11,711 matches
-
tot mai mult locuțiunea din cauza; acum se adaugă noi citate, precum și o analiză a atît de ironizatei și inevitabilei locuțiuni vizavi de, în evidentă ascensiune după 1990. Reactivarea prepoziției întru e un fenomen cult, observat în 1972, pentru care e certă influența teoretizărilor lui Noica. În noua ediție e menționat și o greșeală care s-a extins între timp foarte mult - și care rămîne, mi se pare, foarte supărătoare: ca și folosit în loc de ca, în contexte în care are sensul "în calitate de
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
cu dispreț, de ce în locul strîngerii breslei laolaltă s-a instalat risipirea energiilor bune. Cred că este un moment de reflecție. Poate este nevoie de o schimbare în felul de a alege juriile sau mai știu eu ce. Un lucru este cert: dacă nu ne dăm strălucirea cuvenită singuri, nu e cazul să o așteptăm din altă parte. Depinde și de noi ca miza Galei să fie mare, ca premiile să se apropie de realitate (niciodată nu va fi toată lumea mulțumită și
Omenescul este uneori prea omenesc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16259_a_17584]
-
rînd. La noi, interesul statului în sprijinirea culturii, în afirmarea spiritului, deocamdată, lipsește. De la 3% din PIB în vremea lui Ceaușescu, la 0,15 astăzi, este o diferență care spune foarte mult. Un marș împotriva spiritului, a identității naționale. Semn cert că merităm invidia dușmanilor: nici ei nu ne-ar fi putut face mai mult rău. Tinerii dornici de performanță nu se pot afirma și, desigur, pleacă, cei dornici de un trai decent pleacă, de asemenea. Se pare că singurul lucru
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
simt urmărite sau persecutate fie de Securitatea însăși, fie de SRI, care în viziunea lor n-ar fi decît un fel de Securitate dată la spălat. Poate că mă înșel, dar detabuizarea dosarelor Securității ar trebui să ducă la o certă relaxare a celor care cred astfel. Ajungem și la unul dintre, cum să le zicem, sporturile naționale neomologate - scenarita. Vechea teamă sau chiar frică bolnăvicioasă de Securitate și de supraviețuirea ei a dus la ideea că în România totul ar
Misterele Securității by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16289_a_17614]
-
Ion Scurtu și Ilarie Chendi o clasează, o cataloghează și o citesc. Cum epoca era dominată de sămănătorism naționalist, pentru a releva un antemergător afin, în 1904 Ion Scurtu publică o ediție din publicistica poetului, folosindu-se și de ediția, certă ca paternitate, a lui Gr. Păucescu din 1891. Iar patru ani mai tîrziu, în 1908, Scurtu editează și un volum de poezii, după o cronologie interioară ("grupare psihologică, după fondul de sentimente și de idei a poetului" precizează editorul). E
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
naturalețe imperturbabilă pe întreaga suprafață a pînzei și invocă spațiul vienez al sfîrșitului de secol XIX drept loc sigur și timp legitim pentru pictura Mirelei Trăistaru; acum cu un spor de cruzime cromatică și de exotic oriental. În condițiile acestei certe geografii stilistico-formale, părinții săi indicutabili sînt de găsit tot în ambianța central-europeană și ei se numesc Gustav Klimt, Oscar Kokoschka, Egon Schiele, Fredrich Hundertwasser și alții. Dar întregul context moral și artistic la care ne referim este invocat de către tînăra
Memoria sfîrșitului de secol by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16304_a_17629]
-
are în genere o valoare neutră (Celibidache, Condurachi, Hurmuzachi, Mihalache); în prenume, totuși, evocă un grad mai ridicat de familiaritate, care poate produce efecte comice. Rolul lui Caragiale în păstrarea și în accentuarea nuanțelor ironice ale sufixului în onomastică e cert (prin Trahanache, Dandanache, Anghelache, Tache, Lache, Mache etc.). La formarea valorii depreciative a lui -ache au contribuit decisiv conotațiile culturale ale grecismelor și ale turcismelor, legate de o anume epocă balcanizantă și apoi de respingerea ei odată cu modernizarea occidentală - dar
"Românache", "străinache" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16336_a_17661]
-
loc ale pasului, digresiunilor, neînduplecatei mărunțiri, monotoniei stilistice) l-ar fi încîntat pe Bernanos". Ca și: Și ce le-ar mai fi plăcut lui Bernanos ori lui Chesterton ori lui Jules Romains (titlul romanului său fluviu, Oameni de bunăvoie, destăinuie certe analogii cu tendințele Drumului la zid) ori lui Mircea Streinul ori lui Vasile Voiculescu?". Libertatea scrisului e încurajată ca "mister" (măcar parțial), ca sugestivă discontinuitate, ca mirabilă alcătuire de plinuri și goluri (ultimele constituind spații ale reveriei individualizatoare a cititorului
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
