1,205 matches
-
Marea majoritate a mijloacelor de informare în masă folosește pronunțarea ekaviană. Istoria limbii sârbe este strâns legată de începuturile și evoluția literaturii în această limbă. Primele documente ce se pot considera ca fiind în limba sârbă sunt scrise cu alfabetul chirilic și datează din secolele al XI-lea și al XII-lea. Cel mai important este "Miroslavljevo jevanđelje" (Evanghelia lui Miroslav). Atunci încep două procese simultane: pe de o parte limba vorbită evoluează în modul ei firesc și se formează graiuri
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
se îndepărtează din nou una de alta. În limba sârbă aceasta se manifestă, de exemplu, prin reintrarea în limba literară a unor elemente ale limbii liturgice, iar constituția prevede că limba oficială a statului este limba sârbă scrisă cu alfabetul chirilic, dar și alfabetul latin rămâne de folosință curentă. În 1997 s-a creat Consiliul pentru Standardizarea Limbii Sârbe care activează pentru înlocuirea standardului limbii sârbocroate, fără să practice purismul față de cuvintele croate, pe care le tratează că împrumuturi. Totodată sprijină
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
alfabetul latin rămâne de folosință curentă. În 1997 s-a creat Consiliul pentru Standardizarea Limbii Sârbe care activează pentru înlocuirea standardului limbii sârbocroate, fără să practice purismul față de cuvintele croate, pe care le tratează că împrumuturi. Totodată sprijină folosirea alfabetului chirilic, periclitată de cea a alfabetului latin, și promovează înlocuirea împrumuturilor în creștere din limba engleză cu cuvinte sârbești. Aceasta secțiune tratează succint principalele aspecte fonologice, fonetice și prozodice ale limbii sârbe. Limba sârbă are cinci foneme vocalice: Consoanele limbii sârbe
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
un document de la 1769 se arată că biserica de lemn din localitate a fost construită de preotul Simion Tarco și că avea un „turn anexat”. Pe o bârnă din exteriorul peretelui de la altar se mai poate descifra dintr-o inscripție chirilică: "„An[ii] D[o]m[nului] 1768 în iunie 8 zile au îngropat Rahil 10 ani și dece[m]vrie 20 mama s[i]n Gafie, D[u]m[ne]ze[u] să erte”". Inscripția surprinde o dramă de familie
Biserica de lemn din Josani () [Corola-website/Science/317855_a_319184]
-
la dispariția rapidă a acestei scrieri. Alfabetul fenician este un alfabet folosit inițial pentru scrierea limbii feniciene, despre care se crede în general că a dus la apariția altor alfabete folosite astăzi, precum cel latin, arab, ebraic, grec și cel chirilic. Cele mai vechi scrieri folosind alfabetul fenician datează aproximativ din anul 1000 î.Hr., în inscripții găsite în orașele și coloniile feniciene de pe țărmul Mediteranei, ca de exemplu Byblos (azi în Liban) și Cartagina (nordul Africii). Dar cel mai vechi alfabet
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
în alfabetul fenician și nu este legat de scriptura linială B sau alfabetul silabic cipriot, sistemele folosite anterior pentru a reprezenta limba greacă în scris. A dat naștere pentru mai multe alfabete folosite în Europa și Orientul Mijlociu, inclusiv latin și chirilic. În afară de funcția sa de reprezentare scrisă a limbii greci, literele alfabetului grec sunt folosite azi ca simboluri în matematică și alte științe exacte. După unele izvoare antice (Caiu Corneliu Tacit, Dionis din Alicarnas) exista o tradiție potrivit căreia scrisul a
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
Je cu căciuliță (', ') este o literă a alfabetului chirilic, creată de lingviștii sovietici pentru limbile non-slave. Face parte din ortografia limbii găgăuze și limbii moldovenești. Corespunde cu litera c din alfabetul latin găgăuz și cu g-ul dinaintea lui e sau i în alfabetul latin românesc. În ambele limbi
Ge moldovenesc () [Corola-website/Science/313772_a_315101]
-
Slavii estici sunt grupul etnic din care se trag popoarele rus, ucrainean și belarus. Se cunosc puține detalii despre slavii de est înainte de secolul al IX-lea. Motivele principale sunt lipsa documentelor scrise (alfabetul chirilic a fost creat pe la anul 863 pentru popoarele slave) și relativa depărtare a teritoriilor locuite de slavii estici. Puținul care se cunoaște este datorat săpăturilor arheologice, mărturiilor călătorilor străini care au vizitat Rutenia și analizei comparative a limbilor slave. În afară de
Slavi estici () [Corola-website/Science/299150_a_300479]
-
pare cotul), lungă de 9 cm, lată de 5 cm și înaltă de 4 cm, conservată într-o cutiuță masivă de argint, fără inscripții pe ea, stă scris: „GHEORGHIOS MEGA MARTIRIOS”, pe partea superioară în limba română, dar cu caractere chirilice „DE LA PATRIARHIA ALEXANDRIEI, DAR S-AU DAT MARELUI LOGOFĂT ANDRIES RUSET, 1748”. Până a ajunge Sfintele Moaște la Feredeni, ele s-au păstrat în sânul familiei lor și s-au moștenit de la o generație la alta. Andrei Ruset a avut
Feredeni, Iași () [Corola-website/Science/301277_a_302606]
-
de cea finlandeză, iar limba acestora - limba finlandeză - a fost trecută la alfabetul rus și redenumită „limba carelă”, situație similară cu cea din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, unde limba română a fost redenumită în limba moldovenească și trecută la alfabetul chirilic. La sfârșitul anilor 80 ai secolului XX a fost elaborată o scriere latină pentru limba carelă.
