1,324 matches
-
Volta la terrea fronte alle stella ). Riccardo, mărinimos, propune că toți cei prezenți, să se deghizeze și să facă o vizită la peșteră prezicătorei. Tabloul 2. Peșteră Ulricăi. Înconjurată de o mulțime de oameni, Ulrica se adresează Regelui abisului (Lucifer) chestionându l asupra soartei lui Silvano, un marinar. Ulrica îi prezice acestuia un viitor favorabil. Spre exaltarea mulțimii, profeția se adeverește deoarece, Riccardo, ascuns în mulțime, va avea grijă să strecoare în buzunarul marinarului o pungă de bani și un ordin
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
se alătură în rugăciunea pe care aceștia o ridică la Cer. Carlo nu se lasă deloc abătut de la obsesia să justițiara. Tulburat de apariția Leonorei pe care a observat-o imediat, fără însă să o recunoască, Carlo încearcă să-l chestioneze pe însoțitorul Leonorei referitor la subiectul care îl obsedează. Trabuco rămâne evaziv și îl interoghează la rândul lui pe Carlo. “Eu sunt Pereda, plin de onoare...“ îi răspunde studentul, adăugând că a părăsit Universitatea din Salamanca pentru a-l ajuta
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
se lansează într-o pledoarie în favoarea războiului. Aria Son Pereda, son ricco d'onore din actul ÎI, scena 1. Rezumat : Don Carlo, care a observat venirea Leonorei îmbrăcată în haine bărbătești, fără să o recunoască, bănuiește ceva ciudat și îl chestionează pe însoțitorul ei, Trabuco. Acesta îi spune că ar face mai bine să le facă cunoscută propria lui poveste. Carlo spune că se numește Pereda și este student la Medicină. Aria Sono giunta! . . . Madre, pietosa Vergine din actul ÎI, scena
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
valori (științifice, pragmatice, etice etc.). Valorile religioase sunt valori „de pornire”, reprezintă „infrastructura” ce poate condiționa adiționarea sau stocarea unor noi cunoștințe, deprinderi și atitudini. Acestea reprezintă stabilul, permanentul, absolutul din panoplia de valori. Din perspectiva valorilor religioase, se pot chestiona, discuta și amenda celelalte valori oferite În perimetrul școlar sau pe care tânărul le primește din mediul informal. Dacă ne concentrăm asupra situației concrete de la noi, putem deja să facem un bilanț al educației religioase și al locului profesorului de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
intră în categoria marilor consumatori de televiziune și, corelativ, în aceea a micilor consumatori de carte, ei situându-se precumpănitor într-o lume în care cuvântul tipărit (cartea mai ales) a fost detronat în profitul imaginilor: circa 50% dintre cei chestionați în diferitele anchete efectuate la noi în țară în 2004-2005 nu mai citesc cărți în afara manualelor; majoritatea elevilor dedică televizionării mai mult timp decât pregătirii școlare; nu își imaginează alternative la televiziune în modul de a-și trăi timpul liber
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dintre ei este slabă. Dată fiind natura produselor asupra cărora s-a focalizat, firma Visionaria utilizează personal cu studii medicale de specialitate. Celelalte caracteristici ale sale, privind vârsta și sistemul de valori, sunt în consonanță cu cele ale restului grupului. Chestionat asupra valorilor esențiale pe care se bazează succesul creației lor, Marius Chiriac este concis: seriozitate și „stocuri”! Conceptul de „stocuri” este perceput într-un registru complex: pe de o parte, reprezintă o valoare în sens material, asociată produselor deținute la
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
somatice nejustificate, de multe ori, debutul este mai rapid, există rude cu simptome similare și nu se găsește o explicație clinică pentru suferința fizică. În cursul unui studiu asupra somatizării la copii și adolescenți, Garber și colegii săi (1991) au chestionat 540 de copii de vârstă școlară și adolescenți din Tennessee folosind „Inventarul de somatizarea infantilă” (Children’s Somatization Inventory, CSI). Răspunsurile au indicat că 50% dintre subiecți prezentaseră cel puțin o acuză somatică, 15% prezentaseră 4 sau mai multe simptome
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
a început să strângă date cu privire la consumul de droguri ilegale la adolescenți și tineri. La început, studiul intitulat „Privire asupra viitorului” (Monitoring the Future, MTF) s-a concentrat asupra elevilor de clasa a douăsprezecea, însă, începând din 1991, au fost chestionați și elevi din clasele a opta și a zecea. La sondajul din 2003, au participat 48.467 de studenți din 392 de școli de stat sau private, rezultatele obținute fiind prezentate comparativ cu cele din 2001 în secțiunea „Pe scurt
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
date de pe site-ul NIDA, HYPERLINK "http://www.drugabuse.gov" http://www.drugabuse.gov. Deși pe site-ul NIDA există informații cu privire la consum, datele privind abuzul de substanțe psihoactive sunt mult mai puțin numeroase. Cohen și colaboratorii săi (1993) au chestionat 500 de adolescenți și tineri cu privire la consumul și abuzul de substanțe psihoactive. În tranșa de vârstă 14-16 ani, 4% dintre băieți și 3% dintre fete recunoșteau că au abuzat de alcool, iar în următoarea tranșă (17-20 de ani), procentul creștea
