799 matches
-
fruntea de nădușeală, îi întinse un plic sigilat, zicându-i: Îț‟ aduc o depeșă, măi! Anton a rămas înțepenit, așa cum l-a prins vremea. Inima îi bătea în piept ca la o pasăre speriată.... degetele îi tremurau, iar când o ceti, fața i se albi ca varul. Bătrânul poștaș observă, și ca să rupă tăcerea care căzuse între ei, ca un trăsnet, continuă. - Di az‟ dimineață, din zori, am tot împarțât „bucurii“ de‟aestea în toată comuna, da‟ mai am distuli, ioti
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
un negru văcsuit cu spume, sub nește letere mari, care ciripea: s-a Îngroșat gluma cu pornografistul. La mijloc e o escrocherie. Mi s-au topit zgaibaracele În fotol și mi s-a făcut beznă În față la vizuali. Am cetit știrica pân la sfârșit, fără să dezleg o iotă, da ce m-a durut mai tare dân toate ie tonu fără respectuozitate care să vorbea cu iel dă jupân Zalduendo. După doi ani, don Wenceslao a ieșit dă la pârnaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
vizionat atent toată ceata lu Pițigoi. Chiar de nu mă dă timpu afar dân casă, am să ți-i zugrăvesc pă toți. Da acum, culcarea și ultimu trabuc dă pănuși pă azi. Te Îmbrățișează Indianu III Dragă Avelino, Ăi fi cetit deja cu mare Înteres ce-ți ziceam io dă alde Lagrange. Da acu ți-i pot zugrăvi pă larg. Inter nos, ăl mai simpatic ie bunelu. Acilea toți Îi zic Monsieur le Baron. Tipu ie dat și neluat: n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să prezante comunicarea: — PÎn glasu lu doamna Ruiz Villalba, pluș și cristal, cea mai oribilă hărmălaie ie tranzitabilă. Ierarhia, destincția născută, rangu, frumusețea, dacă vreți, Îndulcește pilula și ne face să Înghițim orce lături. Io aș zice mai bine să cetească junile Cárdenas, care fincă n-are simpatie contagioasă va accepta, În schimbu să rămânem ca mumiile, o judecată amativă. — O ciucolată pentru așa vorbă coaptă - a ciripit doamna. Iera să spui că să știe d-acu că io cetesc mișto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să cetească junile Cárdenas, care fincă n-are simpatie contagioasă va accepta, În schimbu să rămânem ca mumiile, o judecată amativă. — O ciucolată pentru așa vorbă coaptă - a ciripit doamna. Iera să spui că să știe d-acu că io cetesc mișto. Persky a opinat liniștit: — Să lectureze Cárdenas. La cititoru prost, scenariu și mai prost. Cuibu ie pregătit pentru uliu. S-au râs dă mai mare dragu. Farfarello, care știe decât să se sprijine pă opinia totală, a zis un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pe Vodă, orișicum și când s-o chema el. „Pe cînd, ce ne-a lăsat Ceaușescu, cine poate face un inventar?” scrie același Neacșu, directoriul Europei, cu tâmpla neagră și inima străpungită de singurătate. L-a iubit mult pe Ceaușescu, cetim: „marele patriot constructor neobosit de școli, uzine, case, metrouri, canale, hidrocentrale”, zău, așa scrie, iară eu, ca cronicar, neavând voie să trebuințez Îngiurătura ori să scoț șpanga, doară oftez. C-a rădicat capu’ ca și ceilalți, Neacșu, vrea să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cinstită plecăciune, jupânița scrie dulce ca o anemoană, de să sparie ochiu’. Că cu ceia voroavă a ei, roada tuturor bunătățurilor și Învățăturilor cuprinzându-o, au dășteptat viața oamenilor către giudecățile zilei a le tixi. Mai Întîiu le tixește ea, cetim: „Marin Preda a murit axfixiat de nule Îi intraseră pe gît cu scop precis de a-l sufoca prin vărsătură”, „Laurențiu Ulici are ochi urduroși de