668 matches
-
pe Zizi de pe podea și am strîns-o la piept. Nu știu de ce mi-a fost întotdeauna frică de el. E drept că uneori se înroșea la față și începea să urle cu acea voce de la mânie a bărbaților, care îți chircește viscerele ca urletul lupilor sau mârâitul profund al unui tigru. Deși nu m-a bătut niciodată, pentru mine tata era Fiara, în stare să mă sfâșie într-o zi în bucăți. Cel mai tare mi-era teamă de el când
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
piețe, alte perspective se deschideau, alte construcții ciclopice în muchii ferme se ridicau, brusc sau în trepte sau terminate cu cupole de cenușă, pline de ochii luminatoarelor, deschiși spre ceața tristă, hașurată, care ținea loc de cer. În piețe, statui chircite de frig ne stârneau întrebări fără răspuns. Una dintre ele înfățișa un copil în genunchi; în sfârșit, am intrat pe o poartă. Pe cei doi stâlpi ai ei străjuiau două Fiare. Nu tigri sau lei sau hiene sau urși sau
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ploi de stele, sub grindină de meteoriți. Și am văzut Soarele contopindu-se cu Pământul și eclipsele fumegând. Și termometrul plesni, iar mercurul din el căzu ca o lacrimă în hăul de sub noi. Și-atunci am văzut cum stelele se chircesc, cum spațiul se contractă, cum lumina îmbătrînește, cum forțele de interacție tari și slabe, forța gravifică și forța electromagnetică pornesc un poker în patru și joacă zaruri cu hipercuburi. Cum timpul practică o rușinoasă ipsațiune. Cum lumea ajunge cât un
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fir de ață, Zizi stătea în fața noastră, dreaptă, sprijinită de zid. Toate ne strâmbam la ea și întindeam ghearele s-o zgâriem. Posacă, Garoafa ne-a poruncit să rostim învinuirile. La fiecare învinuire, focul răbufnea violent, iar Zizi parcă se chircea, cu părul măciucă. Prima a ieșit în față Balena, care arătînd-o cu degetul pe Zizi a strigat la ea: "Ești mică, ești o aschimodie, nu meriți să mai trăiești!" Ada i-a vorbit alunecos, și perfid: Nu știi să scrii
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
De-a lungul milioanelor de ani, arhitectul își modulă melodiile care făceau să se accelereze procesul de fuziune din inima stelelor și care producea materia înconjurătoare, melodiile care provocau explozia stelelor ajunse la o masă critică, formând minunatele supernove, care chirceau stelele mai mici până ajungeau pitice albe, pulsari sau disperate găuri negre, pe unde materia se pierdea într-un alt univers. Era suprafiresc să fii în stare să privești cum miliardele de stele galbene, alb-strălucitoare sau albăstrii, aglomerate în păienjenișul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
din piept : — Ptiu, drace, zice, ptiu, drace, zââât d-aici !... Un motan jigărit și c-o blană năpârlită, ca vai de el, coboară dintre crengile părului. Ce păr mai era și ăsta, ce pere mari, zemoase făcea ! Acu s-a chircit, s-a uscat, vara trecută l-a năpădit și omizile. Cum să nu se usuce toate, dacă n-are cine să mai puie mâna să facă ceva în curte ? Nu mai e-n curte nicio floare, nicio tufă de trandafiri
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
trădări, știe totul despre oameni și povestește, povestește, povestește... Dar această neobosită cârtitoare cu limba ascuțită știe să îi asculte și pe alții și datorită acestui lucru avem parte de portrete magnifice. Sophie Mironescu Ioaniu, jefuită de comuniști, care se chircește încet-încet în apartamentul ei din București. Fiica ei, Ivona, o ciudată care cutreieră străzile orașului, ginerele ei Niki, care tot timpul aleargă după curve, sora ei Margot, tracasată de Securitate. De la un personaj la altul, de la primul război mondial la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Satul Chircești este așezat în partea de nord a județului Vaslui, la limita cu județul Iași și face parte, din punct de vedere administrativ din comuna Miclești, înființată la 1864 prin Legea de organizare comunala dată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. A
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
Vasluiului, menționat documentar la 1 septembrie 1435. La recensământul din 1772-1774, Chirceștii făceau parte din Ocolul Crasnei, alături de alte 21 sate, între care: Bahnarii, Mânjeștii, Tanacul, Boușorii, Soleștii, Gugeștii, Boțeștii, Micleștii, Șerbeștii, Pribeștii ș.a. Condica liuzilor din 1803 înscrie satul Chircești în Ocolul Crasna alături de satele Miclești și Popești, cu care vor forma comună în 1864 după cum, aceeași organizare administrativă se va menține și în 1816, 1831, până la legea lui Cuza. Satul Chircești - o singură localitate potrivit Legii nr. 2/1968
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
