KorAP: Find »[drukola/base=cimpoi & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...48 >

1,193 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

mamei, încât ponderabilul devine imponderabil, pe când golirea de ființa mamei reale, la Bacovia, transformă orice imponderabil în greutatea de plumb ce anunță căderea în vid. Nu e de mirare că ființa mamei vierene se înalță" (op. cit., p. 145). Criticului Mihai Cimpoi i se pare, pe bună dreptate, originală ipoteza lui Theodor Codreanu în care ni se precizează că Grigore Vieru ne poate apărea ca un Bacovia de semn întors: "un Bacovia à rebours, chiar de la nivelul sociologiei succesului. E cel dintâi

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
care ni se precizează că Grigore Vieru ne poate apărea ca un Bacovia de semn întors: "un Bacovia à rebours, chiar de la nivelul sociologiei succesului. E cel dintâi izbitor contrast dintre cei doi poeți cu structură antropologică asemănătoare". Potrivit lui Mihai Cimpoi "Paradisul copilăriei lui Bacovia, alintat de maică-sa, cunoaște o inversare, în cazul lui Vieru, a cărui copilărie infernală se toarnă în tipare materne paradisiace, prezența mamei umplând golurile" (p. 339). Analizând cunoscutul poem al lui Grigore Vieru În limba

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
a poeziei sau un gazetar și tribun incomod pentru regimurile care s-au perindat la putere, ci, mai mult, a căutat să restaureze tezaurul arhaic al poporului său, "scormonind" în folclor cele mai frumoase cântece și idei. De aici Mihai Cimpoi va identifica în poezia și aforistica lui Vieru, existența unei veritabile fenomenologii a spiritului românesc. Stările liricii arhaice ale poetului vin din dureroasa sfâșiere geografică produsă de granița de pe Prut, din dorința de a se întoarce acasă, în inima Carpaților

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
lui Vieru, existența unei veritabile fenomenologii a spiritului românesc. Stările liricii arhaice ale poetului vin din dureroasa sfâșiere geografică produsă de granița de pe Prut, din dorința de a se întoarce acasă, în inima Carpaților. Hermeneutul român vorbește, ca și Mihai Cimpoi, despre destinul ulisian pe care îl au Basarabia și Poetul. Odată cu programul de recuperare a limbii materne, poetul recuperează folclorul, casa natală, patria și, nu în cele din urmă, fratele. Mitopo(i)etica lui Grigore Vieru este una a fraternității

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
a se hazarda asupra vreunei situații estetice, cu privire la temele pe care, deja, le-am recunoscut și în aria de interes a altor critici. Totuși, există în abordarea lui Th. Codreanu o puternică influență venită în special din partea criticilor basarabeni Mihai Cimpoi și Mihail Dolgan, cu precădere în folosirea tehnicilor hermenutico-filosofice (cum adesea întâlnim la M. Cimpoi), precum și a analizelor semiotic-estetice (cum adesea întâlnim la M. Dolgan). Mai e la mijloc ceva, capacitatea criticului de a se desprinde, la un moment dat

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
și în aria de interes a altor critici. Totuși, există în abordarea lui Th. Codreanu o puternică influență venită în special din partea criticilor basarabeni Mihai Cimpoi și Mihail Dolgan, cu precădere în folosirea tehnicilor hermenutico-filosofice (cum adesea întâlnim la M. Cimpoi), precum și a analizelor semiotic-estetice (cum adesea întâlnim la M. Dolgan). Mai e la mijloc ceva, capacitatea criticului de a se desprinde, la un moment dat, de modelele sale și de a investiga în manieră personală, eseistică-artistică și polemică, anumite motive

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
a timpului); în ocheanul criticului întâlnim și tema ființei vegetale (poet al relației natură-cosmos); poetica elementelor (narcisismul, orfismul, polifonismul, muzicalitatea); relația sacru-religios, toposul morții (dialogul cu moartea), toposul luminii (zorile, apa divină), a Duminicii Mari. Ca și criticii basarabeni Mihai Cimpoi și Mihail Dolgan, care și-au îndreptat judecățile de valoare către relația poezie-copilărie, Th. Codreanu ne (re)introduce în zona tematică, aducând pe de o parte considerații inedite, comparative, iar pe de altă parte, o figură aproape geometrică ce ar