javră rănită”, cineva arată un „zîmbet subaltern de scatofag”, apar „sugaci descompuși”, „ministrul turcit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de oameni den popor din toată lumea. Și-i porăclește numele la mulți În toate chipurile, fiindu măiastră la meșteșugu condeiului de râde lumea de ea, că arată ca Neacșu dă abia se răcunoaște viața oamenilor ca dumneaei de dobitoace, mai cetim: „iepuri scopiți”, „jigodii tăvălite”, „mers furișat de libarcă-n alergare”, „muiere cu cap de cărăbuș Îmbrobodit” (!) și altele precum la fel cu acestea. Toba de tinichea sună mai tare decît oricînd. Primește, dar, iubite cetitoriule, și această a noastră osteneală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cap de cărăbuș Îmbrobodit” (!) și altele precum la fel cu acestea. Toba de tinichea sună mai tare decît oricînd. Primește, dar, iubite cetitoriule, și această a noastră osteneală, pre lângă care, rog pe Dumnezeu, să-ți dăruiască cuget bun să cetești cu Îndemnare, a noastră trudă neuitându-o pururea. Amin. COLET CU CAP DE FEMEIE E sîmbătă, plouă mărunt, „mîinile tale sînt mai micuțe decît ploaia” (E. E. Cumings) și-ți vine să arunci pe cineva pe fereastră. „Era o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
prin cameră masca africană și tună, ar mai fi o problemă, zice, cu Împărțirea acestui sfînt pămînt pe care n-o să-l Împărțim niciodată cu ungurii, că nu-s blajini. În paginile din mijloc, un instructiv interviu cu Ion Coja. Cetim: „În momentul de față ungurii vor un fel de reînviere a Imperiului Habsburgic. Dar nu trebuie uitat că acest imperiu s-a spulberat datorită fanfaronadei, obrăzniciei și răutății ungurești”. A pus degetul pe rana imperiului, domn’ profesor, stă cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
luni, ca un adevărat ministru de externe, că n-avem nevoie de monarhie, uite, nici Belgia n-are. Cel mai trist articol din Săptămîna se cheamă „Vata noastră unde e?” De la Nistru pîn’ la Tisa, vata noastră dusu-ni-s-a. În Socialistul cetim ceva În sfîrșit mai altfel din punct de vedere zoologic: „Vă Îngrășați ca niște căpușe din sudoarea poporului”. Să precizăm Însă că acarianul din genul ixodes se hrănește numai cu sînge, apoi trebuie spus că sudoarea poporului, oricît de Îmbelșugată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
24), Buziaș (parțial), Sacoșu Mare (parțial), Duboz, Izvin (parțial), Satchinez (parțial). MIERCURI: Timișoara („Bumbacul” - str. Damaschin Bojincă, străzile Bucegi (parțial), Negoiu (parțial), Aleea Sportivilor (parțial)), Buziaș (parțial), Sacoșu Mare (parțial), Duboz, Satchinez (parțial), Izvin (parțial), Ionel, Pustiniș (parțial), Cenei (Colonie Cetim), Cenad (parțial), Periam (parțial), Ghilad (parțial). JOI: Timișoara ( R.A. „Horticultura” - str. Avram Imbroane, Centrul de Meteorologie, „Teleconstrucția” - str. Spitalul Nou, Negoiu (parțial), Arieș (parțial), Stejaru, Diaconu Coresi, Brad, Bucegi, Roentgen), Buziaș (parțial), Sacoșu Mare (parțial), Duboz, Satchinez (parțial), Izvin (parțial
Agenda2005-49-05-util ptt dvs () [Corola-journal/Journalistic/284471_a_285800]
-
Tiflis. Fericită idee a avut d-l Candiano de a proclama, acum șapte ani, detronarea suveranului său! De altminterea, ce este drept, reprezintă foarte bine pe guvernul care-l trimite. [6 ianuarie 1878] O NOTIȚĂ STRĂINĂ RELATIVĂ LA LITERATURA ROMÎNĂ Cetim în "Vossische Zeitung" din Berlin, numărul de duminecă, 2 decemvrie 1877: Rumaenische Skizzen, introducere și traducere de d-na M. Kremnitz (București, 1977 la Socek și C, -ie) este tillul unei cărți puțin voluminoase, care însă în limitele ce și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