Pribeștii ș.a. Condica liuzilor din 1803 înscrie satul Chircești în Ocolul Crasna alături de satele Miclești și Popești, cu care vor forma comună în 1864 după cum, aceeași organizare administrativă se va menține și în 1816, 1831, până la legea lui Cuza. Satul Chircești - o singură localitate potrivit Legii nr. 2/1968 de organizare administrativ - teritorială a României, cuprinde, de fapt, 3 sate, fiecare cu vechimea și specificul sau: Chircești - Moldoveni, așezați pe fundul și pe versanții Velniței este cel mai vechi, documentat arheologic
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
organizare administrativă se va menține și în 1816, 1831, până la legea lui Cuza. Satul Chircești - o singură localitate potrivit Legii nr. 2/1968 de organizare administrativ - teritorială a României, cuprinde, de fapt, 3 sate, fiecare cu vechimea și specificul sau: Chircești - Moldoveni, așezați pe fundul și pe versanții Velniței este cel mai vechi, documentat arheologic încă din neolitic; Chircești - Huși format prin așezarea pe moșia boiereasca a coloniștilor veniți din Bucovina la 1775, după anexarea acestei provincii de către Austria și în
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
potrivit Legii nr. 2/1968 de organizare administrativ - teritorială a României, cuprinde, de fapt, 3 sate, fiecare cu vechimea și specificul sau: Chircești - Moldoveni, așezați pe fundul și pe versanții Velniței este cel mai vechi, documentat arheologic încă din neolitic; Chircești - Huși format prin așezarea pe moșia boiereasca a coloniștilor veniți din Bucovina la 1775, după anexarea acestei provincii de către Austria și în sfârșit, Vălenii sau Pârăienii format în urmă împroprietăririi clăcașilor de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza prin Legea rurală din
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
o împăciuire, la diatele care se fac cu limba de moarte în care preotul avea nu numai funcția de duhovnic, ci și pe aceea de martor al testamentului. (H.Stahl, Satele devălmașe românești, vol 2, p.52). Primul preot la Chircești, amintit în documente este Popa Matei, care la 1654 se judecă pentru o cocina din satul Brădicești (Catalog documente moldovenești, vol III (16531675),București, 1968, doc.86, p.42). Nu se știe unde era biserică în acea vreme și nici
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
o cocina din satul Brădicești (Catalog documente moldovenești, vol III (16531675),București, 1968, doc.86, p.42). Nu se știe unde era biserică în acea vreme și nici în perioada următoare. Recensămintele rusești din 1772-1774 înregistrează pentru satele Miclești și Chircești ale lui Sandu Miclescu, 2 preoți și un dascăl, menționându-l pe popa Andrei Constantin, diacon, dascăl. Același număr, de 2 preoți și un dascăl, înregistrează pentru comună Chircești și Condice liuzilor din 1803. Biserică actuala, având hramul “Sfântă Treime
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
perioada următoare. Recensămintele rusești din 1772-1774 înregistrează pentru satele Miclești și Chircești ale lui Sandu Miclescu, 2 preoți și un dascăl, menționându-l pe popa Andrei Constantin, diacon, dascăl. Același număr, de 2 preoți și un dascăl, înregistrează pentru comună Chircești și Condice liuzilor din 1803. Biserică actuala, având hramul “Sfântă Treime” a fost zidita în 1809-1810, și are drept ocrotitor principal pe Alexandru Hrisoverghi, fostul proprietar al moșiei și al satului Chircești. Neam de greci, veniți în Moldova în timpul lui
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
2 preoți și un dascăl, înregistrează pentru comună Chircești și Condice liuzilor din 1803. Biserică actuala, având hramul “Sfântă Treime” a fost zidita în 1809-1810, și are drept ocrotitor principal pe Alexandru Hrisoverghi, fostul proprietar al moșiei și al satului Chircești. Neam de greci, veniți în Moldova în timpul lui Petru Șchiopul, această familie va stăpâni în ținutul Vasluian la Negrețti, Poiana Cârnului și Pribești, iar la Chircești va ajunge stîpân prin căsătorie cu Casandra, fiica lui Sandu Miclescu, Alexandru Hrisoverghi, spătar
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
are drept ocrotitor principal pe Alexandru Hrisoverghi, fostul proprietar al moșiei și al satului Chircești. Neam de greci, veniți în Moldova în timpul lui Petru Șchiopul, această familie va stăpâni în ținutul Vasluian la Negrețti, Poiana Cârnului și Pribești, iar la Chircești va ajunge stîpân prin căsătorie cu Casandra, fiica lui Sandu Miclescu, Alexandru Hrisoverghi, spătar în vremea domnitorului Ioniță Sandu Sturdza. Dată a fost trecută în grecește pe icoana hramului de pe catapeteasma, astăzi distrusă și, de asemenea, pe o inscripție în
