala de studiu, am găsit un loc lângă un cercetător. Nu-l cunoșteam, nu știam cine este. Într-o pauză, am intrat în vorbă. S-a prezentat, simplu: Gheorghe Buzatu. Pentru mine a fost cea mai mare surpriză. Nu-mi venea să cred. Oare acest cercetător să fie renumitul istoric
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
un loc lângă un cercetător. Nu-l cunoșteam, nu știam cine este. Într-o pauză, am intrat în vorbă. S-a prezentat, simplu: Gheorghe Buzatu. Pentru mine a fost cea mai mare surpriză. Nu-mi venea să cred. Oare acest cercetător să fie renumitul istoric, Gheorghe Buzatu? Da, dânsul era! De o modestie rară, neîntâlnită de mine în viață (atunci aveam 72 de ani). Acest MARE Om, era renumitul istoric, Gheorghe Buzatu, cel care scrisese sute de articole despre Istoria neamului
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
apostol și lăsându-ne ca testament, nouă tuturor, trei cuvinte: „Basarabia e România! „. Marele Maestru al Demnității naționale a plecat la „Întâlnirea cu Mareșalul” - Ion Măldărescu Atunci când ne confruntăm cu o pierdere ireparabilă, cum este cea a eminentului istoric și cercetător Buzatu, de aceeași mărime contemporană cu regretatul acad. Florin Constantiniu, zestrea spirituală românească pare să se împuțineze. Poate cineva exprima sau compensa finalul pământean al unei ființe nobile? Mi-e teamă că nu! Neamul Românesc se desparte de un mare
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
vreme - o inegalabilă lecție de istorie adevărată și de românism. Singura „recompensă” prin care îi putem cinsti eforturile este prețuirea armei defensive și drepte a adevărului istoric pe care ne-a lăsat-o moștenire, a muniției generoase pe care marele cercetător a adunat-o cu perseverență de-a lungul deceniilor, depozitând-o cu minuțiozitate și mai ales, cu efort și trudă de Sisif, între filele cărților sale. Parte integrantă a arsenalului național și forța supraviețuirii noastre ca popor! Ne-am întâlnit
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
-se de urgia coborâtă din înaltul cerului, peste pagubele și jertfele înregistrate în acel veritabil „furnicar” compus din linii și stații înțesate de oameni și vehicule s-a așternut încet uitarea. Și totuși... uneori, dintr-un joc neștiut al hazardului, cercetătorului pornit să studieze documentele dintr-o arhivă militară i se așterne sub priviri o filă îngălbenită de ani, ce se întâmplă să conțină tocmai un raport ce scoate la lumină câteva date despre pagubele și victimele pe care atacul bombardierelor
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
și moral românesc, conține o sumă de necunoscute ce necesită a fi elucidate cu rigoare și, totodată, prudență. O sursă de știri și prețioase informații privind biografia fizică, precum și cea intelectuală, o constituie, cu certitudine, literatura sa epistolară, publicată de cercetătorii literari Alexandru Săndulescu și Radu Săndulescu, în anul 1987, atât cât se cunoștea până atunci. O mărturie, cu totul specială, a lui Al. Rosetti, din anul 1945, relevă semnificația epistolelor trimise de Paul Zarifopol lui I. L. Caragiale: "Din bogata corespondență
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
Chelariu, Iulian Vesper și Mircea Streinul. Studiile despre viața și opera lor se bazează pe o documentație bogată și pe capacitatea de a sistematiza și interpreta, cu perspicacitate și răbdare, informațiile. Mircea A. Diaconu nu se grăbește indecent, ca alți cercetători din generația sa, nu caută interpretări neapărat spectaculoase. Dar tocmai de aceea studiile sale inspiră încredere și captivează, ca operațiile de aducere la suprafață din adâncul mării a unor nave scufundate de multă vreme. Indira Spătaru, Sălbaticul anotimp, prefață de
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
Sfântu Gheorghe, s-a desfășurat, în zilele de 6 și 7 noiembrie, Rotonda de la Araci, sat în care în 1882 se năștea scriitorul Romulus Cioflec. Tema întâlnirii de anul acesta, la care au fost invitați să participe un grup de cercetători ai Institutului de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" din București, a constituit-o Memorialul de călătorie în literatura română. Peregrin transilvan din stirpea lui Ion Codru Drăgușanu, cu atitudine modernă și dezinhibată față de ceea ce vede, Romulus Cioflec însuși a
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
anume din faptul, că în vreme ce alte științe își dobîndesc obiectul, ca totalitate, abia la sfîrșitul cercetării, estetica începe prin a-l postula. „Ceea ce este estetic, valoarea estetică și opera de artă în care ea se întrupează sînt obiecte pe care cercetătorul le postulează de la începutul lucrării sale”. Aspectele speciale pe care esteticianul le descoperă în cursul investigațiilor sale nu fac decît să detalieze și să aprofundeze obiectul ca totalitate, dat și presupus de la început. Demersul esteticii este deci analitic, estetica reprezintă
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
Știu că scrisorile mele exclud, oarecum, răspunsurile, dar, din spirit diavolesc, voi lua și eu un plic enorm pe care voi scrie: Lucian Raicu către Emil Brumaru! Aceste două plicuri, unul doldora, celălalt vid, predate la Academie, vor stîrni stupoarea cercetătorilor!!! * Uneori mă apucă groaza cînd îmi dau seama cît de mult am de citit. Și e vorba doar de cîțiva, maximum zece autori, pe care deja i-am trecut de cel puțin două ori prin sita sufletului. Dar pun filtre
Cred că obiectele simt mai bine! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13340_a_14665]
-
Ionescu și Radu Rosetti, de la Creangă (Dicționarul personajelor sale, excelent, realizat de Valeriu Cristea), de la Dinu Pillat și de la venerabila Ioana Postelnicu, lansată la sfârșitul anilor ’30 de E. Lovinescu, la tânăra Carmen Brăgaru, aflată acum la debutul său. Pasionat cercetător al presei literare și al colecțiilor de manuscrise, Teodor Vârgolici manifestă un viu interes pentru studiile conținând contribuții documentare, ca acelea privindu-l pe Eminescu. El scrie cu plăcere despre volume ca Eminescu și Transilvania, datorat eminescologului de marcă D.
