520 matches
-
semnate de către fiecare candidat înaintea hirotoniei întru preot. La începerea activității pastorale în unitatea pentru care a fost numit, personalul bisericesc primește din partea chiriarhului o decizie prin care se reglementează drepturile și îndatoririle ce-i vor reveni. (8) Fără binecuvântarea chiriarhului locului, preoților, diaconilor și călugărilor nu le este îngăduit să înființeze, să fie membri sau să participe în asociații, fundații și organizații de orice tip. ... (9) În Biserica Ortodoxă Română, statutul de preot, diacon și călugăr este incompatibil cu exercitarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
relației de muncă stabilite între membrii clerului și Biserica Ortodoxă Română și că, în consecință, aceasta nu era obligată să încheie contracte de muncă cu respectivii. 44. Din noiembrie 2011, contractele de muncă sus-menționate au fost astfel înlocuite, la inițiativa chiriarhului, prin decizii de numire adoptate de acesta. Respectivele decizii indicau locul de muncă și postul ocupat. De asemenea, deciziile prevedeau următoarele: "În exercitarea atribuțiilor sale, parohul este subordonat direct chiriarhului. Acesta trebuie să colaboreze cu ceilalți preoți din parohie și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
contractele de muncă sus-menționate au fost astfel înlocuite, la inițiativa chiriarhului, prin decizii de numire adoptate de acesta. Respectivele decizii indicau locul de muncă și postul ocupat. De asemenea, deciziile prevedeau următoarele: "În exercitarea atribuțiilor sale, parohul este subordonat direct chiriarhului. Acesta trebuie să colaboreze cu ceilalți preoți din parohie și cu reprezentanții eparhiei. Parohul își desfășoară activitatea [...] în conformitate cu prevederile art. 50 lit. a)-k) din Statutul Bisericii; În cadrul misiunii sale, acesta trebuie să cunoască și să respecte cu strictețe, conform
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
calendare, obiecte și cărți de cult etc.) numai de la Centrul eparhial. Acesta trebuie să controleze în permanență activitatea pangarului. În caz de abateri de la conduită sau de nerespectare a disciplinei sau obligațiilor prevăzute de prezenta hotărâre, parohul este revocat de chiriarh [...]. Acesta este sancționat conform regulamentului instanțelor disciplinare bisericești." 6. Practica internă în materie de constituire a sindicatelor în cadrul personalului clerical și existența altor forme de asociere în cadrul Bisericii Ortodoxe Române 45. Legea și Statutul din 1949 nu prevedeau nicio restrângere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
președintele sindicatului a solicitat dizolvarea acestuia pe motiv că relațiile membrilor săi cu autoritățile bisericești se amelioraseră semnificativ. Procedura este pendinte. 52. În prezent, există aproximativ două sute de asociații și fundații bisericești recunoscute de instanțele naționale și constituite cu aprobarea chiriarhilor, conform prevederilor Statutului Bisericii. 7. Jurisprudența instanțelor interne 53. Prin Decizia din 19 septembrie 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat că instanțele civile au competența de a declara nulă revocarea unui preot și de a verifica executarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
B. Argumentele părților 1. Sindicatul reclamant 87. Sindicatul reclamant susține că preoții și personalul clerical din cadrul Bisericii Ortodoxe Române au un statut similar funcționarilor statului. Astfel, ca și funcționarii, aceștia sunt recrutați pe baza unui concurs. Ulterior sunt numiți de chiriarh, în baza unei decizii care prevede drepturile și obligațiile lor. Aceștia depun, la hirotonie, jurământul de ascultare, iar salariul li se stabilește pe baza legii salarizării personalului plătit din fonduri publice și se diminuează în aceeași proporție în caz de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
și Biserică este un "raport de slujire și misiune liber asumată" care nu se încadrează în sfera dreptului muncii și, deci, a domeniului de aplicare a Codului muncii. Acesta subliniază că preoții își exercită funcțiile în temeiul unei hotărâri a chiriarhului, care prevede drepturile și obligațiile lor, și al unui jurământ de credință și ascultare (subordonare) exprimat cu ocazia hirotoniei. Potrivit acestuia, contractele de muncă semnate în 2004 de Arhiepiscopia Craiovei erau consecința unei erori de interpretare a legii și nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
democratică. 101. În opinia acestuia, temeiul juridic al măsurii în litigiu era art. 123 alin. (8) din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, care condiționează participarea personalului clerical la orice formă de asociere de obținerea binecuvântării prealabile a chiriarhului. Această dispoziție face parte din dreptul intern din momentul în care statutul a fost aprobat prin hotărâre a Guvernului; dispoziția nu este contrară Constituției deoarece garantează în mod cert libertatea de asociere, inclusiv libertatea sindicală, însă în condițiile prevăzute de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
