1,028 matches
-
impedimentul distanței între peretele abdominal și pancreas, cu interpunerea de gaze din tubul digestiv. Sensibilitatea metodei pentru detectarea leziunilor sub 3 cm este redusă. Într-un studiu care a inclus 393 de pacienți cu dilatare de duct pancreatic și leziuni chistice de pancreas urmărite ecografic, la 44 s-a identificat cancer pancreatic și 18 au fost operați. Dintre aceștia trei au fost fals pozitivi, numai patru au fost în stadiul I, dintre care unul a evoluat în ciuda tratamentului [12]. Computer tomografia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92199_a_92694]
-
retrogradă, având o sensibilitate de 84% și o specificitate de 94%, mai crescută la administrarea de secretină [16,17]. Ecoendoscopia poate detecta aproape de două ori mai multe leziuni comparativ cu alte metode imagistice [3,12]. Se pot identifica atât leziuni chistice pancreatice de tipul IPMN, cât și leziuni PanIN, mai greu de vizualizat, care se prezintă sub forma unor leziuni nodulare hipoecogene sau a pereților ductali hiperecogeni. În cazul pacienților cu valori crescute ale CA19-9, utilizarea ecoendoscopiei a detectat prezența cancerului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92199_a_92694]
-
un consens pentru oprirea screeningului la cei fără leziuni pancreatice, unii considerând oprirea lui la vârsta de 70 de ani [4,26]. SUPRAVEGHEREA După screeningul inițial, supravegherea trebuie făcută la 12 luni interval cu ecoendoscopie sau rezonanță magnetică. Orice leziune chistică sau stenoză de Wirsung de origine nedeterminată nou diagnosticate trebuie reevaluate la 3 luni. Leziunile de IPMN de ducte secundare, fără noduli murali, trebuie urmărite conform ghidurilor actuale: < 1 cm - la 2-3 ani, de 1-2 cm - anual, de 2-3 cm
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92199_a_92694]
-
înspre centre cu experiență în chirurgia hepato-biliară și transplant hepatic. Intervalul de urmărire de 1 an necesită confirmare prin studii populaționale mari, multicentrice [31]. Chisturile ductelor biliare Chisturile coledociene sau ale ductelor biliare sunt afecțiuni congenitale rare caracterizate prin dilatația chistică a arborelui bilar asociată cu refluxul enzimelor în sistemul biliar urmată de creșterea presiunii intraductale și inflamație. Chisturile biliare, în special boala Caroli sunt factori de risc dovediți în dezvoltarea CC [42]. Transformarea malignă apare cel mai frecvent în tipul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
Carcinoame neinvazive Carcinomul intraductal Boala Paget Carcinomul lobular in situ Carcinoame invazive Carcinomul ductal invaziv Boala Paget a mamelonului Carcinomul ductal invaziv cu componentă intraductală predominantă; Carcinom lobular invaziv Carcinom medular Carcinom mucinos Carcinom papilar invaziv Carcinom tubular Carcinom adenoid chistic Carcinom secretor (juvenil) Carcinom apocrin Carcinom cu metaplazie Carcinom cu celule giganze osteoclast-like Carcinom hipersecretor chistic invaziv Carcinom cu diferențiere endocrină Carcinom cu acumulare de glicogen Carcinom cu acumulare de lipide Carcinom cribriform invaziv Carcinoame cu aspect clinic particular Carcinom
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
Paget a mamelonului Carcinomul ductal invaziv cu componentă intraductală predominantă; Carcinom lobular invaziv Carcinom medular Carcinom mucinos Carcinom papilar invaziv Carcinom tubular Carcinom adenoid chistic Carcinom secretor (juvenil) Carcinom apocrin Carcinom cu metaplazie Carcinom cu celule giganze osteoclast-like Carcinom hipersecretor chistic invaziv Carcinom cu diferențiere endocrină Carcinom cu acumulare de glicogen Carcinom cu acumulare de lipide Carcinom cribriform invaziv Carcinoame cu aspect clinic particular Carcinom inflamator Carcinom în sarcină și lactație Carcinom ocult cu metastaze în ganglionii limfatici axilari Carcinom în
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