într-un spațiu în care nonfigurativul se confruntă doar cu abstracțiunea, au descoperit mai apoi valorile lumii create, ale formelor constituite, ale voluptății panteiste pe care materia o poartă în sine sau, dimpotrivă, ale recuzitei ecleziale și ale hieraticii de certă descendență bizantină. Începînd cu deceniul opt, chiar cu primii lui ani, tendințele se diversifică și dinamica lor se accelerează. Deși, în mod curent, artiștii tineri continuă să rămînă în perimetrul genurilor consacrate și să ,,picteze" conform acelorași rețete tehnice, în
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
să rămîi fără tine însuți. * Evident, tentația posesiei e mai mare în relațiile cu lucrurile care nu ți se cuvin ori problematice sub acest aspect. Ușor te plictisești de ceea ce știi sigur, ca și de ceea ce îți aparține în mod cert. Să fie acesta ecoul sufletului aventuros al unor strămoși? * "Adjectivul omoară dacă nu dă viață" (V. Huidobro). * Scopul, orice scop se poate umple de așteptare precum un balon de aer și chiar să crape sub presiunea acesteia. * Dacă marile adevăruri
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
se poate descifra în gîndirea artistică și în dimensiunea tehnică a lucrărilor sale. Există în concepția globală a artistului, dar și în gesturile sale imediate, o acuratețe a exprimării și o generozitate a construcției pe care le justifică, în mod cert, dincolo de nevoia de comunicare generică, o conștiință clară a împărtășirii: semn limpede că și în expozițiile mici, marii artiști sînt prezenți cu totul, așa cum într-o picătură de apă, dacă ar fi să recurgem la infailibila forță persuasivă a truismului
Amintiri din Mitteleuropa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16379_a_17704]
-
să rămîi fără tine însuți. * Evident, tentația posesiei e mai mare în relațiile cu lucrurile care nu ți se cuvin ori problematice sub acest aspect. Ușor te plictisești de ceea ce știi sigur, ca și de ceea ce îți aparține în mod cert. Să fie acesta ecoul sufletului aventuros al unor strămoși? * "Adjectivul omoară dacă nu dă viață" (V. Huidobro). * Scopul, orice scop se poate umple de așteptare precum un balon de aer și chiar să crape sub presiunea acesteia. * Dacă marile adevăruri
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
dedicat lui Rousseau și romantismului, predat de Babbitt, Warren (și probabil colegii săi) nu au citit nici una din operele lui Rousseau, zăbovind în schimb îndelung asupra lui Confucius sau a Eticii lui Aristotel. Cu tot entuziasmul său și în ciuda unei certe forțe energizatoare de care Warren - un ins mai degrabă pasiv, dacă nu letargic prin formație - trebuie să fi avut nevoie, Babbitt a sfîrșit prin a-l intimida mai degrabă decît încuraja, astfel încît după Harvard nu a urmat doctoratul, ci
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
Privilegiate moral, în ochii pictorului, chiar prin statutul lor social plin de umilințe și de precarități, personajele sale capătă, ipso facto, o statura cvasimitologică și dreptul la o reprezentare mincinoasă artistic și tendențioasa moral. Privit în ansamblu, Ressu are o certă coerentă stilistica și formală și o logică exactă a discursului, dar, din punct de vedere strict artistic, el nu depășește nivelul mediu al picturii românești interbelice. Greoi ca putere de imaginație, restrîns tematic și de multe ori stîngaci, el este
Camil Ressu, la o nouă privire (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16455_a_17780]
-
condiția să nu se rezume la acesta, precum la o masă de gală, impecabil orînduită, de pe care lipsesc însă bucatele și băuturile. * Să fie caracteristică pentru francezi o elegantă eludare a morții, amestec de mondenitate și "diplomație"? Moartea e prea certă, s-o uităm, așadar" (Balzac); "Moartea nu e mare lucru, durerea contează" (Malraux). * Prin moraliștii săi, un popor cu o istorie "personală" se impersonalizează (moraliștii francezi, pînă la Valéry și Montherlant). * Ironia: arta supremă a refuzului. * Suprem țel demonic: simularea
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
false. În mod sigur, nu îi vor scăpa, în această perioadă, nici încercările de înlocuire a hedonismului de tip art nouveau, confortabil și decorativ, cu o atitudine frustă, cu exprimări directe și cu caractere susținute de energii elementare. în mod cert, tînărul pictor se regăsește estetic și temperamental pe această imensă plajă de oferte. Desenator prin practică și prin opțiune, el are ce admira ca știință de a defini forma prin desen atît la academiști cît și la Ingres, fovii îi
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
primul volum s-a bucurat deja de un mare succes - poate întrucâtva surprinzător, date fiind amploarea și adâncimile lui. Ceea ce ne îndreptățește să credem în existența nu doar a unui public specialist, dar și în cea a unor tot mai certe propensiuni ale nespecialistului. Se mai atacă astfel încă o dată, cel puțin în cazul psihanalizei, o anume prejudecată după care literatura de specialitate ar fi adresată numai unui cerc restrâns de inițiați; ea a avut în fapt dintotdeauna o foarte largă
