15,392 matches
-
alternarea iarbă-cereale urmărită câțiva ani la rând fără un ritm precis, căutând a duce exploatarea locului până la completa lui secătuire și pregăting din vreme, prin desțelenire, alte noi terenuri. După desțelenire, se seamănă cereale, în al doilea an se seamănă cereale în prosie, iar în al treilea în răsprosie, după care locul este părăsit 10-15-20 de ani pentru a se înierba. Apare și varianta pășunilor artificiale în care, în loc să se lase pământul să se înierbeze de la sine, agricultorul seamănă iarbă în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
prosie, iar în al treilea în răsprosie, după care locul este părăsit 10-15-20 de ani pentru a se înierba. Apare și varianta pășunilor artificiale în care, în loc să se lase pământul să se înierbeze de la sine, agricultorul seamănă iarbă în ultima cereală a rotațiunilor (Stahl, 1998, vol. I, p. 273). „Tehnica folosirii agricole a închisorilor pastorale” consta în exploatarea agricolă a terenurilor de păscut, întrucât acestea deveneau fertile. (Stahl, 1998, vol. I, pp. 275-276) Tot cu scopul de a fertiliza terenul, se
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
într-un adevărat „tur de forță”: luat trenul, mers la Liceul Economic, discuția cu „partenerii de afaceri” găsiți la „mica publicitate” (directorul și contabilul), plecarea cu un TIR de 4 t la Lățești (în sudul județului), încărcat 4200 kg de cereale (grâu și porumb), dar mai întâi pus totul în saci și transportat la mașină cu o căruță cu un cal; am „tratat” muncitorii cu întăritorul local (vin), o scurtă discuție cu bătrâna soacră (proprietara mărfii) și plecat înapoi la Vaslui
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
dar mai întâi pus totul în saci și transportat la mașină cu o căruță cu un cal; am „tratat” muncitorii cu întăritorul local (vin), o scurtă discuție cu bătrâna soacră (proprietara mărfii) și plecat înapoi la Vaslui, descărcat și cântărit cereale cu oamenii de serviciu ai Liceului, semnat acte și încasat („cu chitanță în regulă”) „enorma” sumă de 10400000 lei (vechi), după care am plecat din nou la gară. Gara prin care va fi trecut de atâtea ori, cândva, și scriitorul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Acolișnaia” ĂPetrecera băieților) și “Devișnik” ĂPetrecera fetelor). Când nunta ținea trei zile, închinatul darurilor dura foarte mult timp, deoarece nașii negociau cu nuntașii, în serios și în spirit de glumă, obținând astfel mai mulți bani sau daruri în natură Ăanimale, cereale, legume). A treia zi de nuntă era dedicată petrecerii rudelor apropiate, bucătăreselor și celor care s-au implicat în organizarea evenimentului. Nunțile din zilele noastre se desfășoară într-o singură zi, de regulă la restaurant, iar obiceiurile sunt asemănătoare cu
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ruși-lipoveni; b) romi; c) germani; d) evrei. 3. Structura populației pe grupe de vârstă cuprinde: a) 2 grupe; b) 3 grupe; c) 4 grupe; d) 5 grupe. 5p. 4. Cele mai răspândite culturi în perimetrul orașului sunt: a) legumele; b) cerealele; c) plantele textile; d) plantele oleaginoase. 5p II. Completați spațiile libere din propozițiile de mai jos cu informația corectă: 1. Majoritatea populației orașului Tg. Frumos este adepta religiei ......... . 5p 2. Raportul între numărul de decedați întrun an și populația anului
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
presa scrisă valeții partidului anunțau recolte fără precedent la grâu, orz și ovăz; adică la ordinul tovarășului Nicolae Ceaușescu pământul țării luase poziția de drepți și În această poziție Își mo bilizase toate sevele, ca din huma lui să crească cerealele cât Florin Piersic, cu spice grele ca pepenele, cu bobul ca burta de femeie gravidă, și asta În numele mândriei naționale, de care nimeni nu era, În anul acela, 1985, responsabil. Atâta doar că Vasile Moare dormea și nu era la
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, în România s-a construit o infrastructură nouă: căi ferate, telegraf, telefon, șosele pietruite, silozuri, de care a beneficiat și comuna Lespezi prin gara C.F.R., podul peste Siret, depozitele de cereale și alte dotări. Tot în această perioadă s-a introdus învățământul general obligatoriu. Foarte importante au fost dobândirea independenței de stat la 18771878 și Unirea tuturor Principatelor românești într-un stat unitar, România Mare, la 1918. Constituția din 1923 a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
443 porcine și 910 oi. Aria de culturi era împărțită astfel: porumb și grâu 69%, cartofi, sfelcă de zahăr, orz, ovăz, plante furajere, zarzavaturi. Se creșteau bovine, ovine, porcine, păsări, cai pentru muncă etc. Activități industriale: Baza de recepție de cereale Heci, Depozit final de lemn, Balastiera, Sectorul de mașini și transport forestier, Stațiunea de mașini agricole, peste 20 de ateliere de diferite profile, o moară și o brutărie. În satele comunei, aproape 40% din locuințe erau noi. Electrificarea lor era