multifocalitate și bilateralitate, fără calcificări. Frecvența invaziei ganglionare este de 32%. Histologic se asociază componente ale altor tipuri (tubular, solid, trabecular, alveolar). Metastazarea apare frecvent în: SNC, intestin, stomac, uter, ovare. Formele pure au un prognostic mai bun. Carcinomul adenoid chistic reprezintă mai puțon de 0,1% din carcinoamele mamare. Prezintă o structură asemănătoare celei a tumorilor derivate din glandele salivare. GRADUL NUCLEAR ȘI DIFERENȚIEREA HISTOLOGICĂ Grading-ul carcinoamelor este o referire la diferențiere. Gradarea nucleară cea mai frecventă este cea propusă
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
tipuri (tubular, solid, trabecular, alveolar). În formele mixte, incidența bilateralității este mai mare. Prognosticul este influențat când tumora secundară nu este sincronă. Metastazarea apare frecvent în: SNC, intestin, stomac, uter, ovare. Formele pure au un prognostic mai bun. Carcinomul adenoid chistic reprezintă mai puțin de 0,1% din carcinoamele mamare. Prezintă o structură asemănătoare celei a tumorilor derivate din glandele salivare. Are un prognostic favorabil. Grading-ul carcinoamelor este o referire la diferențiere. Cele două gradări, nucleară și histologică, coincid în multe
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
Carcinoame neinvazive Carcinomul intraductal Boala Paget Carcinomul lobular in situ Carcinoame invazive Carcinomul ductal invaziv Boala Paget a mamelonului Carcinomul ductal invaziv cu componentă intraductală predominantă; Carcinom lobular invaziv Carcinom medular Carcinom mucinos Carcinom papilar invaziv Carcinom tubular Carcinom adenoid chistic Carcinom secretor (juvenil) Carcinom apocrin Carcinom cu metaplazie Carcinom cu celule giganze osteoclast-like Carcinom hipersecretor chistic invaziv Carcinom cu diferențiere endocrină Carcinom cu acumulare de glicogen Carcinom cu acumulare de lipide Carcinom cribriform invaziv Carcinoame cu aspect clinic particular Carcinom
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
Paget a mamelonului Carcinomul ductal invaziv cu componentă intraductală predominantă; Carcinom lobular invaziv Carcinom medular Carcinom mucinos Carcinom papilar invaziv Carcinom tubular Carcinom adenoid chistic Carcinom secretor (juvenil) Carcinom apocrin Carcinom cu metaplazie Carcinom cu celule giganze osteoclast-like Carcinom hipersecretor chistic invaziv Carcinom cu diferențiere endocrină Carcinom cu acumulare de glicogen Carcinom cu acumulare de lipide Carcinom cribriform invaziv Carcinoame cu aspect clinic particular Carcinom inflamator Carcinom în sarcină și lactație Carcinom ocult cu metastaze în ganglionii limfatici axilari Carcinom în
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
multifocalitate și bilateralitate, fără calcificări. Frecvența invaziei ganglionare este de 32%. Histologic se asociază componente ale altor tipuri (tubular, solid, trabecular, alveolar). Metastazarea apare frecvent în: SNC, intestin, stomac, uter, ovare. Formele pure au un prognostic mai bun. Carcinomul adenoid chistic reprezintă mai puțon de 0,1% din carcinoamele mamare. Prezintă o structură asemănătoare celei a tumorilor derivate din glandele salivare. GRADUL NUCLEAR ȘI DIFERENȚIEREA HISTOLOGICĂ Grading-ul carcinoamelor este o referire la diferențiere. Gradarea nucleară cea mai frecventă este cea propusă
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
tipuri (tubular, solid, trabecular, alveolar). În formele mixte, incidența bilateralității este mai mare. Prognosticul este influențat când tumora secundară nu este sincronă. Metastazarea apare frecvent în: SNC, intestin, stomac, uter, ovare. Formele pure au un prognostic mai bun. Carcinomul adenoid chistic reprezintă mai puțin de 0,1% din carcinoamele mamare. Prezintă o structură asemănătoare celei a tumorilor derivate din glandele salivare. Are un prognostic favorabil. Grading-ul carcinoamelor este o referire la diferențiere. Cele două gradări, nucleară și histologică, coincid în multe
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
