735 matches
-
sunt de părere că mediul macroeconomic din România prezintă fluctuații și generează un nivel mai redus al investițiilor; marea parte a subiecților intervievați consideră că serviciile de sănătate din România sunt nesatisfăcătoare și mult sub nivelul Uniunii Europene; majoritatea celor chestionați afirmă că instruirea angajaților este determinantă în succesul unei firme; marea parte a respondenților consideră că nivelul de pregătire universitară oferit de sistemul de învățământ românesc este ridicat din punct de vedere teoretic, dar insuficient din punct de vedere practic
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
și foarte puțini sunt cei care declară că, în general, cunoștințele acumulate de absolvenți corespund cerințelor pieței muncii; extrem de mulți sunt cei care susțin că fiscalitatea este foarte ridicată în România și nu încurajează derularea activităților antreprenoriale; cei mai mulți dintre subiecții chestionați consideră că piața muncii din România este mai puțin flexibilă, relațiile angajat angajator nu se bazează pe cooperare și respect reciproc, iar rigiditatea ocupării este destul de ridicată; aproape jumătate dintre persoanele intervievate susțin că serviciile financiare sunt determinante în succesul
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
în domeniul lor de activitate, în special, din partea firmelor românești; aproape jumătate dintre respondenți sunt de părere că piața tehnologiei informației și comunicațiilor este bine dezvoltată, dar gradul de utilizare a acestor tehnologii, în economie, este redus; cei mai mulți dintre cei chestionați afirmă că, deși se cunoaște importanța metodelor moderne de afaceri, din cauza costurilor pe care le implică, dar și a informațiilor insuficiente în acest sens, firmele românești recurg rareori la acestea; puțin peste jumătate dintre subiecții intervievați afirmă că antreprenorii români
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
foarte înalt de echitate și bunăstare. Există însă și mari dificultăți (preponderent financiare) în menținerea unor astfel de politici, iar în anii ’90, ca și la începutul mileniului al III-lea, mai ales după colapsul comunismului, politicile socialiste sunt intens chestionate (vezi Baradatxe "„Baradat,Leon", 2000, capitolul IX, „Socialismul”). Feminismul socialistxe "„feminism socialist" își are originea în socialismulxe "„socialism" utopicxe "„socialismutopic" al lui Saint Simon, Charles Fourier și Robert Owen (începutul secolului al XIX-lea)xe "„Owen,Robert". Toți trei teoretizează
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
lui Bourdieu ne interesează pentru că ea vizează tocmai fenomenul de „opinie publică” așa cum se construiește acesta pe bază de sondaje și care pornește, după părerea sa, de la trei postulate, toate la fel de contestabile. Și anume se presupune: (i) că toți oamenii chestionați au o opinie, (ii) că opiniile tuturor indivizilor chestionați sunt echivalente (au aceeași valoare, importanță) și (iii) că, prin faptul că li se cere tuturor opinia despre o anumită problemă, această problemă este la fel de relevantă pentru toți (există un consens
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de „opinie publică” așa cum se construiește acesta pe bază de sondaje și care pornește, după părerea sa, de la trei postulate, toate la fel de contestabile. Și anume se presupune: (i) că toți oamenii chestionați au o opinie, (ii) că opiniile tuturor indivizilor chestionați sunt echivalente (au aceeași valoare, importanță) și (iii) că, prin faptul că li se cere tuturor opinia despre o anumită problemă, această problemă este la fel de relevantă pentru toți (există un consens asupra întrebărilor care merită puse, adică asupra conținutului „opiniei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
opinie importate din America. În fapt, această relație de comunicare - ce este caracteristică interviului și anchetei- este puternic asimetrică, în sensul că cercetătorul este cel care concepe, formulează și adresează o serie de întrebări la care așteaptă răspuns din partea subiecților chestionați sau, altfel spus, el stimulează producerea unui comportament verbal a cărui interpretare îl ajută să descopere alte tipuri de comportamente ale indivizilor, sistemul de atitudini și valori, caracteristici ale mediului social etc. Ca urmare, rareori subiectul este perfect conștient de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
adresează o anumită întrebare și nu alta. Dar asupra acestor chestiuni vom reveni în capitolele următoare. Deocamdată să reținem această trăsătură comună a anchetei și interviului - comunicarea cu subiecții cercetării și crearea unei situații de interacțiune care influențează răspunsul celor chestionați uneori la fel de mult ca și situația de fapt, existentă dincolo de starea creată de cercetare - și să recunoaștem că ea este suficient de puternică pentru a-i face pe mulți autori să considere cele două modalități ca fiind o singură metodă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