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1992. Cetățenii din comună sau originari din Lespezi și-au recăpătat pământurile cu care fuseseră fortați să intre în C.A.P. Au fost returnate, de asemenea, părțile sociale. În același an s-a desființat și S.M.A., Baza de recepție a cerealelor, Depozitul de lemne, diferite ateliere meșteșugărești, balastiera, Sectorul de mașini și transport forestier, Magazinul Universal, moara și brutăria. Odată cu desființarea acestor unități, a fost distrusă și baza materială a acestora (înzestrarea tehnică și tehnologică, irigațiile, clădirile etc.). Cu toate acestea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
30-60 m altitudine se exploatează gresie calcaroasă folosită de localnici la construcția fântânilor și a beciurilor și tot mai puțin la construcția caselor. Solurile fertile de pe terasele Siretului au o bogată vegetație de ierburi, în parte înlocuită de culturi de cereale, plante de nutreț și mai greu de înțeles de ce nu sunt mai răspândite culturile de sfeclă de zahăr, zarzavaturi și legume, care se pretează la solurile de luncă. Pădurile ocupă suprafețe mici (178 ha) pe teritoriul comunei din cauza defrișărilor, în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Funcția industrială și de colectare depozitare a comunei Lespezi este mai mult de domeniul trecutului. Fabrica de sticlă a fost distrusă, s-a renunțat la fabricarea cărămizilor, teracotei și vaselor de ceramică. După 1990 sau desființat Baza de recepție a cerealelor, Depozitul final de lemn, Balastiera, Sectorul de mașini și transport forestier, așezate în incinta stației C.F.R. Lespezi, S.M.A. și o serie de magazine și ateliere ale Cooperativei Lespezi. Actualmente, activitățile neagricole și industriale sunt slab reprezentate în economia comunei. Cele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
declarat târg la 1 iunie 1825 datorită dezvoltării comerțului, lângă un vad al Siretului. De atunci, în fiecare vineri vin negustori și comercianți de mai departe (Dorna, Botoșani, Hârlău, Pașcani) și țărani din localitățile din jur, unde vând și cumpără cereale, legume, fructe, produse meșteșugărești, animale și produse industriale, alimentare, textile, cherestea, materiale de construcții. La bâlciul de la 20 iulie vin oameni de toate vârstele pentru a participa la spectacole de circ, menajerii, serbări de dans și întreceri sportive. Cu această
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sau fundație. Servicii pentru agricultură Serviciile de mecanizare sunt asigurate în comună de către persoane fizice care dețin tractoare și de 5 societăți cu capital privat. În comună existau la începutul anului 2007 cca. 35 de tractoare și 4 combine pentru cereale. Tractoarele fac parte din categoria celor cu putere medie (65 CP). Încărcătura medie pe un tractor este de cca. 85 ha teren arabil (peste media pe județ - cca. 80 ha). Deși se apreciază că gradul de dotare cu mașini agricole
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nu putea fi uitată. Căci în timpul ocupației germane (din 1917) orașul a fost vandalizat. Ocupanții au luat cupola de aramă a Bisericii Sfîntul Petru, au luat și clopotele bisericilor pentru a le transforma în arme: rechizițiile de tot felul, de la cereale la obiecte de uz casnic au lipsit populația Brăilei de tot ce însemna obiect de valoare. Administrația orașului era obligată să aprovizioneze cu pâine și carne o întreagă armată, în timp ce populația locală se hrănea pe cartele, în care pâinea și
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
o scândură, având drept față de masă un ziar) înălțarea unei maiestuoase Catedrale episcopale la Bălți, a unui Palat Mitropolitan la Cernăuți, ambele, cu multe așezăminte anexe, ridică biserici noi și redeschide multe altele, transformate de bolșevici în grajduri, depozite de cereale, în cel mai bun caz, în cămine culturale, construiește școli laice, șosele, face donații importante pentru construirea unei noi biserici în orașul natal, Pașcani, dar și pentru dotarea armatei, pentru tipărituri etc. Un ziditor de rasă. De instituții și conștiințe
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
