4,913 matches
-
stăpân peste aceste locuri. Cele afirmate mai sus sunt întărite de un hrisov domnesc datat 27 mai 1510. Semnat de domnul Țării Românești, Vlad cel Tânăr, hrisovul menționa: "[...] am dăruit domnia mea acest de față hrisov al domniei mele prea cinstitului Vlastelin jupân Neagoe al lui Drăghici cu fiii lui [...] și nepoților lui, fiii lui Stoican, să le fie satele anume: Mărginenii toți [...] și Breaza toată, cu muntele ei de la Florei și de la Negraș[...]". Tot din anul 1510 datează și o
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Copiii încep un colind prin care aduc urări de sănătate și belșug gazdelor în anul care urmează. “Am venit și noi o dată/ La un an cu sănătate/ și la anul să venim/ Sănătoși să vă găsim/ Ura! La mulți ani, Cinstite gazde; Ne dați ori nu ne dați colăcei de grăuț curat, să trăiți că v-am colindat!”. Evelin: Ce le dăm copiilor? Ela cu un ciur mare în mănă: Le dăm colaci, mere, nuci, covrigi; începe să dea copiilor. Evelin
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
tică măsuță cu chihlimbar, întrebând cât costă mierea, gustând puțin Camembert adus de la Lyon și puțin iaurt grecesc în care ghicește imediat o origine, de fapt, belgiană... Alexandre se bucură de fiecare nouă priveliște, în cărcată de ciorovăieli și târguieli cinstite, de zgomotul bine-cu noscut al cântarului, de fâșâitul sacoșelor mari ca niște saci, de banii care foș nesc, clinchețesc, cheamă, de mirosurile ames tecate și de lumea co lorată de aici, unde Parisul nu mai e tocmai Paris, ci
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și în Cameră, asupra teribilei creații datorate fanteziei Suveranului, se pare, cu adevărat măreață. Este ea folositoare națiunii, propășirii țării? - Ideea aceasta e un vierme de nebunie al întregii case regale, conchide, după o lungă perorație, bătrânul frizer Alexe, proprietar cinstit și venerabil al frizeriei „La Alexe” de pe strada Împăratul Traian. O spune cu un ton atât de înverșunat, încât clientul abia săpunit și-a dus instinctiv amândouă mâinile la gât. - Ba să am iertare, intervine pe un ton potolit, dar
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
enervă polițistul. Ce alte organe? Păi, ce-a făcut? — Ce-a făcut, ce n-a făcut... Cert e că e reținută. — Domnu’ polițist, dar tre’ să fi făcut ea ceva, de e reți nută, nu? Da? — Hoțul neprins e negustor cinstit! decretă polițistul. Așa..., e cu prezumția aia..., prezumția de nevinovă ție, reuși polițistul să-și ducă până la capăt ideea dintr-o suflare. — Cine, don’le? Vetuța noastră? Fugi, don’le, de acilea, trecu la atac frontal Caterina. Nu e, don
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
își ridică sprâncenele. Capul pleșuv tace, pompierul se preface că nu există. Ochii redactorului-șef alunecă agale peste sticlă. Mărul lui Adam tresare, pupilele devin apoase, vocea uită apartenența la statura impozantă și miorlăie: — Vă salut, tovarăși... Văd că vă cinstiți... Actorul nu se dezice. Încurajat de tăcere, redactorul-șef mai face un pas: — Păi, parcă aș bea și eu un păhărel... Actorul se înviorează, capul pleșuv toarnă în pahar, pompierul privește în zare cum fustele multicolore, scurte și vesele au
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
sunt aspecte ce țin de exterior, adică (ca să spunem așa) de "podoaba diplomației". Fondul ei va rămâne același, deoarece natura umană nu se schimbă, națiunile vor păstra aceeași manieră de a regla diferendele apărute între ele, iar "cuvântul" unui om cinstit va fi întotdeauna cel mai prețios instrument de care un guvern s-ar putea servi pentru a determina triumful opțiunilor sale (s.tr.). Domnul Thiers mi-a spus, într-o zi, că nu există afaceri "mari" și afaceri "mici", că
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
vălurile vieții lumii) Înainte de a te aburca în vârful „piramidei”, gândește-te la calvarul pe care îl vei îndura la prăbușirea de-acolo, de sus. Odată, cum-necum, ajuns în piscul „piramidei” trebuie să ai grijă, să te înconjuri cu oameni cinstiți, altminteri „baza” monumentului se va nărui într-o clipă. Și tot despre „piramidă”: trebuie să ai mare grijă ca „baza” să fie solidă, dacă vrei ca acolo în vârf să nu te doară capul. Zidul-oricare „zid” nu se va înălța