avem presemne că ea se va acomoda minorității, iar unitatea "ortografică" este pentru noi românii un bun mare, la care trebuie să tindem cu toți cu orice preț. 2. În cărțile cu ortografie fără semne școlarii începători sânt nevoiți a ceti cuvintele cari conțin sonuri derivate "de două ori", o dată așa cum ele se prezintă ochiului d. e. saratura, apoi așa cum le dictează auzul romînesc: "sărătură". Chiar și etimologiști pronunțați ca d. Bariț încă recunosc "că pentru începători este greu a ceti fără
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a ceti cuvintele cari conțin sonuri derivate "de două ori", o dată așa cum ele se prezintă ochiului d. e. saratura, apoi așa cum le dictează auzul romînesc: "sărătură". Chiar și etimologiști pronunțați ca d. Bariț încă recunosc "că pentru începători este greu a ceti fără semne" ("Observatorul", nr. 8). 3. Cuvintele nouă sau adecă "neologismii" se pronunță adeseori cu totul fals, mai ales când învățătorii nu știu latinește. Astfel am auzit însumi cum elevi și învățători pronunțau: timpurii în loc de timpuriu, amicițiă în loc de amiceață (amiciție
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în loc de timpuriu, amicițiă în loc de amiceață (amiciție) etc., pentru că era scris, timpuriu, amicetia. Unii mai pronunțau "gerunz", alți "gerundiu", unii "concoarză", alții "concordie" etc. Tot așa, de nu mai rău, o pățim cu numele proprie; R. D. canonic Șerban din Gherla cetea la un esamen în Năsăud consecințe Țîșeni în loc de Titieni (numele unui învățător). Autorul ne spune și greutățile administrative cu care au a lupta cărțile românești dincolo. O grijă deosebită am avut - zice - la compunerea acestui Abcdar, ca să nu cadă și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
simțim de obligați a îndica motivele cari ne-au îndemnat a face aceasta. Ele sânt pe scurt următoarele: 1. Ortografia etimologică nu este destul de precisă, în ceea ce privește mai ales scrierea sunetelor derivare; de unde urmează că multe cuvinte nici nu să pot ceti îndată corect. Cum să va scrie după ortografia etimologică d. e. mușcă, ca să nu să citească nici muscă, nici musică? Tot așa e cu cuvintele: pișcă și pisică, moșie și moașă, pasiune și pășune, mană și mînî, paturi șl pături, satul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în privința cărora nu putem consulta nici legătura cuvintelor, nici simțul nostru limbistic. Am pățit-o înșine nu o dată că, asistând la esamenele publice chemând școlarii să răspunză, am fost coreși de cătră preot sau învățător, sau de către amândoi deodată, fiindcă cetisem fals numele cutare. Acesta s-a întîmplat însă și să întîmplă și altora. D. canonic Șerban din Gherla d. e. cetea, la un esamen în Năsăud, numele Titieni când Tițeni, când Țițeni, numai nu așa cum trebuia să-l cetească: Ti-ti-e-ni. În
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la esamenele publice chemând școlarii să răspunză, am fost coreși de cătră preot sau învățător, sau de către amândoi deodată, fiindcă cetisem fals numele cutare. Acesta s-a întîmplat însă și să întîmplă și altora. D. canonic Șerban din Gherla d. e. cetea, la un esamen în Năsăud, numele Titieni când Tițeni, când Țițeni, numai nu așa cum trebuia să-l cetească: Ti-ti-e-ni. În adevăr, cum să se scrie fără semne nume ca Roșca, Bosian, Cadian, Cîțiu, Mintiu etc. ca să nu să cetească Rosca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