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
s-a produs într-o revistă de provincie, Dunărea (25 iul. 1883) din Brăila, înainte de aceea din Convorbiri literare (nr. 5, 1 aug. 1883). Confruntând cele trei variante (Convorbiri literare, Dunărea și Almanahul Societății „România Jună” din Viena - aprilie 1883) cercetătorul constată că ultimele două sunt aproape identice. De o atenție constantă se bucură și studiile hasdeene ale lui I. Oprișan (B. P. Hasdeu sau setea de absolut, B. P. Hasdeu și folclorul), dar Vârgolici are mereu fascinația ineditului. Astfel, se
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
cântăream riscurile de a fugi până la stația de autobuz, al cărui orar era pentru mine o enigmă desăvârșită. Plecat o jumătate de oră mai devreme, în același timp cu mica delegație care urma să întâmpine la aeroport câțiva universitari și cercetători americani sau australieni, aș fi putut să găsesc un pretext oarecare și să cobor la prima stație de autobuz sau de metrou, dar perspectiva de a mă enerva mă făcuse să renunț. Aveam oricum să-i întâlnesc spre seară, fiindcă
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
Rodica Zafiu Mateiu Caragiale văzut de un cercetător italian Giovanni Magliocco își pregătește licența în Limbi și Literaturi Străine ( franceză, română și engleză) la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Calabria ( Italia). Traduce din franceză și din română; a publicat recent traducerea în italiană a volumului
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
Kirileanu. Am îmbrățișat, cu mare atașament și am contribuit, ca redactor, la apariția masivei cărți G. T. Kirileanu, Corespondență (Editura Minerva, 1977, 700 pagini), ediție îngrijită de Mircea Handoca. La cunoașterea operei și vieții lui Kirileanu au contribuit doi distinși cercetători nemțeni, Constantin Bostan, care a semnat, în 1970, împreună cu Valentin Ciucă, o carte de contribuții documentare, a editat opera cărturarului nemțean în două volume și a înfăptuit valoroasa carte G. T. Kirileanu sau viața ca o carte (1985), la care
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
a întâmplat cu reputatul comparatist Alexandru Ciorănescu (1911-1999), care n-a reușit să publice decât un prim volum din Amintiri fără memorie, apărut în 1995 la Editura Fundației Culturale, al doilea rămânând probabil, fie nescris, fie nedefinitivat. Eruditul profesor și cercetător, de care învățământul universitar românesc n-a avut parte pentru că, după război, a fost silit să se exileze, nu este propriu-zis un talent memorialistic, așa cum literatura română cunoaște și descoperă în ultima vreme pene ilustre, dar evocarea familiei, a formației
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
numi) care țin să acrediteze ideea colaboraționismului prompt și masiv al intelectualității, care ar fi trecut repede, cu arme și bagaje, de partea comuniștilor aduși la putere de ocupanții eliberatori, dacă putem vorbi astfel. Nu s-a întâmplat așa. Un cercetător riguros al epocii, Vasile Igna, în Subteranele memoriei, cartea de care am amintit, preocupată de identificarea formelor de rezistență culturală anticomunistă, face următoarea constatare: "În primii doi ani (1944-1946), marcați profund de speranța renașterii statului democratic, climatul moral al elitei
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
de interesante, cu problematizare amplă și complexă, cu teme coerente și dezvoltare, aproape interviuri construcție, aș zice, într-o logică a discursurilor hibridizate, destul de la modă azi, interviuri narațiune. Nu altfel se prezintă, de exemplu, convorbirea cu Jaques le Goff, cercetător al istoriei mentalităților, a cărui biografie, povestită reportofonului, pare a împrumuta semnificație "accidentelor" și istoriei subiective dindărătul documentelor oficiale. Din interviul cu Maurice Nadeau, critic și istoric literar al suprarealismului, angajat în prezent în câmpul fluctuant al editării de carte
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
Mircea Anghelescu În pofida unei atmosfere care de mulți ani nu pare să privilegieze lectură și studiul literaturii vechi, și în general al oricărei literaturi de oarecare dificultate, constatăm totuși că figură și opera lui Dimitrie Cantemir revin în atenția cercetătorilor și chiar în aceea a publicului, daca ne gandim că nu de mult am putut consemna apariția primei ediții a textului original (latin) al Istoriei otomane, ca recent a ieșit de sub tipar o altă carte care-i e consacrată printului-carturar
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]