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
câtă țară în copilăria mea! În consecință, Basarabia nu poate fi altceva decât un copil. Numai că un copil în scutece de sârmă ghimpată, rupt de la sânul mamei" (op. cit., p. 216-217). Am putea spune că Theodor Codreanu polemizează cu Mihai Cimpoi privitor la principiul central al liricii vierene. Dacă pentru M. Cimpoi motivul maternității reprezintă punctul central, Th. Codreanu promovează un alt punct de vedere, anume principiul infantil, cel al copilăriei. Relevante sunt interpretările făcute la poemele Pădure, verde pădure sau

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
altceva decât un copil. Numai că un copil în scutece de sârmă ghimpată, rupt de la sânul mamei" (op. cit., p. 216-217). Am putea spune că Theodor Codreanu polemizează cu Mihai Cimpoi privitor la principiul central al liricii vierene. Dacă pentru M. Cimpoi motivul maternității reprezintă punctul central, Th. Codreanu promovează un alt punct de vedere, anume principiul infantil, cel al copilăriei. Relevante sunt interpretările făcute la poemele Pădure, verde pădure sau Făptura mamei. Din critica lui Th. Codreanu desprindem o răsturnare de

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
un alt grund, pe legea abisală a creativității paideumice a copilăriei. Asta înseamnă să recunoaștem că pentru Grigore Vieru nu principiul matern este izvorul izvoarelor, cum s-a afirmat de către majoritatea comentatorilor săi, pe urmele solidei demonstrații a lui Mihai Cimpoi, ci chiar copilăria cu lacrima ei cu tot și care nu devine niciodată perlă, ci se conservă în întreaga ei puritate ontologică. Născut și crescut în leagănul naturii, fiind astfel conectat la tainele universului cosmic, Grigore Vieru a știut în

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
erudiția, originalitatea și forța de gândire cu adevărat excepționale", Al. Piru îi remarcă "ingeniozitatea și pertinența", Zoe Dumitrescu-Bușulenga îl consideră "unul din cei mai interesanți critici ai generației sale", Adrian Marino îi estimează "nivelul metodologic", George Munteanu "imprevizibilul relaționărilor", Mihai Cimpoi "inteligența" și "focul polemic", Constantin Călin "independența atitudinii, imprevizibilul analogiilor, pasiunea dialectică", Dan C. Mihăilescu "spiritul analitic asociativ" etc. Nici vorbă de... "mitizarea" lui Theo, pe mine mă încântă contrastul dintre prezența molcomă și scrisul polemic sprinten, spiritul critic moldovenesc

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
în luminișurile Operei. Or, observ, antifestivismul cerut de un A. Pleșu (altminteri, dispus a glorifica poezelele lui Radu Vasile-Mischiu), furia demitizantă (ca replică la "terapia comemorativa" Cr. Livescu), se dezinteresează suveran de text. Asistăm la o caragializare a receptării (M. Cimpoi) câtă vreme interesul unor "dilematori", de pildă, se îndreaptă spre "Titi cel păros", ilizibil, depășit, reacționar ș.c.l. Zeflemeaua, reamintim, nu ține loc de analiză lucidă și revizuire estetică după cum tirul nihilist (cu gustul execuției) nu anulează sanctificarea, invitându

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
al doilea și să vizăm (vizam) treapta celui de-al treilea. O deschidere a însemnat psihanaliza și influența ei asupra (studiului) literaturii/artelor. Undeva în zona unor asemenea deschideri îmi pare a se situa demersul cunoscutului "critic total" (cf. Mihai Cimpoi) și cu precădere eminescolog Theodor Codreanu, îndemnându-ne să reluăm calea extinderii lumii cunoscute prin colaborarea artelor și științelor, cu păstrarea a ceea ce am câștigat deja; cale întreruptă vremelnic, cam pe la sfârșitul Renașterii, de raționalismul îngust, scientist, orientat exclusiv spre

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
în zarea transmodernismului, glorificat pentru poetica transparenței și simplitatea dificilă. De un interes special se bucură basarabeanul Victor Teleucă, la care exegetul descoperă un transmodernism intuitiv, un fenomen de latență (p. 246). Oricum, lirosofia lui Teleucă (termenul aparține lui M. Cimpoi) face din "cel mai nichitastănescian poet basarabean" o mare surpriză. Ultimul Teleucă, prin scrierile postume (Ninge la o margine de existență, 2002; Improvizația nisipului, sub tipar), se dovedește un heraclitean, un premergător al transmodernității (a se vedea și articolul lui