lor practice de punere în aplicare, atuuri pe care le vom menționa imediat mai jos, odată cu succinta trecere în revistă a acestor modalități. Avantajele, dar și dezavantajele anchetei directe provin din situația de interacțiune dintre persoana care chestionează și cea chestionată. Tehnica anchetei orale îmbracă două variante principale de realizare: • ancheta față în față și • ancheta prin telefon. Prima formă se realizează fie la domiciliu, fie la locul de muncă (pentru persoanele ocupate) sau în școli, facultăți (pentru elevi și studenți
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cel care susține că este. Ancheta aceasta poate fi coroborată cu observația directă, ceea ce constituie un mare avantaj atunci când tema cercetării impune culegerea unor informații mărunte, dar foarte numeroase, cum ar fi cele ce privesc modul de trai al persoanei chestionate. Astfel, intrând în casa cuiva, multe din întrebările dezagrabile de genul „aveți televizor (radio, aragaz etc.)?” devin inutile sau pot fi puse într-o manieră mult mai puțin brutală decât în alte situații. De pildă, aflându-ne în sufragerie șiobservând
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Pentru anchetele pe bază de chestionar ce cuprind numai întrebări închise există un procedeu de lucru cu computerul numit Computer Assisted Telephone Interviewing (CATI), care funcționează, în linii mari, în felul următor: după stabilirea legăturii telefonice cu persoana ce trebuie chestionată și acceptul acesteia, pe ecranul calculatorului apare prima întrebare din chestionar. Se adresează întrebarea, se recepționează răspunsul și se marchează, pe ecran, varianta potrivită. Apoi apare automat următoarea întrebare ș.a.m.d. La finele unui chestionar, răspunsurile se găsesc deja
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și interpretările subiectului cu privire la opiniile și faptele sale, în corelație cu stărilemediului social înconjurător și cu evaluările acestor stări, pe care individul le realizează necontenit. Înregistrarea răspunsurilor la respectivele întrebări impune precauții sporite, fiind necesară consemnarea fidelă a declarațiilor celor chestionați, adică utilizarea întrebărilor deschise (vezi paragraful următor). Pe de altă parte, este cât se poate de clar că răspunsurile la întrebări de genul: „De ce?”, „Motivați răspunsul”, „Ce v-a determinat să...?” etc. nu trebuie luate de cercetător ca atare, ci
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fiind acelea care oferă subiectului variante de răspuns prefabricate, respondentul urmând doar să o aleagă pe cea care se potrivește situației sau opiniei sale, iar celelalte reclamând înregistarea, cât mai fidelă și cât mai completă, a răspunsului dat de subiectul chestionat. Trebuie foarte bine reținut faptul că, în cazul anchetei și, mai ales, al sondajului de opinie, culegerea șiinterpretarea datelor sunt realizate din perspectivă statistică; aceasta înseamnă că prelucrarea informației dobândite printr-o întrebare deschisă trebuie efectuată, finalmente, în același mod
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se dezvăluie cel mai bine atunci când se realizează un număr mare de înregistrări. Mărginindu-ne la domeniul anchetei, este destul de ușor să dăm numeroase exemple de erori sistematice și întâmplătoare. Faptul că operatorul, într-o anchetă, a înțeles că subiectul chestionat are 26 de ani, când, în realitate, el a spus că are 27 constituie, evident, o eroare întâmplătoare. În același sens trebuie să clasăm o greșeală a operatorului de anchetă de marcare a unui cod sau a celui care inversează
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
asemenea strategie trebuie ignorată, numai că, evident, ea se pretează unor grupuri mici și mijlocii, unor culturi omogene, deci, în general, cercetărilor de tip calitativist. Când e vorba însă de anchete și sondaje, este îndreptățită și aiciprezentarea rezultatelor în fața populației chestionate, cu nuanța că își pot da cu părerea mai mult despre ponderea procentelor și poate avea loc o discuție referitor la semnificația socială a răspunsurilor. Să spunem însă că, așa cum, uneori, se întâmplă și la noi, ar fi de dorit
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a itemilor stabilit de evaluatorii externi și gradul de aprobare din partea subiecților. Astfel, de exemplu, propoziția: ξ Îmi place să fiu loial față de prieteni care avea un înalt indice de dezirabilitate în S.D., a fost acceptată de 94% din indivizii chestionați ca fiind o trăsătură de personalitate ce i-ar caracteriza pe ei înșiși, în timp ce propoziția: ξ Îmi place să evit responsabilitățile și obligațiile a fost acceptată numai de 6%. G. Allport (1965) remarcă: „Fără îndoială că sunt mai mulți oameni
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
procentul „Da”-urilor pe eșantionul de 3.000 (5 ori 600) va fi: (80×600 + 40×600 + 10×600 + 60×600 + 30×600)/3000 = = (80+40+10+60+30)/5 = 220/5 = 44 Așadar, dintre cei 3.000 de subiecți chestionați, 44% vor răspunde cu „Da”, procent care nu poate fi însă - după cum am spus - transferat la popualția totală, în care ponderile naționalităților nu sunt identice și răspunsurile sunt puternic marcate de originea etnică a subiecților. Pentru a evalua acest răspuns
