733 matches
-
lui Bourdieu ne interesează pentru că ea vizează tocmai fenomenul de „opinie publică” așa cum se construiește acesta pe bază de sondaje și care pornește, după părerea sa, de la trei postulate, toate la fel de contestabile. Și anume se presupune: (i) că toți oamenii chestionați au o opinie, (ii) că opiniile tuturor indivizilor chestionați sunt echivalente (au aceeași valoare, importanță) și (iii) că, prin faptul că li se cere tuturor opinia despre o anumită problemă, această problemă este la fel de relevantă pentru toți (există un consens
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de „opinie publică” așa cum se construiește acesta pe bază de sondaje și care pornește, după părerea sa, de la trei postulate, toate la fel de contestabile. Și anume se presupune: (i) că toți oamenii chestionați au o opinie, (ii) că opiniile tuturor indivizilor chestionați sunt echivalente (au aceeași valoare, importanță) și (iii) că, prin faptul că li se cere tuturor opinia despre o anumită problemă, această problemă este la fel de relevantă pentru toți (există un consens asupra întrebărilor care merită puse, adică asupra conținutului „opiniei
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
opinie importate din America. În fapt, această relație de comunicare - ce este caracteristică interviului și anchetei- este puternic asimetrică, în sensul că cercetătorul este cel care concepe, formulează și adresează o serie de întrebări la care așteaptă răspuns din partea subiecților chestionați sau, altfel spus, el stimulează producerea unui comportament verbal a cărui interpretare îl ajută să descopere alte tipuri de comportamente ale indivizilor, sistemul de atitudini și valori, caracteristici ale mediului social etc. Ca urmare, rareori subiectul este perfect conștient de
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
adresează o anumită întrebare și nu alta. Dar asupra acestor chestiuni vom reveni în capitolele următoare. Deocamdată să reținem această trăsătură comună a anchetei și interviului - comunicarea cu subiecții cercetării și crearea unei situații de interacțiune care influențează răspunsul celor chestionați uneori la fel de mult ca și situația de fapt, existentă dincolo de starea creată de cercetare - și să recunoaștem că ea este suficient de puternică pentru a-i face pe mulți autori să considere cele două modalități ca fiind o singură metodă
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
lor practice de punere în aplicare, atuuri pe care le vom menționa imediat mai jos, odată cu succinta trecere în revistă a acestor modalități. Avantajele, dar și dezavantajele anchetei directe provin din situația de interacțiune dintre persoana care chestionează și cea chestionată. Tehnica anchetei orale îmbracă două variante principale de realizare: • ancheta față în față și • ancheta prin telefon. Prima formă se realizează fie la domiciliu, fie la locul de muncă (pentru persoanele ocupate) sau în școli, facultăți (pentru elevi și studenți
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cel care susține că este. Ancheta aceasta poate fi coroborată cu observația directă, ceea ce constituie un mare avantaj atunci când tema cercetării impune culegerea unor informații mărunte, dar foarte numeroase, cum ar fi cele ce privesc modul de trai al persoanei chestionate. Astfel, intrând în casa cuiva, multe din întrebările dezagrabile de genul „aveți televizor (radio, aragaz etc.)?” devin inutile sau pot fi puse într-o manieră mult mai puțin brutală decât în alte situații. De pildă, aflându-ne în sufragerie șiobservând
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Pentru anchetele pe bază de chestionar ce cuprind numai întrebări închise există un procedeu de lucru cu computerul numit Computer Assisted Telephone Interviewing (CATI), care funcționează, în linii mari, în felul următor: după stabilirea legăturii telefonice cu persoana ce trebuie chestionată și acceptul acesteia, pe ecranul calculatorului apare prima întrebare din chestionar. Se adresează întrebarea, se recepționează răspunsul și se marchează, pe ecran, varianta potrivită. Apoi apare automat următoarea întrebare ș.a.m.d. La finele unui chestionar, răspunsurile se găsesc deja
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și interpretările subiectului cu privire la opiniile și faptele sale, în corelație cu stărilemediului social înconjurător și cu evaluările acestor stări, pe care individul le realizează necontenit. Înregistrarea răspunsurilor la respectivele întrebări impune precauții sporite, fiind necesară consemnarea fidelă a declarațiilor celor chestionați, adică utilizarea întrebărilor deschise (vezi paragraful următor). Pe de altă parte, este cât se poate de clar că răspunsurile la întrebări de genul: „De ce?”, „Motivați răspunsul”, „Ce v-a determinat să...?” etc. nu trebuie luate de cercetător ca atare, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fiind acelea care oferă subiectului variante de răspuns prefabricate, respondentul urmând doar să o aleagă pe cea care se potrivește situației sau opiniei sale, iar celelalte reclamând înregistarea, cât mai fidelă și cât mai completă, a răspunsului dat de subiectul chestionat. Trebuie foarte bine reținut faptul că, în cazul anchetei și, mai ales, al sondajului de opinie, culegerea șiinterpretarea datelor sunt realizate din perspectivă statistică; aceasta înseamnă că prelucrarea informației dobândite printr-o întrebare deschisă trebuie efectuată, finalmente, în același mod