de zahăr și substanțelor dulci preia activitatea de cercetare privind industrializarea sfeclei de zahăr și produselor zaharoase de la Institutul de cercetări pentru industrie și chimie alimentară, precum și activitatea de cercetare privind cultură sfeclei de zahar de la Institutul de cercetări pentru cereale și plante tehnice Fundulea din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare - Academia de Stiinte Agricole și Silvice. Articolul 6 - Pe data prezentului decret se înființează Centrul de cercetare și producție pentru piscicultura, pescuit și industrializarea peștelui, cu sediul în municipiul
DECRET nr. 33 din 21 februarie 1981 privind unele măsuri pentru perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniul industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106574_a_107903]
-
Iazâgi. Aceasta poate fi numită și mișcarea revoluționară, fiindcă au aderat la ea și triburi nomade, feudalii mici și mijlocii. La începutul secolului al XVII-lea, Imperiul Otoman se va confrunta și cu serioase probleme de ordin economic, precum lipsa cerealelor, care va determina o diminuare a fondurilor bugetului. Anul 1609 va fi al țăranilor turci, prin Firmanul dreptății, elaborat de sultanul Ahmed I. Prin acest act se va ameliora situația țăranilor. Sultanii care au urmat după Soliman Magnificul au stat
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
în calea invaziilor otomane? Sigur, dacă luăm în considerație toate conotațiile istorice. Interesul economic al Imperiului Otoman pentru Țările Române este un alt motiv al păstrării identității naționale și culturale. Considerate „cămară de alimentare” a Imperiului Otoman, Țările Române furnizau cereale, produse animaliere, furaje marelui stat expansionist. Să nu uităm că luarea de ostatici de către turci și în special a fiilor de domni (beizadele), ca zălog al politicii părinților acestora, de devotament față de Imperiul Otoman, este și o altă fațetă a
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
hectare, este deținută de județul Caraș Severin, iar în Dél-Alföld, două treimi din suprafața de pășune, adică 164 de mii de hectare se găsește în județul Bács-Kiskun. În 2011, în structura culturilor agricole, o pondere determinantă, o au în continuare cerealele, suprafața semănată scăzând ușor în regiunea din Ungaria, însă crescând în cea din România. În ambele regiuni cerealele au fost cultivate pe o suprafață de 58% a terenurilor arabile. În Dél-Alföld pe o suprafață de 587 de mii de hectare
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
de mii de hectare se găsește în județul Bács-Kiskun. În 2011, în structura culturilor agricole, o pondere determinantă, o au în continuare cerealele, suprafața semănată scăzând ușor în regiunea din Ungaria, însă crescând în cea din România. În ambele regiuni cerealele au fost cultivate pe o suprafață de 58% a terenurilor arabile. În Dél-Alföld pe o suprafață de 587 de mii de hectare, cu 15% mai mic decât în 2008, s-a obținut o recoltă de cereale mai mică cu 21
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
România. În ambele regiuni cerealele au fost cultivate pe o suprafață de 58% a terenurilor arabile. În Dél-Alföld pe o suprafață de 587 de mii de hectare, cu 15% mai mic decât în 2008, s-a obținut o recoltă de cereale mai mică cu 21%. Cea mai mică scădere (16%) a producției de cereale din regiune se înregistra în județul Bács-Kiskun, iar cea mai mare (32%) în județul Csongrád. În Regiunea Vest se cultivau cereale pe o suprafață de 634 de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
a terenurilor arabile. În Dél-Alföld pe o suprafață de 587 de mii de hectare, cu 15% mai mic decât în 2008, s-a obținut o recoltă de cereale mai mică cu 21%. Cea mai mică scădere (16%) a producției de cereale din regiune se înregistra în județul Bács-Kiskun, iar cea mai mare (32%) în județul Csongrád. În Regiunea Vest se cultivau cereale pe o suprafață de 634 de mii de hectare, cu 9,5% mai mare decât în 2008; s-a
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
s-a obținut o recoltă de cereale mai mică cu 21%. Cea mai mică scădere (16%) a producției de cereale din regiune se înregistra în județul Bács-Kiskun, iar cea mai mare (32%) în județul Csongrád. În Regiunea Vest se cultivau cereale pe o suprafață de 634 de mii de hectare, cu 9,5% mai mare decât în 2008; s-a obținut o recoltă de cereale mai mare cu 34%. În regiunea Vest cu puțin peste jumătate din suprafața destinată cultivării de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
în județul Bács-Kiskun, iar cea mai mare (32%) în județul Csongrád. În Regiunea Vest se cultivau cereale pe o suprafață de 634 de mii de hectare, cu 9,5% mai mare decât în 2008; s-a obținut o recoltă de cereale mai mare cu 34%. În regiunea Vest cu puțin peste jumătate din suprafața destinată cultivării de cereale se găsea în județul Timiș, un procent de 36% era în județul Arad, prin urmare celelalte două județe au o pondere semnificativ mai
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]