Limba carelă () [Corola-website/Science/311831_a_313160]
-
La 21 iulie 1992 Republica Moldova și Federația Rusă au semnată o Convenție cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova. Aproximativ 11.200 din cei 79.000 de elevi transnistreni învață în limba romana folosind alfabetul chirilic. În vara anului 2004, autoritățile transnistrene au închis cu forța cele șase școli din stânga Nistrului în care se folosea limba română scrisă cu alfabet latin, o măsură care a afectat cei 3.400 de elevi care învățau în aceste școli
Conflictul din Transnistria () [Corola-website/Science/299739_a_301068]
-
biserici a existat în sat o bisericuță de lemn. Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" a fost construită în anul 1839 de către spătarul Costache Negruzzi. Deasupra intrării în pronaosul bisericii se află o pisanie scrisă în limba română cu caractere chirilice, care conține două versuri din poemul ""Inscripții"": <poem>""În acest lacaș de pace, unde Domnul se mărește, " Omul întăi se botează, cănd se naște pre pământ, " Și apoi cu a lui soție vine de se însoțește, În sfărșit aicea află
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
află icoana Mântuitorului, iar în naos icoana Judecătorului Hristos înconjurat de cei patru evangheliști. Biserica are în patrimoniul său mai multe cărți de cult tipărite după anul 1800, printre care și câteva evanghelii ferecate în metal și scrise cu litere chirilice. În curtea bisericii se află mai multe morminte ale membrilor familiei boierești Negruzzi. Lângă zidul sudic al bisericii au fost înmormântați următorii: Pe piatra funerară aflată deasupra mormântului scriitorului Costache Negruzzi se află un epitaf, ce conține și o strofă
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
chiar dacă lipsește de pe noua listă a monumentelor istorice. Vechimea reală a bisericii de lemn din dealul Cârținești este necunoscută. A fost ridicată probabil în secolul 18. Peste intrarea în naos se păstrează urmele unei inscripții în limba română cu litere chirilice al cărei conținut se lasă greu descifrat. În așteptarea unui efort de descifrare se poate semnala tradiția conform căreia biserica ar fi fost adusă pe locul actual dintr-un alt loc, "„sodome”", afectat de alunecări de teren. În altar, la
Biserica de lemn din Scoarța-Cârținești () [Corola-website/Science/322141_a_323470]
-
se poate semnala tradiția conform căreia biserica ar fi fost adusă pe locul actual dintr-un alt loc, "„sodome”", afectat de alunecări de teren. În altar, la proscomidie, se mai pot observa urmele unui pomelnic scris de asemenea în litere chirilice, legat desigur de momentul în care biserica a fost spoită în exterior și interior, cel mai probabil în decursul secolului 19. În Scoarța au existat până la începutul secolului 20 patru bisericuțe de lemn. Cea din centrul satului, acoperiță cu scoarță
Biserica de lemn din Scoarța-Cârținești () [Corola-website/Science/322141_a_323470]
-
la apariția unei Wikipedii în limba moldovenească, urmare a faptului că această limbă avea în standardul ISO 639 codurile "mo" și "mol", separate de limba română. Acest proiect permitea inițial scrierea articolelor atât în alfabetul latin cât și în cel chirilic (forma moldovenească de dinainte de 1989), dar ca urmare a numărului foarte redus de articole funcționa în mare măsură ca un portal cu trimiteri spre Wikipedia în limba română. După numeroase și aprinse discuții proiectul a fost în cele din urmă
Wikipedia () [Corola-website/Science/296514_a_297843]
-
proiectul a fost în cele din urmă înghețat în anul 2006, pe baza faptului că limba moldovenească și limba română sunt identice și că nu s-au găsit vorbitori nativi ai acestei limbi care să dorească să contribuie în alfabetul chirilic. În anul 2010 Wikipedia în limba română a trecut la utilizarea semnelor diacritice corecte din limba română, mai exact virgule sub "ș" și "ț" (care până atunci apăreau în mod greșit drept sedile). Acest proces a putut fi în mare
Wikipedia () [Corola-website/Science/296514_a_297843]
-