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se dezvăluie cel mai bine atunci când se realizează un număr mare de înregistrări. Mărginindu-ne la domeniul anchetei, este destul de ușor să dăm numeroase exemple de erori sistematice și întâmplătoare. Faptul că operatorul, într-o anchetă, a înțeles că subiectul chestionat are 26 de ani, când, în realitate, el a spus că are 27 constituie, evident, o eroare întâmplătoare. În același sens trebuie să clasăm o greșeală a operatorului de anchetă de marcare a unui cod sau a celui care inversează
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
asemenea strategie trebuie ignorată, numai că, evident, ea se pretează unor grupuri mici și mijlocii, unor culturi omogene, deci, în general, cercetărilor de tip calitativist. Când e vorba însă de anchete și sondaje, este îndreptățită și aiciprezentarea rezultatelor în fața populației chestionate, cu nuanța că își pot da cu părerea mai mult despre ponderea procentelor și poate avea loc o discuție referitor la semnificația socială a răspunsurilor. Să spunem însă că, așa cum, uneori, se întâmplă și la noi, ar fi de dorit
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a itemilor stabilit de evaluatorii externi și gradul de aprobare din partea subiecților. Astfel, de exemplu, propoziția: ξ Îmi place să fiu loial față de prieteni care avea un înalt indice de dezirabilitate în S.D., a fost acceptată de 94% din indivizii chestionați ca fiind o trăsătură de personalitate ce i-ar caracteriza pe ei înșiși, în timp ce propoziția: ξ Îmi place să evit responsabilitățile și obligațiile a fost acceptată numai de 6%. G. Allport (1965) remarcă: „Fără îndoială că sunt mai mulți oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
procentul „Da”-urilor pe eșantionul de 3.000 (5 ori 600) va fi: (80×600 + 40×600 + 10×600 + 60×600 + 30×600)/3000 = = (80+40+10+60+30)/5 = 220/5 = 44 Așadar, dintre cei 3.000 de subiecți chestionați, 44% vor răspunde cu „Da”, procent care nu poate fi însă - după cum am spus - transferat la popualția totală, în care ponderile naționalităților nu sunt identice și răspunsurile sunt puternic marcate de originea etnică a subiecților. Pentru a evalua acest răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
conștientă a sarcinilor conduce automat la penalizarea operatorilor și la eliminarea lor din rețeaua instituției respective. În general, instruirea operatorilor constă în transmiterea cunoștințelor referitoare la: a. obiectivele anchetei și conținutul chestionarului; b. modalitatea alegerii și abordării indivizilor ce trebuie chestionați; c. modalitatea concretă de aplicare a chestionarului și felul cum se rezolvă problemele ce apar pe teren; d. activitățile de îndeplinit după aplicarea chestionarelor. Necesitatea atingerii acestor puncte este evidentă și nu vom zăbovi prea mult asupra lor. La primul
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și uniformitatea. Completitudinea. De regulă, orice întrebare trebuie să primească un răspuns și acesta să fie înregistrat pe chestionar sau pe o foaie anexă. Se întâmplă însă ca, prin logica întocmirii chestionarului, anumite întrebări să nu se adreseze tuturor persoanelor chestionate, o parte dintre indivizi fiind în situații nepotrivite pentru a li se adresa asemenea întrebări (date despre situația soțului/soției, în cazul persoanelor necăsătorite, preferințe legate de programele de televiziune, pentru cei care nu se uită la televizor etc.). Asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prea frecventă, întrucât este greu să se repare în cabinet o defecțiune a muncii de teren. Totuși, în anumite cazuri, completarea informației este posibilă prin consultarea operatorului, care eventual ar putea reconstitui situația din momentul anchetei, amintindu-și răspunsul celui chestionat, sau prin deducerea acestui răspuns din analiza răspunsurilor la alte întrebări legate de cea în cauză. În situații cu totul excepționale, dacă timpul și mijloacele materiale o permit și dacă răspunsul la întrebare este vital pentru cercetare, se poate stabili
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de determinare a ponderilor (dacă e cazul); f) dosarul prelucrărilor statistice solicitate. Dintre aceste elemente, am atrage atenția, în mod deosebit, asupra așa-ziselor fișe de lucru ale operatorilor, în fapt, „foile lor de parcurs”, pe care sunt marcate persoanele chestionate (adrese, numere de telefon), cazurile de nonrăspuns total, substituirile etc. Ne reafirmăm părerea că pentru sondaje, care sunt prin excelență anchete „față în față”, veriga slabă o constituie operatorii (doar amatorii pot greși flagrant la construcția chestionarului și la eșantionare