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
în competiția dintre acvatic și teluric Pillat atinge, cel puțin în Pe Argeș în sus, și câteva momente majore sub raport valoric în care se realizează un deplin echilibru între imaginarul curgerii și cel al statorniciei, cum se întâmplă în certa capodoperă Aci sosi pe vremuri, unde, de exemplu, metafora telurică a drumului e sugestivă în egală măsură pentru sentimentul trecerii, al curgerii (ca și acvatice), dar și pentru cel al stabilității, pe care trecerea timpului îl recuperează prin înscrierea existențelor
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
au plecat din porturile Occidentului european; noi, pe atunci, aveam treabă cu orientalii noștri turci, fanarioți, ruși, polonezi... oricît de artificială ar părea această relație culturală cu mediile mai ales literare ale Chinei de azi, ea este unul din beneficiile certe ale ingerințelor (atît de dese și, aproape totdeauna, atît de crude) ale politicului în lumea literaturii; vizitele reciproce ale delegațiilor de scriitori, traducerile (foarte multe la număr), schimbul de filme și de alte bunuri simbolice au început spre sfîrșitul anilor
O experiență culturală by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16536_a_17861]
-
față de Anul Eminescu e împlinită printr-o anchetă referitoare la ediția Christinei Zarifopol-Illias, văzută de pe poziții și din unghiuri diferite. Cristian Livescu se situează de partea celor mefienți în privința autenticității, atîta timp cît documentele nu sunt expertizate de "specialiști de certă probitate", iar ediția "grăbită să șocheze piața" îl nemulțumește. În schimb, Marin Mincu nu pune la îndoială onestitatea editoarei, ci face o sumară trecere în revistă a reacțiilor critice la răsunătorul eveniment, relevîndu-i în stilul său importanța: "Iată că, după
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
imediate și ușor perceptibile și se refugiază în spațiul vag și plin de paradoxuri al unei realități încă neexprimate, al unor latențe care nu și-au identificat încă traseele de manifestare. Suprafața pînzei, culoarea și tușa sunt singurele sale realități certe într-o lume cu forme amăgitoare și, totodată, singurele instrumente cu ajutorul cărora artistul caută comunicarea, o provoacă, dar, în același timp, o și subminează pe coordonatele ei previzibile. Pentru el limbajul picturii iese de sub regimul, dar și de sub controlul, imaginii
Tandrețea gestului eroic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16598_a_17923]
-
mult, o consideră o invenție a sa. Abia specificul românesc al acestei solidarități cu spațiul (specific pe care Blaga l-a sintetizat în "spațiul mioritic") înseamnă o contribuție originală, iar particularitatea acestor interpretări Blaga nu a împrumutat-o, în mod cert, de la Dan Botta. Că aceste particularități sunt discutabile e cu totul altceva, iar Dan Botta are tot dreptul să se îndoiască de temeinicia lor. Cel puțin într-un punct, Dan Botta are dreptate: teoria spațiului mioritic e o teorie ondulatorie
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
captare a electoratului - aparent captiv - al lui Vadim vor dezvolta celelalte partide? La prima vedere, de înnămolirea și de încercarea disperată de a se reinventa a peremiștilor va beneficia PSD-ul. De altfel, între aceste două partide există o înrudire certă: o bună parte a activiștilor pesedei funcționează după ritmul biologic al xenofobiei și extremismului, după cum suficienți membri ai partidului vadimiot ar fi schimbat oricând eterna povară a opoziției cu o guvernare alături de iliescani. Avându-și, și unii, și alții, originea
Lumea după Vadim by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11895_a_13220]
-
lor deplină; trebuie prin urmare să dorească împăcarea definitivă cu toată lumea românească, iar nicidecum învoirea temporală șprobabil: temporară, n. n.ț cu unele porțiuni din clasele românești" (p. 181). Deși vag aparținând categoriei interviului, aceste texte nu au girul unei autenticități certe, de aceea nu au fost incluse nici într-o ediție de Opere Caragiale. Dar e bine că sunt adunate acum în volum, pentru a reconstitui imaginea scriitorului așa cum era reflectată în presă. Altele sunt însă piesele publicistice care stârnesc mai
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
Sfânta Miercuri, Înconjurată doar de lilieci, Pătrate devenite semicercuri, Și-aștept să vii, și mai aștept să pleci... Simt o durere-n pulsul lateral ce rătăcește prin zăpezi, fanatic. Și cerul se răstoarnă sideral, Peste gutuiul respirând, tomnatic. Am sentimentul cert și previzibil, Că undeva-ntr-un asfințit de soare, Ne vom găsi și vom citi lizibil , Iubirea camuflată-n fiecare. Referință Bibliografică: SENTIMENT PREVIZIBIL / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2168, Anul VI, 07 decembrie 2016. Drepturi de
SENTIMENT PREVIZIBIL de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382787_a_384116]