deodată, fiindcă cetisem fals numele cutare. Acesta s-a întîmplat însă și să întîmplă și altora. D. canonic Șerban din Gherla d. e. cetea, la un esamen în Năsăud, numele Titieni când Tițeni, când Țițeni, numai nu așa cum trebuia să-l cetească: Ti-ti-e-ni. În adevăr, cum să se scrie fără semne nume ca Roșca, Bosian, Cadian, Cîțiu, Mintiu etc. ca să nu să cetească Rosca, Boșian, Cînzan, Caț, Minț? 2. Lângă acest neajuns să mai adaogă unul cu mult mai greu în consecințele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d. e. cetea, la un esamen în Năsăud, numele Titieni când Tițeni, când Țițeni, numai nu așa cum trebuia să-l cetească: Ti-ti-e-ni. În adevăr, cum să se scrie fără semne nume ca Roșca, Bosian, Cadian, Cîțiu, Mintiu etc. ca să nu să cetească Rosca, Boșian, Cînzan, Caț, Minț? 2. Lângă acest neajuns să mai adaogă unul cu mult mai greu în consecințele sale, căci privește frumusețea și chiar unitatea limbei române, înțelegem neajunsul că ortografia etimologică, după natura ei, nu regulează întru nimic
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
după natura ei, nu regulează întru nimic pronunțarea limbei. Astfel noi românii "ungureni" ne-am deprins a pronunța: năciune, educăciune, enărăciune, comișune etc., în credință negreșit că tot astfel pronunță și ceialalți români fără escepțiune. După ce însă am început a ceti cărți și foi din România, scrise cu semne, am aflat spre surprinderea noastră că ei urmează alt mod de pronunțare, și adecă: națiune, educațiune, enarațiune, comisiune etc. Ei mai pronunță; Zeu, zi, zic, și, ieșire, singur etc., iar nu ca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
merge tot mai mult din terenul avut. Nici că este mirare, deoarece: 4. Ortografia cu semne este neasemănat mai precisă, prin urmare și mai simplă și mai ușoară. Însuși d. Bariț, etimologist pronunțat, recunoaște că "pentru începători este greu a ceti fără semne" ("Observatorul", nr. 8). Odată acest adevăr recunoscut, pentru noi cestiunea ortografică este definitiv decisă; căci doară nu vom introduce, ca vechii egipteni, trei moduri de scriere, unul pentru începători și popor, altul pentru învăți și al treile pentru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tabelele de amortisment anexate la proiectul de convențiune; pe aceste date s-au și scris atunci niște broșure de circumstanță cari recunoșteau oarecum exactitatea calculelor d-lui Sturza. Nimic însă mai inexact ca promisiunea de astă primăvară, căci iată ce cetim la pag. 12 - 13 din proiectul de buget al datoriei publice pe 1881 - 82. Amortisment, procente, comisioane pentru căile ferate Roman vîrciorova pe 1881 - 82 lei 19 144 280 Aceeași anuitate în anul 1880 - 81 lei 18 609 750 Deci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aparență, conjurații nu plecaseră decât numai să impună lui Paul I o abdicare forțată și pentru acest caz ei se asiguraseră de complicitatea morală efectivă a lui Alexandru. Acest suvenir lugubru apăsă asupra vieții și a finitului noului împărat, căci cetim în ziarul medicului său Wylie două anecdote destul de semnificative: In timpul ultimei sale maladii monarhul zise într-o zi către d. Wylie: " Lăsați-mă, știu eu ce-mi trebuie, liniște, singurătate, repaos... " într-o altă zi [î ]i zise: Amicul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]