altora, în speță cele ale Bisericii Ortodoxe Române. Prin urmare, trimiterea specifică la ordinea publică nu ar fi relevantă în prezenta speță. 103. În ceea ce privește necesitatea și proporționalitatea măsurii, Guvernul subliniază, pentru început, că interdicția de a constitui sindicate fără aprobarea chiriarhului se referă numai la personalul clerical al Bisericii, personalul neclerical având libertatea de a se asocia conform condițiilor și criteriilor prevăzute de Legea nr. 54/2003 . 104. În ceea ce privește libertatea de asociere a personalului clerical, aceasta este pe deplin respectată în cadrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
2003 . 104. În ceea ce privește libertatea de asociere a personalului clerical, aceasta este pe deplin respectată în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, care include câteva sute de asociații și fundații, printre care se numără și Asociația "Apostolia" din cadrul Arhiepiscopiei Craiovei. 105. Pentru Guvern, aprobarea chiriarhului necesară pentru orice formă de asociere a personalului clerical este o condiție legitimă: este vorba de o manifestare a principiului autonomiei Bisericii. În speță, Guvernul este surprins că sindicatul reclamant nu a solicitat aprobarea și afirmă că instanțele judecătorești ar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
organizațiilor religioase. În opinia acestuia, statul trebuie să se abțină de la încurajarea oricărei forme de disidență în cadrul acestor organizații. 5. Arhiepiscopia Craiovei 120. Potrivit Arhiepiscopiei Craiovei, în Biserica Ortodoxă Română, figura canonică a parohului este legată direct de cea a chiriarhului. Raportul dintre chiriarh și cler se bazează pe încredere reciprocă și unitatea misiunii Bisericii și ar fi de neconceput în dreptul canonic să existe posibilitatea unui antagonism între, pe de o parte, autoritatea bisericească reprezentată de Sfântul Sinod și, pe de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
opinia acestuia, statul trebuie să se abțină de la încurajarea oricărei forme de disidență în cadrul acestor organizații. 5. Arhiepiscopia Craiovei 120. Potrivit Arhiepiscopiei Craiovei, în Biserica Ortodoxă Română, figura canonică a parohului este legată direct de cea a chiriarhului. Raportul dintre chiriarh și cler se bazează pe încredere reciprocă și unitatea misiunii Bisericii și ar fi de neconceput în dreptul canonic să existe posibilitatea unui antagonism între, pe de o parte, autoritatea bisericească reprezentată de Sfântul Sinod și, pe de altă parte, chiriarhii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
chiriarh și cler se bazează pe încredere reciprocă și unitatea misiunii Bisericii și ar fi de neconceput în dreptul canonic să existe posibilitatea unui antagonism între, pe de o parte, autoritatea bisericească reprezentată de Sfântul Sinod și, pe de altă parte, chiriarhii și membrii clerului. Aceștia participă la exercițiul democratic al autorității bisericești și pot să se prevaleze de normele interne bisericești pentru a se apăra în cazul unui abuz de autoritate. În plus, un eventual refuz al arhiepiscopului de a aproba
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
art. 11 în ceea ce îi privește. În acest caz, Marea Cameră nu împărtășește argumentația Guvernului, conform căreia membrii clerului trebuie excluși de la protecția conferită de art. 11 din Convenție pe motiv că își desfășoară activitatea în baza unui mandat din partea chiriarhului și, astfel, în afara domeniului de aplicare a normelor interne ale dreptului muncii. 141. Nu este de competența Curții să soluționeze controversa care îi opune pe membrii sindicatului ierarhiei în ceea ce privește subiectul naturii exacte a funcțiilor exercitate. Singura întrebare care se pune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
constitui sindicate. 143. Având în vedere aceste elemente, Curtea observă că funcțiile exercitate de membrii sindicatului în litigiu prezintă numeroase aspecte specifice unei relații de muncă. Astfel, aceștia își desfășoară activitatea în temeiul deciziei de numire care este primită din partea chiriarhului și prin care sunt reglementate drepturile și îndatoririle lor. Sub îndrumarea și supravegherea chiriarhului, aceștia îndeplinesc sarcinile care le sunt atribuite, printre care se numără, pe lângă oficierea serviciului religios și menținerea legăturilor cu credincioșii, educația religioasă și administrarea patrimoniului parohiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
membrii sindicatului în litigiu prezintă numeroase aspecte specifice unei relații de muncă. Astfel, aceștia își desfășoară activitatea în temeiul deciziei de numire care este primită din partea chiriarhului și prin care sunt reglementate drepturile și îndatoririle lor. Sub îndrumarea și supravegherea chiriarhului, aceștia îndeplinesc sarcinile care le sunt atribuite, printre care se numără, pe lângă oficierea serviciului religios și menținerea legăturilor cu credincioșii, educația religioasă și administrarea patrimoniului parohiei, membrii clerului fiind responsabili de vânzarea obiectelor de cult (supra, pct. 44). În plus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
interzic expres constituirea de sindicate de către membrii personalului clerical sau neclerical al Bisericii. Instanțele interne au dedus această interdicție din prevederile Statutului Bisericii, în temeiul cărora înființarea asociațiilor și fundațiilor bisericești constituie o atribuție a Sfântului Sinod, iar binecuvântarea (aprobarea) chiriarhului este necesară pentru participarea membrilor clerului la orice formă de asociere. 155. Curtea punctează că obiectul cauzei nu îl reprezintă caracterul previzibil și accesibil al dispozițiilor în litigiu sus-menționate. Astfel, nu se contestă că membrii sindicatului reclamant aveau cunoștință de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