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
li se asociază cruditățile verbale. Coloritul descripției, opulența detaliilor, dezinvoltura imagistică și capacitatea de vizualizare fac din el un scriitor baroc, trădându-și obsesia cărturărească și gustul pentru ezoterism. Impulsul regresiv îl definește ca pe un „poet” al stărilor crepusculare, chestionând istoria sub pavăza parabolei. Departe de a fi un roman istoric pur, Princepele dezvoltă - livresc și fabulos - ideea de fanariotism, derulată într-un cerc tragic. Perspectiva e închisă, o tristețe grea coboară peste acest scenariu repetitiv. În fine, Săptămâna nebunilor
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
țiale ale statutului vrăjitorului din satele românești, conchid astfel : „De obicei, individul specializat [în practici magice] nu afirmă explicit condiția sa de «vrăjitor»” (40, p. 63). Studiind practicile magice în zona Banatului, I.I. Popa a observat, de asemenea, că „vrăjitoarea” chestionată de el nu se numea pe sine vrăjitoare și nu vorbea de vrăjit, ci de căutat, ghicit, descântat etc. și că nu a putut începe cu ea discuția despre practici magice decât după ce i-a câștigat încrederea, impresionând-o cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lui Protagoras, fie cu omul dezalienat al tînărului Marx sau cu omul-proiect al lui Sartre, nu au în comun și ca bază un anume dispreț pentru tehnică și mașinism în general. Dacă aici există o constantă, ar fi nimerit să chestionăm persistența unei mentalități magico-religioase în miezul acestui blocaj umanist; de ce să luăm tehnica în serios, dacă omul este îndreptățit să stăpînească lumea prin semn și cuvînt? Să luăm în calcul și cauzalitatea magică în mod paradoxal reactivată astăzi de către mașinile
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
asimilînd de la început principiul-resort al expansiunii sale. Această reflexie a medium-ului în mesajul însuși face din creștinism poarta de intrare obligatorie a disciplinei noastre. Raționalismul modern, care ridică probleme acolo unde nu există decît evidențe, are tot interesul să chestioneze "soluțiile" spiritualiste. Dar demistificarea Întrupării ca expresie mistică a unui invariant logic nu înseamnă să distrugi totul dintr-o trăsătură de condei, ci să deconstruiești cu grijă, metodic. Misterul este o rațiune grăbită. Lenea raționalistă va putea compensa întîrzierea prin
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cunoaștem ce suntem pentru a ști ce putem și apoi ce trebuie să facem; este o trudă îndelungată, care necesită o atenție de fiecare clipă și multă migală. Să te observi cu o răbdare demnă de un entomolog. Să te chestionezi în cele mai tainice gânduri, în originea mișcărilor, duratele și repetițiile lor; "să țintim ceea ce mișcă în sinele noastre". P.Charron afirma că nu scrie în folosul înțelepciunii divine ci al celei omenești. Această poziție este considerată ca act de
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
nu numai ei, reluând tema meritocrației, au criticat utopiile care prefigurau o accentuată democratizare a societății pe baza democratizării școlii, comentând chiar și funcțiile considerate evidente ale școlii, cum ar fi aceea de formare a forței de muncă calificate, sau chestionând presupoziția rentabilității sociale a investiției în educație. Pentru cei din școala acreditărilor, printre primii critici „din interior” ai utopiilor meritocratice și funcționaliste (Collins, 1979), diplomele, spre exemplu, nu arată competențele profesionale sau educative ale individului, ci sugerează în termeni foarte
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școlare) sunt mai degrabă culturale și exclusiviste decât tehnice și cu eficacitate imediată. Prin urmare, pragurile-limită sunt mai importante pe piețele muncii gestionate prin diplome decât numărul de ani de școală sau cunoștințele tehnice. 2. Diplomele delimitează autoritățile care pot chestiona competențele reale ale deținătorului. Astfel, calificările formale sunt legate de puterea la locul de muncă. 3. Diplomele sunt monopolizate de grupuri de status aflate în competiție și sunt folosite ca: a) bariere culturale, exclusiviste pentru accesul la poziții; și b
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
multe sondaje realizate pe plan local, în Oradea, cu elevi de liceu: figura 13 indică mediile din anul școlar anterior pentru fete și băieți dintr-un eșantion aleatoriu de 1.000 de elevi cuprinși în clasele IX-XII care au fost chestionați în decembrie 2000. Diferența se menține constantă de la un an la altul, fiind de aproape un punct, chiar dacă rezultatele școlare scad în perioada adolescenței, atât la fete, cât și la băieți. Studiul PISA din 2000 lămurește în bună măsură aceste
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