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
ce-ați realizat din ele și dacă v-a mai rămas ceva de împlinit... Mai iute ca fulgerul este viteza gândului. O luptă-i viața, deci te luptă a spus cândva un poet! Trebuie însă ca lupta să fie dreaptă, cinstită, luptă pentru cauze nobile, pentru triumful binelui. Un gând cu adevărat cu minte: fericiți am fi și norocoși să prindem azi asfințitul de soare, pentru că mâine nu se știe ce va fi. Pustiul din suflet este izvor de singurătate. Când
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
să meargă....". Toate astea trec prin mintea lui Fructuoso care, ca un sac de simț comun, este profund egoist, ca să fie egoismul simțul comun moral. Să mă opun? Dumnezeu mă eliberează! Căsătorește-te cu cine vrei, numai să fie persoană cinstită și să poată să te susțină fără a avea nevoie de dotă, deci, să fie cu don Avito! "Ce brută!" își zice în sinea sa Marina care, chiar fără s-o știe, vede în căsătorie o formă de a se
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
zău, știi că sînt o curioasă. MINISTRUL: Ești o curioasă? Ești o bestie, nu o curioasă. Vinzi tot la ziare. La reviste. La edituri. La... PATROANA: La tot ce scrie. Din ce să trăiesc? Plătești tu vreodată? MINISTRUL: Să trăiești cinstit. Nu să-i vinzi la ziare. Că oamenii au familie, neveste, bunici, mătuși. PATROANA: Dar ei cînd vin acolo și se destrăbălează nu se gîndesc la unchi, la copii, la verișoare care or să afle din presă că sînt niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
logică se poate da față de atitudinea unor părinți care, în loc să-și educe copiii în spiritul unor norme de respect în conviețuirea cu ceilalți semeni ai lor, le pun la dispoziție sume de bani consistente (de foarte multe ori nu câștigate cinstit, copiii cunoscând acest “aspect lipsit de importanță”) cu care își procură droguri ori pe care le lasă prin localuri, ca preț al distracției de o noapte, sau le pun la dispoziție mașini scumpe cu care atunci când produc un accident, distrug
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
celor de sub lege.” (Rom. 8, 2). În concluzie, într-o societate în care ar fi respectate poruncile din Decalog, autoritățile statului nu și-ar mai justifica existența. Aceasta este, din păcate, o societate ideală, un deziderat spre care speră cei cinstiți, cu frică și dragoste de Dumnezeu. Notă: Toate referirile sunt făcute la Codul Penal al României (Legea nr. 286/2009), publicat în Monitorul Oficial, partea I nr. 510 din 24/07/2009, care a intrat în vigoare la data de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
al dreptului de proprietate, potrivit art. 44 alin. (2) din Constituție potrivit căruia” Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular”. Din nefericire pentru societatea românească contemporană acest drept nu profită întotdeauna doar oamenilor cinstiți. Fenomenul paralel celui de globalizare este cel al secularizării, care inversează polii valorilor ajungându-se la tendința (reușită a unora) de a înlocui munca cu diverse mijloace de însușire a unor sume extraordinar de mari, într-un timp foarte scurt
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
femei, o freci, Doamne iartămă. Femeia a fost creată bărbatului spre bucuria lui, a amândurora și să facă copii. EA: Amin, hai să discutăm altceva, nu te enervă. Nici eu nu dau mâna cu bețivele, curvele, mitocancele. Eu sunt femeie cinstită, îmi văd de casă, acuma ai căzut tu, belea pe cap și mă freci la creier că am fost proastă, nu înțeleg nimic, să mai citesc. Parcă ar fi ușor când toată viața nici ziarul nu l-ai citit. EL
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
am întors, strângând în pumn un ciob de sticlă în caz de. Moldovenii plecaseră, cu femei și șlapi Adidas cu tot. Barmanița vaporoasă spăla pahare. Am un mare respect pentru muncă, iar fata aia se vedea că e muncitoare și cinstită. — Mi-am uitat pachetul de cărți de tarot, i-am zis. — Poftiți, mi l-a întins. — Permiteți-mi să vă vuvuiesc și eu. A tăcut timidă, cu șarm avar. Mi-au răcnit „bă, pulă“, m-am plâns, sorbind din tr-un
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