a păstra parenchim glandular în afecțiuni pancreatice corporeale benigne. Autorul a găsit indicațiile acestor tipuri de operații, fie în traumatismele care au distrus corpul pancreasului, lăsînd în condiții bune pancreasul drept și stîng, fie în formațiunile tumorale benigne, solide sau chistice. Tehnica rezecțiilor pancreatice corporeale este mai simplă ca celelalte extirpări ale pancreasului, singurele greutăți venind din partea pediculului vascular splenic și de colaterala venoasă a venei porte, vena mezenterică inferioară. Atitudinea privind bonturile pancreatice restante este tratată de autor cu diferite
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
transvers, punînd astfel în evidență și la lumină întreaga siluetă a pancreasului. Calea trans-mezocolon-transvers. Această cale dă o lumină limitată a pancreasului, mai mult a feței inferioare a glandei, ceea ce îi limitează indicația. Calea este indicată frecvent atunci cînd formațiuni chistice pancreatice sau colecțiile evoluează în segmentul supramezocolic al pancreasului. Tehnică: Timpul I - Se ridică colonul transvers, punîndu-l sub tensiune. Timpul II - Se evidențiază artera colică medie a lui Frantz, care împarte mezocolonul în două arii avasculare. Timpul III - în funcție de zona
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
glandei sau la nivelul pancreasului stîng - coada și corpul pancreasului, în treimea sa stîngă; rupturile traumatice distructive (cominutive, spunem noi) ale glandei din aceste segmente pancreatice; tumorile maligne ale ampulei Vater și ale coledocului retro-duodeno-pancreatic; în tumori benigne, în special chistice, complicate sau chiar și tumori maligne complicate, fie prin supurația lor, cu sau fără deschidere, în special în duoden, mai rar în colonul transvers sau în stomac; în cancerul renal, stîng sau drept, penetrant în segmentele corespunzătoare ale pancreasului (se
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
al pancreasului; în pancreatitele acute necrotice care au cuprins în totalitate glanda; în boala polichistică a pancreasului; în chisturile hidatice, în special cele complicate, fie numai prin supurații sau și prin hemoragii intrachistice, rar întîlnite, sau prin deschiderea acestor tumori chistice în duoden, ori, mai rar, în canalul Wirsung (am prezentat noi o asemenea observație), fie, rarisim, în colonul transvers sau chiar în stomac etc. Avînd ocazia să practicăm în două cazuri pancreatectomii corporeale sau intermediare, prezentăm în continuare observațiile noastre
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
-se splenopancreatectomie, operația lui R. B. Catell. 3. Pancreatectomiile totale, care pot fi efectuate în două modalități: - duodenopancreatectomiile totale, indicate, de cele mai multe ori, în cancerul multiplu al pancreasului, în carcinomatoza pancreatică, dar și în afecțiuni benigne cum ar fi boala chistică a pancreasului, de obicei complicată prin supurație unică sau multiplă a chisturilor sau, mai rar, prin ruptura unui chist complicat, fie în canalul Wirsung, fie, mai rar, în coledocul retropancreatic, și - duodenosplenopancreatectomiile totale, indicate rar, și anume - în cancerul pancreasului
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
pancreasului, adică a pancreasului care va rămîne după pancreatectomia dreaptă, în care va trebui să evidențiem unele aspecte patologice care vor pune la îndoială operația de amputație pancreatică dreapta, astfel: - pancreasul restant să nu aibă localizate diferite tumori, mai ales chistice, dar și solide, sau să nu fi fost operat de afecțiuni tumorale. Obs.: într-un caz rezolvat de noi, bolnavul, care prezenta cancer de cap de pancreas, fusese operat în urmă cu 10 ani pentru fals chist de pancreas, de
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
și scăderea în greutate. Simptomele au apărut la patru luni după operație - fusese operată într-un serviciu de chirurgie din Italia, unde i s-a practicat, conform documentelor medicale, pancreatectomie dreapta, procedeu Brăhant, pentru icter mecanic generat de o tumoră chistică malignă a capului pancreasului, confirmată de examenul microscopic postoperator. Diagnosticul clinic, care a fost confirmat peroperator, a fost de Wirsungopancreatoză sau recidivă tumorală. La operație s-a găsit bontul pancreasului stîng mult mărit de volum, păstrîndu-și forma oblongă însă; aderent
