600 matches
-
Fălciu făcea parte dintre ținuturile secetoase ale țării. Vegetația, specifică dealurilor și podișurilor, este reprezentată prin stejar, frasin, carpen, paltin, ulm, măr, păr etc. În partea răsăriteană, pe dealurile mai joase de pe ambele maluri ale Văii Prutului, se identifică ușor cernoziomul negru. În Evul Mediu, ținutul Fălciu, parte a Moldovei, deși era unul din cele mai mici ținuturi ca suprafață (2.120 km2; în Epoca Modernă, suprafața era de 2.300 km2 sau 230.000 ha) și populație, a acaparat interesul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ce apăsa asupra corpului meu, se repeta ori de câte ori forțele mele anemice tindeau să coboare la cota zero. Nu de puține ori mă împiedicam și cădeam; nu prea dureros, dar în mod sigur foarte caraghios, jenant și neplăcut. Pământul era un cernoziom gras, bun, productiv iar murii beneficiau de toate îngrășămintele și toți azotații împrăștiați pe suprafața lui pentru a-i stimula creșterea producției la hectar. Așa că rugii ăștia erau crescuți, supraetajați și încolăciți între ei precum colcăiala monstruoasă și respingătoare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ghetoul Bumbăcari, nici nu a însemnat intrarea triumfală în "epoca de aur", o gogoriță stupidă a regimului comunist; dar nici intrarea "dincolo", în raiul absurd și inexistent fabricat pe cale industrială de managerii echipați în haine lungi și cernite de culoarea cernoziomului hrănitor și în care intrarea era permisă doar pe bază de abonament realizat metodic prin mici atenții sub formă de pomelnice, acatiste, agheasme, sfeștanii etc., plătite cu bani peșin de naivii, căscații și bigoții care sunt siguri că în acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Eram numai ochi și urechi. Priveam spre grupul trinitar de peste drum ca și cum ne-am fi uitat la un uriaș ecran panoramic, în care actorii evoluau în carne și oase în fața noastră, la dimensiuni reale. Tânărul cu epiderma pigmentată de culoarea cernoziomului a avut un dialog scurt cu femeia și a primit niște bani pe care i-a introdus rapid, cu o dexteritate deosebită, în buzunarul de la spate al pantalonilor. Printr-o mișcare de translație prezentând evidente riscuri specifice profesiunii, pisica tulburată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de Agronomie, a urcat treptele ierarhiei universitare: asistent (1952-1963), șef de lucrări (1963-1978), conferențiar (1978-1982). Și-a susținut teza de doctorat sub conducerea științifică a prof. dr. doc. ing. Nicolae Zamfirescu, intitulată Contribuții la stabilirea agrotehnicii bobului (Vicia faba-L) în condițiile cernoziomului levigat din județul Iași, în 1974 la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu din București. Cursurile predate la disciplina Agrofitotehnie erau bine documentate, cu informația științifică la zi și cucerea pe studenți, datorită autorității sale de mare personalitate didactică ascunsă într-o
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
la noile condiții de mediu. Cercetările sale cu privire la metodele și mijloacele de creștere a nivelului recoltelor la cultura grâului de toamnă, a porumbului, ovăzului, soia etc., au meritul de a preciza anumite verigi tehnologice în zonele cu soiuri de tip cernoziom cambic sau cenușii și brune de pădure din Moldova. A fost un specialist recunoscut în cultura plantelor tehnice și a militat pentru introducerea și cultivarea soiei și șofrănelului în România. A participat la acțiunea de zonare a plantelor de cultură
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de Agronomie, a urcat treptele ierarhiei universitare: asistent (1952-1963ă, șef de lucrări (1963-1978ă, conferențiar (1978-1982ă. Și-a susținut teza de doctorat sub conducerea științifică a prof.dr.doc.ing. Nicolae Zamfirescu, intitulată Contribuții la stabilirea agrotehnicii bobului (Vicia faba L.ă în condițiile cernoziomului levigat din județul Iași, în 1974, la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu din București. Cursurile predate la disciplina Agrofitotehnie erau bine documentate, cu informația științifică la zi și cucerea pe studenți, datorită autorității sale de mare personalitate didactică ascunsă într-o
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
activității științifice un loc important îl ocupă studiul solului din punct de vedere genetic, pe care apoi îl leagă printr-o serie de probleme de practică agricolă, precum și studii asupra cuaternarului. Prin lucrările sale a adus contribuții importante la studiul cernoziomurilor. Menționăm două dintre operele importante în acest domeniu: Degradarea cernoziomului de antestepă (1927ă, Organizarea cercetării solurilor brune (1933ă. Nicolae Florov a participat la Congresele Asociației Internaționale pentru știința solului (Praga, Roma, Washington, Leningradă. Referatele prezentate au fost publicate în lucrările
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
punct de vedere genetic, pe care apoi îl leagă printr-o serie de probleme de practică agricolă, precum și studii asupra cuaternarului. Prin lucrările sale a adus contribuții importante la studiul cernoziomurilor. Menționăm două dintre operele importante în acest domeniu: Degradarea cernoziomului de antestepă (1927ă, Organizarea cercetării solurilor brune (1933ă. Nicolae Florov a participat la Congresele Asociației Internaționale pentru știința solului (Praga, Roma, Washington, Leningradă. Referatele prezentate au fost publicate în lucrările dărilor de seamă ale acestor congrese. Nicolae Florov a fost
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de 200-220 m, care face hotar cu localitatea Plugari din județul Iași. La nordul câmpiei, alte dealuri tot plane și cu aceleași altitudine fac hotar cu localitatea Santa Mare, cu Todireni la vest, iar în est cu Călărași și Răuseni. Cernoziomurile acestor dealuri fac să-i mulțumească pe săteni cu o producție bună și foarte bună. Grâul semănat pe aceste lanuri au un procent mai mare în glutenină ca în alte părți și de aceea este căutat și a adus faima