funcționale, este inevitabil studiul informațiilor oficiale. Totuși, dialogul cu personalul, chiar fără a îmbrăca forma unui interviu, rămâne o sursă inestimabilă de informații. 4. Colectarea informațiilor primare „externe”: se culeg din surse externe informații specifice asociate obiectului de interes. Se chestionează persoane, altele decât cele aparținând firmei-subiect, care pot oferi informații asociate indirect produsului și procesului studiat: furnizori, clienți, concurenți, foști angajați sau alte persoane care s-au raportat (chiar accidental ori sporadic) la subiect. 5. Prelucrarea și formatarea informațiilor: informațiile
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
utilizarea unor metode dintre cele listate în tabelul 1.1. Acestea pot fi folosite într-o formă de manual sau se poate păstra doar modul de lucru pentru obținerea unor sugestii ori idei, fără pretenții științifice. De exemplu, pot fi chestionați câțiva copii cu privire la jucăria de plastic, fără a se parcurge întreaga procedură pentru realizarea unui focus grup sau studiul unei populații prin eșantionare. Câteva păreri inspirate pot elimina necesitatea unui studiu de piață sofisticat și costisitor. Acestea pot fi coroborate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
punct de vedere metodologic, utilizarea „metodei clinice” reprezintă cea mai proeminentă contribuție a cercetării piagetiene. Ea presupune, înainte de toate, interviuri elaborate riguros, cu întrebări referitoare la o sarcină cognitivă aleasă de cercetător. În timp ce copilul rezolvă problema, el este observat și chestionat despre procesele sale de gândire. Până aici nu se distinge de celelalte abordări ale rezolvării problemelor, cu excepția interesului crescut față de examinarea procesului și mai redus față de descoperirea „soluției”. Titlul cărții lui Ginsburg (1997) exprimă bine aceasta: Entering the Child’s
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
irațională”, Încât să aleagă alții pentru ea fără consimțământul ei. Aceste „bunuri publice”, valori ale modernității democratice, sunt, În lumea căreia dorim să i ne alăturăm, forme de raționare și comportamente normale, aproape banale. Aceasta a și permis Vestului să chestioneze postmodern dacă universalismul e chiar universal aplicat, dacă diversitatea este sau nu deplin asigurată, dacă nu cumva raționalul ar mai trebui să lase un pic de loc și emoționalului, dacă „metanerativele” sunt despre toți sau doar despre un establishment cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
corupției” (Esping-Andersen, 1992, p. 124). Ideile liberalismului clasic sunt puternic zdruncinate la mai mult de un secol de la momentul în care Smith își formulează teoria, odată cu criza economică care a debutat în anul 1929. Acesta este contextul în care economiștii chestionează valabilitatea preceptelor capitalismului de tip laissez-faire și, în special, a ideii potrivit căreia piața elimină sărăcia și asigură în mod obligatoriu bunăstare. Britanicul John Maynard Keynes este cel care prezintă aceste idei, iar prin lucrările sale oferă bazele teoretice ale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
că tipologia sa nu acoperă statele sudice ale Europei: Grecia, Spania, Portugalia. Maurizio Ferrera grupează aceste state într-un model nou, caracterizat, în principal, printr-o precaritate a dezvoltării sistemelor de securitate socială (Ferrera, 1996). Metodologia folosită de Esping-Andersen este chestionată și de către autorul australian Francis Castles, care critică încadrarea Australiei și a Noii Zeenlande în categoria țărilor liberale. Faptul că, în bugetul cheltuielilor sociale, programele cu cea mai mare pondere sunt cele de asistență socială nu justifică încadrarea acestora în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ce încearcă să provoace interpretările tradiționale. O temă precum războiul va fi studiată nu prin prisma statelor, ci din punctul de vedere al celor direct afectați, dar fără putere de decizie (de exemplu, victimele civile colaterale), suveranitatea statelor va fi chestionată prin prisma respectării drepturilor omului etc. În această direcție, emanciparea, în feluritele sale înțelesuri, este scopul ultim al oricărui demers, practic sau teoretic, din domeniul politicului, concepțiile marxiste fiind vizibile prin modul în care Habermas și cei care l-au
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
al relațiilor internaționale, mergând până la recuperarea sau inventarea unui alt limbaj, a unui alt tip de scriere a teoriei și a unei alte metodologii. Fidel spiritului postmodern - și tocmai de aceea, o dată în plus, problematic în raport cu spiritul feminist -, feminismul postmodern chestionează ideea emancipării femeilor la scară globală, pentru că neagă orice posibilitate a unui plan progresist al lumii acesteia, al istoriei sau al dezvoltării umanității, în ansamblul ei sau în anumite grupuri. Ceea ce desemnăm prin „realitate” (inclusiv realitate internațională) reprezintă o colecție
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]