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
pancreasului și coada sa. Sînt operații fără dificultate tehnică, dar ceea ce le face să aibă indicații restrînse, optîndu-se pentru amputații ale pancreasului, drepte sau stîngi, derivă din greutatea impusă de rezolvarea celor două bonturi pancreatice restante. Indicații: Tumori benigne, chistice sau solide, localizate la nivelul corpului pancreasului. Tumori maligne neivadante, cum ar fi sarcomul corpului pancreasului. Această tumoră malignă rămîne cantonată numai la pancreas, fără a invada țesuturile sau organele vecine. Traumatismele delabrante ale corpului pancreasului, care interesează și canalul
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
26) Fig. 26 - Operația: Rezecție pancreatică corporeală, cu sutura ambelor bonturi pancreatice Procedeu rar întîlnit în practică, dar totuși intră în uzanța unor chirurgi. De exemplu, noi am fost nevoiți să reintervenim, tardiv, bineînțeles, după o pancreatectomie corporeală pentru tumoră chistică benignă, operată în Italia. Reintervenția a fost indicată ca urmare a două motive: - prezența unei tumori în hipocondrul stîng, după o pancreatectomie intermediară și - prezența unor tulburări digestive, generate de insuficiență enzimatică pancreatică, însă fără diabet zaharat, determinată de o
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
în hipocondrul stîng, după o pancreatectomie intermediară și - prezența unor tulburări digestive, generate de insuficiență enzimatică pancreatică, însă fără diabet zaharat, determinată de o dilatare enormă a canalului Wirsung restant în bontul pancreatic stîng, transformînd bontul într-o veritabilă formațiune chistică (pancreatoză), confirmată și histo- patologic postoperator. Deci, excluderea bonturilor pancreatice după pancreatectomie corporeală, prin coaserea lor, are marele dezavantaj, transformînd bontul pancreatic stîng în formațiune chistică, ce necesită reintervenția. Tehnică: Timpul I - Abordul pancreasului și efectuarea pancreatectomiei intermediare. Timpul II
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
a canalului Wirsung restant în bontul pancreatic stîng, transformînd bontul într-o veritabilă formațiune chistică (pancreatoză), confirmată și histo- patologic postoperator. Deci, excluderea bonturilor pancreatice după pancreatectomie corporeală, prin coaserea lor, are marele dezavantaj, transformînd bontul pancreatic stîng în formațiune chistică, ce necesită reintervenția. Tehnică: Timpul I - Abordul pancreasului și efectuarea pancreatectomiei intermediare. Timpul II - Toaleta, hemostaza și ligaturarea sau coaserea celor două bonturi ale canalului Wirsung. Timpul III - Sutura îngrijită a bonturilor pancreatice cu fire separate de ață, trecute mai
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
ținea, probabil, de coada pancreasului. Fistulografia efectuată cu lipiodol arăta un traiect fistulos sinuos, care se termina într-o cavitate de mici dimensiuni, de mărimea unui măr mic (diametrele de 5 Χ 4 cm). Cu diagnosticul de tumoră pancreatică, probabil chistică, supurată, cu flegmon lombar stîng operat și fistulă pancreatică stîngă, se intervine chirurgical prin laparotomie. La operație s-a constatat o tumoră pancreatică, caudală, de mărimea unui măr domnesc, deci diametrele ceva mai mari - de 6 X 6 cm, care
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
6 X 6 cm, care era aderentă la straturile profunde, renitentă la palpare. Puncția tumorii a adus un conținut păstos, nemirositor, fără a avea însă caracterul de puroi. S-a practicat pancreato„tumorotomie”, care a pus în evidență o tumoră chistică cu conținut păstos și cu cîteva relicve embriologice (păr și fragmente osoase - probabil chist dermoid). încercarea de evacuare a chistului eșuînd, s-a trecut la pancreatectomia stîngă, caudală, care s-a efectuat greu din cauza aderenței sale posterioare și datorită unui
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]