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de 200-220 m, care face hotar cu localitatea Plugari din județul Iași. La nordul câmpiei, alte dealuri tot plane și cu aceleași altitudine fac hotar cu localitatea Santa Mare, cu Todireni la vest, iar în est cu Călărași și Răuseni. Cernoziomurile acestor dealuri fac să-i mulțumească pe săteni cu o producție bună și foarte bună. Grâul semănat pe aceste lanuri au un procent mai mare în glutenină ca în alte părți și de aceea este căutat și a adus faima
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
areal foarte mare (2/3 din suprafața bazinului), iar luvisolurile ocupă zonele din sudul și vestul bazinului. Cernisolurile reprezintă fondul pedologic predominat la nivelul întregului bazin cu o notă distinctivă spre sud-estul bazinului. Se remarcă o grupare extrem de densă a cernoziomurilor tipice și cambice în partea centrală a bazinului, ceea ce impune un anumit mod de utilizare a terenurilor (predominant agricole) și o anumită tipologie a peisajelor geografice, pentru majoritatea teritoriilor comunale. Cernisolurile sunt reprezentate prin toate tipurile de sol: cernoziomul tipic
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
a cernoziomurilor tipice și cambice în partea centrală a bazinului, ceea ce impune un anumit mod de utilizare a terenurilor (predominant agricole) și o anumită tipologie a peisajelor geografice, pentru majoritatea teritoriilor comunale. Cernisolurile sunt reprezentate prin toate tipurile de sol: cernoziomul tipic, cernoziomul cambic, cernoziomul argiloiluvial, sol cenușiu și rendzine. Aceste soluri dezvoltate pe depozite basarabiene și deluvio-coluvio-proluviale s-au răspândit pe toate formele de relief în condițiile climatului semiarid: în partea de sud-vest a Câmpiei Moldovei, în ariile mai joase
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
tipice și cambice în partea centrală a bazinului, ceea ce impune un anumit mod de utilizare a terenurilor (predominant agricole) și o anumită tipologie a peisajelor geografice, pentru majoritatea teritoriilor comunale. Cernisolurile sunt reprezentate prin toate tipurile de sol: cernoziomul tipic, cernoziomul cambic, cernoziomul argiloiluvial, sol cenușiu și rendzine. Aceste soluri dezvoltate pe depozite basarabiene și deluvio-coluvio-proluviale s-au răspândit pe toate formele de relief în condițiile climatului semiarid: în partea de sud-vest a Câmpiei Moldovei, în ariile mai joase din cursurile
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
cambice în partea centrală a bazinului, ceea ce impune un anumit mod de utilizare a terenurilor (predominant agricole) și o anumită tipologie a peisajelor geografice, pentru majoritatea teritoriilor comunale. Cernisolurile sunt reprezentate prin toate tipurile de sol: cernoziomul tipic, cernoziomul cambic, cernoziomul argiloiluvial, sol cenușiu și rendzine. Aceste soluri dezvoltate pe depozite basarabiene și deluvio-coluvio-proluviale s-au răspândit pe toate formele de relief în condițiile climatului semiarid: în partea de sud-vest a Câmpiei Moldovei, în ariile mai joase din cursurile inferioare a
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de relief în condițiile climatului semiarid: în partea de sud-vest a Câmpiei Moldovei, în ariile mai joase din cursurile inferioare a râului Bahluieț și a afluenților săi. Din această clasă, în bazinul Bahluiețului o extindere spațială foarte mare o au cernoziomurile tipice, cambice și pseudorendzinice. Toate tipurile de sol cernoziomic sunt afectate de eroziunea moderată în suprafață, ceea ce face ca nivelul de apariție a carbonaților să fie ridicat (soluri carbonatice și semicarbonatice). Cernoziomurile tipice au o distribuție spațială mai redusă, fiind
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Bahluiețului o extindere spațială foarte mare o au cernoziomurile tipice, cambice și pseudorendzinice. Toate tipurile de sol cernoziomic sunt afectate de eroziunea moderată în suprafață, ceea ce face ca nivelul de apariție a carbonaților să fie ridicat (soluri carbonatice și semicarbonatice). Cernoziomurile tipice au o distribuție spațială mai redusă, fiind întâlnite pe formele mai joase de relief din cursurile inferioare ale râului Bahluieț și ale afluenților săi. Sunt soluri cu fertilitate ridicată, bogate în humus (3,5-6,5%), cu grad ridicat de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
pe formele mai joase de relief din cursurile inferioare ale râului Bahluieț și ale afluenților săi. Sunt soluri cu fertilitate ridicată, bogate în humus (3,5-6,5%), cu grad ridicat de saturație în baze (90-100%), reacție neutră sau slab alcalină. Cernoziomurile cambice alcătuiesc fondul învelișului de soluri. S-au format și au evoluat în condiții diverse de relief, pe materiale parentale constituite din luturi, luturi loessoidizate și argile, într-o gamă largă de forme de manifestare. La nivel de subtip, predomină
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
evoluat în condiții diverse de relief, pe materiale parentale constituite din luturi, luturi loessoidizate și argile, într-o gamă largă de forme de manifestare. La nivel de subtip, predomină solurile tipice, urmate de cele gleizate, salinizate și gleizat salinizate. Ierarhizarea cernoziomurilor cambice la nivel de varietate s-a realizat în funcție de adâncimea de apariție a carbonaților, regradarea orizontului Bv, intensitatea proceselor de eroziune în suprafață, gleizare și salinizare. Ecartul altitudinal în care ele sunt întâlnite este cuprins între 50-100 m și cca.