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
și reflecția. În excursul labirintic abordat, biografia scriitorului Theodor Codreanu abia se însăilează din câteva date: profesie, călătorii, biblioteci, rude, prieteni... Dar ce prieteni: Sandu Tzigara-Samurcaș, Edgar Papu, Ion Al. Angheluș, George Munteanu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Grigore Vieru, Al. Dobrescu, Mihai Cimpoi!... Autorul își rezervă rolul regizoral, dar fără detașarea rigidă și autoritară, căci axial, indispensabil și biblic, Theodor Codreanu așază iubirea. De aici, iubirea-poem, portretul memorabil, pasiunea lecturală, generalizarea prin antiteză, luciditatea și forța de creație, ultima văzută drept o "terapie

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
lista, aleasă și aceasta convențional, nu este completă: Complexul Bacovia (Editura Litera Internațional, Chișinău-București, 2003), Basarabia sau drama sfâșierii (Editura Flux, Chișinău, 2003), Caragiale abisal (Editura Augusta, Timișoara, 2003), Duminica Mare a lui Grigore Vieru, cu o Postfață de Mihai Cimpoi, Editura Litera Internațional, Chișinău-București, 2004), Mitul Eminescu (Junimea, Iași, 2004), Eminescu, martor al adevărului (Editura Scara, București, 2004), Transmodernismul (Editura Junimea, Iași, 2005). Între timp (mai precis, între 2005 și 2008), au apărut și alte volume, pe lângă A doua schimbare

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
nerăsuflate, cele două cărți ale Dlui Theodor Codreanu, Transmodernismul și A doua schimbare la față, și am rămas pe gânduri. Un "critic literar total" în opinia, foarte competentă, de altfel, a istoricului și criticului literar basarabean (și nu numai) Mihai Cimpoi; noi am riscat să-l numim, pentru vremurile în care astfel de cărți sunt scrise (și cât de necesare sunt ele), un profet. Profetul de la Huși. Pentru că Dl. Theodor Codreanu, cu tot statutul său de critic literar și prozator, cu

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
2012 Andrei ȚURCANU Victor Teleucă dincolo de vremuri Poetul Victor Teleucă s-a învrednicit din partea criticii de mai multe categorisiri, dintre care cea mai fericită, probabil, dacă e să ne referim la creația sa de după 1989, este cea a lui Mihai Cimpoi "lirosoful". Dar sintagma lui Theodor Codreanu "un heraclitean transmodern" cred că este calificarea care îl prinde perfect în integralitatea vieții și operei sale. "Heracliteanismul" său este unul structural, ține de natura sa intimă, temperamentală, de felul său specific de a

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
suficient să parcurgem cuprinsul culegerii colective Victor Teleucă un heraclitean transmodern (Chișinău, Editura "Universul", 2010), ca să ne convingem că despre creația scriitorului au vorbit convingător și elogios, pe parcursul anilor, Eliza Botezatu, Ana Bantoș, Veronica Postolache, Haralambie Corbu, Mihail Dolgan, Mihai Cimpoi, Vlad Chiriac, apoi Theodor Codreanu, Adrian Dinu Rachieru; nenumărați colegi de breaslă i-au dedicat texte de înaltă prețuire (Dumitru Matcovschi, Gheorghe Vodă, Arhip Cibotaru, Mihail Gh. Cibotaru, Petru Cărare, Nicolae Dabija, Leo Butnaru, Arcadie Suceveanu, Serafim Belicov, Ion Anton

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
ales, au un loc cu totul aparte în corpusul acestei cărți, pentru că autorul, în primul rând, prin exemplificări, dorește să susțină partea teoretică pe care o abordează. G. Bacovia, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Nicolae Breban, Ion Druță, Mihai Cimpoi, Nichita Stănescu, sau Părintele Stăniloae sunt doar câteva nume de scriitori care s-au impus în literatura română dintre Nistru și Dunăre în cele două veacuri... de singurătate a limbii române. Cu acest proiect extrem de interesant pe care Theodor Codreanu