(alfabetul chirilic: "Сарајево") este capitala și cel mai mare centru urban din Bosnia și Herțegovina, cu o populație estimată la 275,524 de locuitori (în decembrie 2013). Este de asemenea capitala Federația Bosniei și Herțegovinei și a Republicii Srpska, cât și centrului
Sarajevo () [Corola-website/Science/297224_a_298553]
-
perimetru dreptunghiular, continuat cu un altar poligonal, cu pereții retrași, și, de asemenea, cu pridvor pe latura de sud, unde se afla și ușa de intrare în biserică, într-un ancadrament decorat cu motive geometrice și cu inscripția cu caractere chirilice a anului edificării, în partea superioară. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile sale laterale fiind înălțați stâlpii de susținere ai turnului. Acesta a avut inițial galeria închisă și coiful octogonal, cu patru turnulețe la bază, din care, după ultima restaurare, au
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
(în moldovenească sau română cu alfabet chirilic Република Советикэ Сочиалистэ Молдовеняскэ, în rusă Молда́вская Сове́тская Социалисти́ческая Респу́блика; abreviată RSS Moldovenească, RSSM) a fost o republică constituentă a Uniunii Sovietice din 2 august 1940 până în 1991. Marea majoritate a teritoriului
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
Criticii literari subliniau influența rusească asupra literaturii românești-moldovenești, ignorând trecutul comun al literaturii moldovenești în cadrul mai larg al literaturii române. Pentru a sublinia presupusele diferențe și pentru a rupe legăturile cu România, limba română (moldovenească) a fost scrisă cu alfabetul chirilic. Numele unor orașe și sate au fost modificate pentru a le da o sonoritate mai slavă sau au fost rebotezate cu numele unor lideri bolșevici. Propaganda oficială a încercat să îndoctrineze prin propagandă ideea că "românii i-au asuprit pe
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
Studiouri regionale de radio și televiziune sunt situate în următoarele orașe bosniace: Prijedor, Istočno Sarajevo, Bijeljina, Trebinje și Brcko. Programele de radio și de televiziune sunt produse în principal în limba sârbă (în unul din cele două alfabete: latin sau chirilic). Din aprilie 2013, programele proprii ale RTRS sunt difuzate pe Eutelsat 16A (Echipa:platforma Sat). Din ianuarie 2015 RTRS este formată din trei unități organizaționale: La 19 aprilie 2015 RTRS a început să emită cu un al doilea canal numit
Radio Televiziunea Republicii Srpska () [Corola-website/Science/336231_a_337560]
-
a Apostolilor și Spălarea picioarelor. Pe pereți se mai află grafite de la sfârșitul secolului al XVII-lea, unele în limba latină, provenite din timpul ocupației polone de sub Ioan Sobieski (1691) - "Hic fuit Teophilus, Rex in 1691 Ponicz" și unele în chirilică, a unui oarecare Ioan Zugravul (1596). Pictura murală interioară a fost restaurată în anii 1996-2004 de către prof. univ. Nicolae Sava din București, pictor restaurator, ""în spiritul unui total dispreț față de momentul istoric"", fresca fiind grav alterată prin integrări cromatice masive
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
limba era scrisă în slove latine și declarată "română". Dar, din 28 februarie 1938, această formație politică devine baza unei viitoare anexări numai a Basarabiei, limba fiind de acum încolo declarată "moldovenească, diferită de limba română", și scrisă cu slove chirilice. Ca urmare a protocolului adițional secret, compromis între expansionismul nazist și cel stalinist, al pactului Hitler-Stalin din 1939 și a prăbușirii Aliaților apuseni în iunie 1939, un ultimatum este transmis României de către Uniunea Sovietică la data de 28 iunie 1940
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
Această cruce și masa s-a făcut din cheltuiala robului lui Dumnezeu Ștefan Bourean a (M)acsim și Filon Țibu cu soția lui Domnica, în anul 1891”". Primele două inscripții sunt gravate în caractere latine, iar a treia în caractere chirilice. În anii '30 ai secolului al XX-lea, pe când slujea ca paroh preotul Epaminonda Berlinschi, s-a început construirea unei biserici de zid în centrul satului Grănicești. Temelia lăcașului de cult a fost sfințită în anul 1936 de mitropolitul Visarion
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]