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
lemn de stejar, așezată la intrare în pronaus, care avea textul: “Mai întâi ocrotiți-vă și apoi intrați în sfântă sfintelor - 1810 dec.4” - probabil dată sfințirii la fel distrusă cu ocazia reparațiilor care s-au făcut. Despre biserică din Chircești se scrie: “Una biserică de zidu în stare mediocra acopărită cu șindrila. Fundata la anul 1803 de către domnul Aliesandru Hrisoverghe, cu o clopotnița de zidu, deasupra pridvorului. Biserică are forma corabiei cu un singur turn ce servea pentru clopote. Biserică
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
ceva mai sus, față de cum fusese. S-au reparat pereții și s-au tencuit. Biserică nu mai păstrează, astăzi, obiecte de patrimoniu. În decursul timpului, acestea au fost transferate la Episcopia Hușilor și fac parte din patrimoniul muzeului Episcopiei. Parohia Chircești este înființată prin anii ’20, preot - paroh fiind Gavril Popa. În 1930, este numit preot paroh la Chircești Clement Florescu. A rămas la Chircești până în 1966 când s-a retras la Iași. A trecut la cele veșnice în anul 1999
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
astăzi, obiecte de patrimoniu. În decursul timpului, acestea au fost transferate la Episcopia Hușilor și fac parte din patrimoniul muzeului Episcopiei. Parohia Chircești este înființată prin anii ’20, preot - paroh fiind Gavril Popa. În 1930, este numit preot paroh la Chircești Clement Florescu. A rămas la Chircești până în 1966 când s-a retras la Iași. A trecut la cele veșnice în anul 1999. De numele lui se leaga reparații la biserica din anii 1931-1933, 1940-1943, 1954-1965 precum și construcția școlii din satul
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
timpului, acestea au fost transferate la Episcopia Hușilor și fac parte din patrimoniul muzeului Episcopiei. Parohia Chircești este înființată prin anii ’20, preot - paroh fiind Gavril Popa. În 1930, este numit preot paroh la Chircești Clement Florescu. A rămas la Chircești până în 1966 când s-a retras la Iași. A trecut la cele veșnice în anul 1999. De numele lui se leaga reparații la biserica din anii 1931-1933, 1940-1943, 1954-1965 precum și construcția școlii din satul Chircești din 1950-1963-1964, pentru cea dintâi
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
Clement Florescu. A rămas la Chircești până în 1966 când s-a retras la Iași. A trecut la cele veșnice în anul 1999. De numele lui se leaga reparații la biserica din anii 1931-1933, 1940-1943, 1954-1965 precum și construcția școlii din satul Chircești din 1950-1963-1964, pentru cea dintâi donând teren din curtea casei parohiale. Între anii 1966-1972, preot-paroh a fost Vasile Miclescu, originar din Gugești-Fălciu. Descendent din familia boierilor Miclești, despre care, Nicole Iorga spunea că, făcea parte din “boierimea cea mai îndatinata
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
care, Nicole Iorga spunea că, făcea parte din “boierimea cea mai îndatinata a țarii”. În anii 1972-1979 parohia a fost suplinita de mai mulți preoți, între care Vasile Florea de la Șerbotești și Constantin Constandache din Iași. În 1979 vine la Chircești preotul Constantin Tomozei din Rusenii-Răzeștii de pe valea Tutovei, județul Bacău. Născut în 1940, după absolvirea liceului, va activa în învățământ la Vladia, Dragomirești și Rădeni, sate de răzeși, în apropiere de satul natal, ca și secretar la comună Dragomirești. De
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
la Vladia, Dragomirești și Rădeni, sate de răzeși, în apropiere de satul natal, ca și secretar la comună Dragomirești. De numele lui se leaga ultima reparație a bisericii, construirea gardului de fier și a unei troițe în curtea bisericii. De la Chircești se va transfera în satul sau, preot-paroh al bisericii din Ruseni-Răzeși. În prezent, biserica este în grija preotuluiparoh Justinian Tomozei născut la 29 august 1966 în comuna Plopana-Bacău, fiu al preotului Constantin și al Anei, petrece anii copilăriei la Chircești
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
Chircești se va transfera în satul sau, preot-paroh al bisericii din Ruseni-Răzeși. În prezent, biserica este în grija preotuluiparoh Justinian Tomozei născut la 29 august 1966 în comuna Plopana-Bacău, fiu al preotului Constantin și al Anei, petrece anii copilăriei la Chircești venit de la Susani-Arad și tot aici termină ciclul gimnazial. Urmează apoi cursurile liceului Mihail Kogălniceanu din Vaslui și Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamțului pe care il absolvă în 1987. Se căsătorește cu Daniela Țapu, învățătoare la Chircești și este hirotonit
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]