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
dezvoltată s-a transformat într-un timp record în multiculturalism dezvoltat. Este adus în discuție europarlamentarul britanic Struan Stevenson care declara în "The Daily Telegraph": "Corectitudinea politică a luat-o razna. Am văzut instituții europene care au încercat să interzică cimpoaiele și care doreau să impună forma pe care trebuie să o aibă bananele, dar, acum, par deciși să ne spună și ce cuvinte, din limba noastră, avem voie să folosim." O altă figură notabilă a scenei media din SUA aprecia

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
25 Teodor PRACSIU Theodor Codreanu: "Eminescu Dialectica stilului" 29 Cristian LIVESCU "Eminescu Dialectica stilului" 30 Ioana Em. PETRESCU Studii eminesciene 33 Al. PIRU Armonia eminesciană 36 Adrian MARINO Cărți și lecturi critice 38 Artur SILVESTRI Cultură și stil 39 Mihai CIMPOI Theodor Codreanu: Hyperion și provocarea științei 41 Eugen TODORAN......................................................................................44 Edgar PAPU.............................................................................................44 George MUNTEANU..................................................................................44 Solomon MARCUS....................................................................................45 MODELUL ONTOLOGIC EMINESCIAN,GALAȚI, EDITURA PORTO-FRANCO, 1992, COLECȚIA "STUDII EMINESCIENE" Ionel NECULA "Eminescu Dialectica stilului" 46 Mihai CIMPOI Poemul ființei 48

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
stil 39 Mihai CIMPOI Theodor Codreanu: Hyperion și provocarea științei 41 Eugen TODORAN......................................................................................44 Edgar PAPU.............................................................................................44 George MUNTEANU..................................................................................44 Solomon MARCUS....................................................................................45 MODELUL ONTOLOGIC EMINESCIAN,GALAȚI, EDITURA PORTO-FRANCO, 1992, COLECȚIA "STUDII EMINESCIENE" Ionel NECULA "Eminescu Dialectica stilului" 46 Mihai CIMPOI Poemul ființei 48 Sandra CRISTEA Theodor Codreanu: "Modelul ontologic eminescian" 50 Lucian CHIȘU Eminescu filosoful 51 PROVOCAREA VALORILOR, GALAȚI, EDITURA PORTO-FRANCO, 1997 Constantin TRANDAFIR Legea conservării 54 Teodor PRACSIU Maturitatea criticului 55 DUBLA SACRIFICARE A LUI EMINESCU, TÂRGOVIȘTE, EDITURA MACARIE

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
pentru minte, inimă și literatură 165 Ion Gheorghe PRICOP " Fragmentele lui Lamparia", de Theodor Codreanu 168 Mara Magda MAFTEI Aforisme 171 Ionel NECULA O carte de debut... amânat 173 BASARABIA SAU DRAMA SFÂȘIERII, CHIȘINĂU, EDITURA FLUX, 2003. PREFAȚĂ DE MIHAI CIMPOI: UN CRITIC AL ÎNTREG SPAȚIULUI CULTURAL ROMÂNESC; GALAȚI, EDITURA SCORPION, 2003, EDIȚIA A DOUA [REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ]; GALAȚI, EDITURA "PAX AURA MUNDI", 2004, EDIȚIA A TREIA [REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ]Mihai CIMPOI Un critic al întreg spațiului cultural românesc 175 N.

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
DRAMA SFÂȘIERII, CHIȘINĂU, EDITURA FLUX, 2003. PREFAȚĂ DE MIHAI CIMPOI: UN CRITIC AL ÎNTREG SPAȚIULUI CULTURAL ROMÂNESC; GALAȚI, EDITURA SCORPION, 2003, EDIȚIA A DOUA [REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ]; GALAȚI, EDITURA "PAX AURA MUNDI", 2004, EDIȚIA A TREIA [REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ]Mihai CIMPOI Un critic al întreg spațiului cultural românesc 175 N. GEORGESCU Înțelepciunea marginii 176 Mircea DINUTZ "Basarabia sau drama sfâșierii" 180 Mara Magda MAFTEI Literatură-document de cea mai bună calitate 181 Nicolae RUSU Sindromul conștiinței sfâșiate 184 CARAGIALE ABISAL, TIMIȘOARA, EDITURA

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]