formă de asociere. 155. Curtea punctează că obiectul cauzei nu îl reprezintă caracterul previzibil și accesibil al dispozițiilor în litigiu sus-menționate. Astfel, nu se contestă că membrii sindicatului reclamant aveau cunoștință de aceste dispoziții ale Statutului și că, fără aprobarea chiriarhului, aceștia trebuiau să se aștepte la opoziția Bisericii față de cererea de înscriere a sindicatului lor. De altfel, aceștia afirmă că au solicitat aprobarea, care le-a fost refuzată în urma intervenției Sfântului Sinod. 156. Referitor la argumentul principal al sindicatului reclamant
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
limitat la observația generală că Legea nr. 54/2003 nu permitea ca statutele să conțină prevederi contrare Constituției și legilor. Spre deosebire de instanța de prim grad, tribunalul nu a examinat în concreto dacă interdicția de a constitui un sindicat fără aprobarea chiriarhului era compatibilă sau nu cu normele constituționale. Cu toate acestea, Curtea consideră că, din moment ce tribunalul și-a fundamentat hotărârea pe Statutul Bisericii, acesta a considerat implicit că dispozițiile statutului nu erau contrare normelor constituționale. 157. În consecință, Curtea este dispusă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
reclamant. În fața instanțelor competente să examineze cererea de înscriere a sindicatului, chiriarhul, care se opunea acestei recunoașteri, a susținut că obiectivele prevăzute în statutul sindicatului erau incompatibile cu obligațiile asumate de preoți în temeiul hirotoniei lor și al jurământului față de chiriarh. Acesta considera că apariția în structura Bisericii a unui asemenea organism nou ar fi adus o gravă atingere libertății cultelor de a se organiza conform propriilor tradiții, iar constituirea sindicatului ar fi fost așadar susceptibilă să repună în discuție structura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
dintre statul român și cultele recunoscute pe teritoriul său, inclusiv Biserica Ortodoxă Română. Așa cum precizează Guvernul, membrii clerului ortodox român, deci inclusiv preoții membri ai sindicatului reclamant, își desfășoară activitățile în temeiul jurământului depus la hirotonie, al angajamentului luat față de chiriarh și al deciziei acestuia, deoarece Biserica Ortodoxă Română a optat să nu transpună în statutul său dispozițiile dreptului muncii relevante în materie, opțiune confirmată printr-o hotărâre a Guvernului în numele respectării principiului autonomiei cultului. 164. Lecturând obiectivele urmărite de sindicatul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
pentru înființarea unei asociații. Marea Cameră consideră că, procedând astfel, tribunalul nu a făcut decât să aplice principiul autonomiei organizațiilor religioase: respingerea, de către acesta, a cererii de înscriere a sindicatului reclamant ca urmare a nerespectării condiției de obținere a aprobării chiriarhului era o consecință directă a dreptului cultului religios respectiv de a se organiza liber și de a funcționa conform prevederilor propriului statut. 169. Pe de altă parte, sindicatul reclamant nu a indicat niciun motiv care să justifice lipsa unei cereri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
a dreptului cultului religios respectiv de a se organiza liber și de a funcționa conform prevederilor propriului statut. 169. Pe de altă parte, sindicatul reclamant nu a indicat niciun motiv care să justifice lipsa unei cereri oficiale de aprobare adresate chiriarhului. Cu toate acestea, instanțele naționale au atenuat omisiunea obținând opinia Arhiepiscopiei Craiovei și efectuând examinarea motivelor invocate de aceasta. Tribunalul a concluzionat, subscriind la motivele prezentate de Arhiepiscopia Craiovei, că dacă ar încuviința constituirea sindicatului, structurile consultative și deliberative prevăzute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
încredințeze misiunea de membru al clerului, persoana respectivă se angajează în mod liber să respecte dreptul intern elaborat de comunitatea respectivă. Astfel, membrii clerici ai sindicatului reclamant s-au angajat liber, în special, să nu constituie un sindicat fără binecuvântarea chiriarhului. Desigur, așa cum remarcă majoritatea, angajamentul unui membru al clerului se consideră, în principiu, ca fiind definitiv, însă oricine rămâne liber să facă propriile opțiuni și poate decide, în practică, să renunțe unilateral la funcțiile sale, chiar cu riscul de a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
cererea de înscriere a sindicatului în registrul special al sindicatelor, cerere formulată de partea interesată și susținută de ministerul public (pct. 12 și 15 din hotărâre). Astfel, tribunalul a sprijinit poziția recurentului, Arhiepiscopia Craiovei, bazându-se pe lipsa aprobării din partea chiriarhului pentru constituirea sindicatului și pe libertatea cultelor de a se organiza conform propriei tradiții (pct. 18 din hotărâre). 5. În observațiile scrise prezentate Marii Camere, Guvernul a susținut că decizia tribunalului se baza pe legislația în vigoare, urmărea un scop
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]