frunzele de mentă fuseseră pocnite de mâinile ei mari. Ce oameni dizgra țioși. — Puteau să vă răcnească „bă, puță“, mi-a zis. De fapt, spunându-vă „bă, pulă“ v-au arătat foarte mult respect. Când dai de așa o fată cinstită și muncitoare, știi că e filonul magnific pe care nu-l vei exploata. Oamenii se plictisesc cu fetele muncitoare și cinstite. Am plecat. îndrăgostit de ea, nici măcar nu i am lăsat bacșiș. O împreunare de vis Când dai de o
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
zis. De fapt, spunându-vă „bă, pulă“ v-au arătat foarte mult respect. Când dai de așa o fată cinstită și muncitoare, știi că e filonul magnific pe care nu-l vei exploata. Oamenii se plictisesc cu fetele muncitoare și cinstite. Am plecat. îndrăgostit de ea, nici măcar nu i am lăsat bacșiș. O împreunare de vis Când dai de o arogantă, ideea ca s-o destabilizezi este să-i arăți la fel de multă aroganță cât are ea. Aud deja protestele, dar calculul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
unii aleg soluția neestetică de a-i spune prostului „prost“, știind dinainte că prostul îi va admira supus. E o formă de slăbiciune. — I-ai vorbit de mine? am întrebat-o. — Evident, se indignează. Oi fi eu proastă, da-s cinstită. Atunci cheamă-l să facem amor în trei, îi zic. Așa se va decanta totul. Vom vedea mai limpede și ne vom iubi monstruos după aceea. Am marcat un punct nemeritat aici, căci ideea mi-a venit în gură de la
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ce-ar fi să dăm amenzi, bre? Ăștia, ai dreacului, care nu ia bilet sau care are abo namente false, nu-i bine să le dăm câte-o amendă? Nea Nebunelea s-a supărat, a zis că noi suntem escroci cinstiți și cu obraz. Că le luăm banii pe bilete la oameni pentru un serviciu adevărat, dar că amenzile înseamnă hoție, și nu numai alea care vrem să le dăm noi, ci toate. Și ăla, la greci, care-i trecea pe
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
este nedrept”; - „așa e de când lumea”; - „toți fac la fel”; - „tot ce nu este interzis de lege este permis”; - „nu fac rău nimănui în mod special”; -„dacă nu o făceam eu oricum se întâmpla/o făcea altul”; - „hoțul neprins - negustor cinstit”. Despre codurile etice Pentru a reglementa problemele etice în organizații și în societate, în general, au apărut diverse coduri etice. Într-un articol foarte interesant, Daly și Mattila califică regulile de conduită cuprinse într-un cod etic drept „așteptări ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ele și au făcut o zarvă de nedescris. Dacă ar fi fost vorba de vrăjitorul cel bătrân, ar fi știut ele ce au de făcut, Însă cu FătFrumos era altă poveste: ele știau că este tânăr, chipeș, voinic, viteaz și cinstit. Și mai știau că Zâna cea Bună era pierdută pentru tagma lor și că dacă era Îndrăgostită de flăcău, nici o vrajă nu mai avea efect asupra ei. Repejor, cât ai clipi vrăjitoarele au făcut sfat, s-au adunat În sala
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
nu degeaba erau turci, veneau iarăși și mai mulți și mai porniți pe rele.Și atunci Ștefan iar Încrunta din sprânceană.Și nimeni nu cuteza să-l supere În acele momente. La curtea lui era un voinic lat În spate, cinstit și viteaz, curajos și neînfricat.Lui Ștefan Îi era tare drag pentru că feciorul avea o fire veselă și poznașă și mereu găsea câte o vorbă de duh care Îl făcea pe domnitor să râdă.Îl chema Ionuț Brad și el
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
lor În ograda lor, căci prea au venit și-au pârjolit Moldova, prea multe oase de moldoveni s-au albit sub cruci și prea multe maici și-au adunat lacrimile În năframă. Sultanul știa că Ștefan este un domnitor corect, cinstit și că și va ține cuvântul și mai știa că este aprig atunci când era vorba de trădători și de țărișoara lui. Ca doi oameni ce s-au Înțeles șiau căzut la pace, cei doi domnitori se vizitară. Mai Întâi fu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
întrebam de ce îmi atrag atenția cizmulițele alea? Și, într-o seară, după plecarea fetei, am luat cizmulițele, le-am cercetat și am găsit în ele pilitură strânsă în două mici pachețele. Fata mi se păruse a fi la locul ei, cinstită. Și, uite, că nu era! În ziua următoare i-am spus doar atât: Să-ți iei cizmele, fetițo, să-ți cauți alt serviciu! A lăsat ochii în jos și dusă a fost! A trebuit să angajez pe altcineva. Și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]