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
întâlnite este cuprins între 50-100 m și cca. 200 m. Aceste soluri sunt în diferite stadii de evoluție și ocupă îndeosebi culmile largi interfluviale, versanții slab înclinați, terasele și glacisurile bine drenate. Pe versanții erodați aceste soluri se asociază cu cernoziomurile carbonatice și semicarbonatice sau chiar cu mici areale de soluri halomorfe și hidromorfe. Spre limita superioară se întrepătrund cu solurile cenușii. Fertilitatea solurilor cernoziomice cambice este ridicată datorită proprietăților fizice, chimice și a gradului de saturație în baze (85-90%). (ex
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
și hidromorfe. Spre limita superioară se întrepătrund cu solurile cenușii. Fertilitatea solurilor cernoziomice cambice este ridicată datorită proprietăților fizice, chimice și a gradului de saturație în baze (85-90%). (ex profil de sol, localizare 4 km V de localitatea Podu Iloaiei). Cernoziomurile greice apar sub forma unor fâșii cu lățimi variabile, între 200 și 300 m altitudine, în lungul Coastei Iașilor și a Dealului Mare-Hârlău și insular pe dealurile de 180-200 m din zona de câmpie. Pe versanții cu expoziție favorabilă înaintează
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
și insular pe dealurile de 180-200 m din zona de câmpie. Pe versanții cu expoziție favorabilă înaintează și în zona șeii Ruginoasa-Strunga. Fiind soluri eubazice, slabmoderat acide, cu un conținut mijlociu în humus (3-4%) au o fertilitate mijlocie spre bună. Cernoziomurile greice tipice au cea mai mare răspândire și au o fertilitate mai ridicată, apropiată de cea a cernoziomurilor argice spre care fac tranziția. În partea de sud-vest a bazinului se întâlnește o suprafață acoperită de sol cernoziomoid argiloiluvial, (faeziom argic
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
în zona șeii Ruginoasa-Strunga. Fiind soluri eubazice, slabmoderat acide, cu un conținut mijlociu în humus (3-4%) au o fertilitate mijlocie spre bună. Cernoziomurile greice tipice au cea mai mare răspândire și au o fertilitate mai ridicată, apropiată de cea a cernoziomurilor argice spre care fac tranziția. În partea de sud-vest a bazinului se întâlnește o suprafață acoperită de sol cernoziomoid argiloiluvial, (faeziom argic) corespunzător zonei forestiere. Aceste soluri s-au format în condițiile unei vegetații ierboase de fâneață și într-un
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
freatică se gaseste la adâncimi cuprinse între 3-5 m. SOLURILE Marea diversitate a factorilor pedogenetici a creat în zona Scobinți un înveliș de sol complex. Cele mai mari suprafețe sunt ocupate de molisoluri, din această clasă întâlnindu-se următoarele tipuri: cernoziomuri, cernoziomuri cambice, soluri cenușii și rendzine. Cernoziomurile se întâlnesc pe terasele inferioare ale râului Bahlui, fiind soluri de fertilitate ridicată, cu un conținut natural ridicat de humus și macroelemente nutritive, formate sub o vegetație tipică de stepa sau, subsidiar, sub
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
se gaseste la adâncimi cuprinse între 3-5 m. SOLURILE Marea diversitate a factorilor pedogenetici a creat în zona Scobinți un înveliș de sol complex. Cele mai mari suprafețe sunt ocupate de molisoluri, din această clasă întâlnindu-se următoarele tipuri: cernoziomuri, cernoziomuri cambice, soluri cenușii și rendzine. Cernoziomurile se întâlnesc pe terasele inferioare ale râului Bahlui, fiind soluri de fertilitate ridicată, cu un conținut natural ridicat de humus și macroelemente nutritive, formate sub o vegetație tipică de stepa sau, subsidiar, sub asociații
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]