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de persoane în inițiative diverse (greve școlare, lanțuri umane etc.) și a reușit mai mult decît oriunde să realizeze o adevărată mobilizare a populației. În toamna lui 1983, sondajele arătau o mare majoritate, adversară a rachetelor nucleare; 72% din persoanele chestionate, iar dintre acestea 77% au declarat printre altele că aprobă Mișcarea pentru Pace. Cu toate acestea, chiar Europa de Nord a rămas domeniul de predilecție a contestației nucleare care a căpătat repede și accente antiamericane, aceasta a ieșit în afara zonei inițiale, valul
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
impuse". Nicu avea următorul stil: le spunea lui Mohora, Ani Matei sau Sasu ce și cum. Nu am simțit niciodată nimic în sensul întrebării dumneavoastră. Dimpotrivă, au fost momente, când cu conflictele cu UTC, când am fost sunat direct și chestionat. Nu am avut niciodată impuneri de la partid, să vină cineva să-mi spună "fă aia sau fă aia!". Cel puțin în perioada lui Bujor, efectiv colaboram în elaborarea programelor și acțiunilor care veneau pe linie de partid. Le adaptam la
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
acceptă; acționa; acțiune; afla; ager; ageritate; agitație; a ajuta; alb; alege; alo, eu vorbesc; a ancheta; apreciere; aprobare; aprobă; armonios; asculta; ascultare; astfel; asumă; așteaptă; atribuție; auz; auzi; nu auzi; auzit; brav; calm; căsuță; ceartă; cerere; cerință; cerințe; cheie; chestionar; chestionat; citit; comenta; comparație; comunica; comunicabil; confirma; convorbire; cooperare; corectitudine; cum; cunoaște; cunoștință; curajos; curiozitate; cuprinde; curs; da lămuriri; da, nu; a da; dă explicație; decizie; desenează; discuta; doare; drept; dreptate; dulce; a explica; explică; a exprima; exprimă părerea; face; faptă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
serie de modificări chestionarului construit de cei doi sociologi, modificări datorate, pe de o parte, diferențelor culturale dintre cele două societăți și, pe de altă parte, tipului de interacțiune care a putut fi stabilită între operatorii de anchetă și cei chestionați. În cercetarea realizată în Elveția, informațiile au fost culese de la fiecare familie pe parcursul a două întîlniri care au durat două-trei ore. Tehnica utilizată de operatorii de teren s-a apropiat, sub anumite aspecte, de cea proprie interviului, avînd în vedere
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
putea îmbunătăți comunicarea cu un copil care tocmai a furat dintr-un magazin este posibil să nu fi trecut prin cap majorității părinților. A o oferi ca variantă de răspuns, credem că ar distorsiona foarte puternic informațiile oferite de cei chestionați. Pe de altă parte, apreciem că este important de știut și ceea ce crede părintele că ar face într-o anumită situație, în sensul că el va numi un comportament care îi este familiar, a cărui eficacitate a mai testat-o
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
plătise un automobil sau o birjă ca s-o aducă la conac. Grădinarul Toader și soția sa, Ileana, fuseseră plecați la înmormântare. Confruntat cu aparent insolubila problemă, Costache o aude pe Maria șoptind: "negriciosul nici n-a intrat în casă". Chestionată, prompt, în privința identității străinului, bătrâna adaugă: "mata n-ai de unde să știi. Boierul de câteva ori mi-a spus că dacă cumva suflu vreo vorbă, se supără foc. Nu voia să știi mata că negriciosul vine pe la el". Astfel, aflăm
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a.m.d. Sunt Întrebări, sunt constatări, sunt reflecții care nu pot să nu ne dea de gândit. Sunt date care confirmă rezultatele și ale altor cercetări pe această temă, de la noi sau din alte țări europene. Este adevărat, aceiași profesori chestionați de noi reușesc să depisteze și cauzele răspunzătoare de acest fenomen. Și ceea ce este oarecum Îmbucurător, aceștia Întrevăd și foarte multe căi și mijloace care ar putea să contracareze, În mare măsură, această tendință defavorabilă unei formații mai bogate Împliniri
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
în echipă, antrenor - coregraf - gimnastă - corepetitor. Urmărind Tabelul 10, din datele prezentate la prima întrebare, referitoare la nivelul de pregătire artistică a gimnastelor din România, constatăm ca nivelul de pregătire a gimnastelor este apreciat ca fiind slab de majoritatea specialiștilor chestionați (47,62%) - Figura 1. La întrebarea a doua „În ce măsură credeți că pregătirea artistică contribuie la dezvoltarea calităților motrice la gimnaste? ”dintre cei 63 de intervievați, 22 (34,92%) consideră că pregătirea artistică contribuie în mare măsură la dezvoltarea calităților motrice
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3028]