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
conștientă a sarcinilor conduce automat la penalizarea operatorilor și la eliminarea lor din rețeaua instituției respective. În general, instruirea operatorilor constă în transmiterea cunoștințelor referitoare la: a. obiectivele anchetei și conținutul chestionarului; b. modalitatea alegerii și abordării indivizilor ce trebuie chestionați; c. modalitatea concretă de aplicare a chestionarului și felul cum se rezolvă problemele ce apar pe teren; d. activitățile de îndeplinit după aplicarea chestionarelor. Necesitatea atingerii acestor puncte este evidentă și nu vom zăbovi prea mult asupra lor. La primul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și uniformitatea. Completitudinea. De regulă, orice întrebare trebuie să primească un răspuns și acesta să fie înregistrat pe chestionar sau pe o foaie anexă. Se întâmplă însă ca, prin logica întocmirii chestionarului, anumite întrebări să nu se adreseze tuturor persoanelor chestionate, o parte dintre indivizi fiind în situații nepotrivite pentru a li se adresa asemenea întrebări (date despre situația soțului/soției, în cazul persoanelor necăsătorite, preferințe legate de programele de televiziune, pentru cei care nu se uită la televizor etc.). Asemenea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prea frecventă, întrucât este greu să se repare în cabinet o defecțiune a muncii de teren. Totuși, în anumite cazuri, completarea informației este posibilă prin consultarea operatorului, care eventual ar putea reconstitui situația din momentul anchetei, amintindu-și răspunsul celui chestionat, sau prin deducerea acestui răspuns din analiza răspunsurilor la alte întrebări legate de cea în cauză. În situații cu totul excepționale, dacă timpul și mijloacele materiale o permit și dacă răspunsul la întrebare este vital pentru cercetare, se poate stabili
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de determinare a ponderilor (dacă e cazul); f) dosarul prelucrărilor statistice solicitate. Dintre aceste elemente, am atrage atenția, în mod deosebit, asupra așa-ziselor fișe de lucru ale operatorilor, în fapt, „foile lor de parcurs”, pe care sunt marcate persoanele chestionate (adrese, numere de telefon), cazurile de nonrăspuns total, substituirile etc. Ne reafirmăm părerea că pentru sondaje, care sunt prin excelență anchete „față în față”, veriga slabă o constituie operatorii (doar amatorii pot greși flagrant la construcția chestionarului și la eșantionare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
înainte același lucru. Ea arătase, la îndemnul lui Bogdan, apartamentul de la parter reprezentantului oficiului de librărie și lui Tudorel. I se prezentară câteva fotografii, între care aceea a lui Doru, pe care la început îl identifică drept al doilea vizitator. Chestionată dacă e absolut sigură, se retractă, declarând că nu-și aduce bine aminte. Se părea deci că doamna Bogdan ține să nu implice pe nimeni în omorârea soțului ei. Nu se auzi în public de nici o arestare de persoane mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
studiu efectuat cu o lună înainte de 11 septembrie 2001 arăta că vest-europenii deja vedeau abordarea politicii externe de către administrația Bush ca unilateralistă. Aproape doi ani mai târziu, războiul din Irak întărea această percepție: un număr tot mai mare dintre cei chestionați afirmau că politica externă a Americii influența negativ opinia lor depre Statele Unite.108 Lucrurile au cunoscut o întorsătură dramatică după Războiul Rece, iar acum majoritatea europenilor privesc unilateralismul S.U.A. ca pe o serioasă amenințare internațională la adresa Europei în următorii zece
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Un sondaj de opinie publică efectuat de BBC în anul 2003 în unsprezece țări stabilea faptul că mulți considerau Statele Unite drept o superputere infatuată, ce constituie un pericol mult mai mare pentru omenire decât Coreea de Nord. În total 65% dintre cei chestionați și care reprezentau totodată vocea majoritară din țările lor, inclusiv din America au admis faptul că americanii sunt o națiune arogantă.118 Într-un articol din Financial Times, Philip Stephens afirma că "această schimbare în opinia mondială are mult de-
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
apar mai frecvent și au devenit principalii noștri indicatori în ce privește victimizările: extorcarea, insultele, furtul simplu, loviturile și rasismul. În 1996, numărul elevilor care afirmau că au fost extorcați era de 9% din eșantionul de 9 521 de elevi de gimnaziu chestionați. Tabelul 6 prezintă frecvența acestor victimizări în ultima noastră anchetă, din 2003 (Debarbieux, 2004). Am comentat deja pe larg decalajul dintre cifrele noastre și cifrele oficiale, deci nu vom mai reveni asupra lui, căci ar putea deveni plictisitor. Însă e
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]