383 matches
-
foarte bine. Orice lucru care ar putea distruge comunitatea este astfel respins. Aceasta nu se face prin punerea arbitrară a accentului pe comunitate. Din acest punct de vedere individul este apărat de comunitate. Poate cine știe? îi vom vedea peste cinzeci de ani folosind cu smerenie calculatorul. Fiecare parohie decide pentru ea însăși ce poate fi acceptat și ce nu poate fi acceptat. Atitudinea acestor oameni nu este rigidă, sau ignorantă, ci se bazează pe niște alegeri raționale, care au un
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
acele valori umane universale care există în diferitele elaborări culturale. Este vorba de același concept pe care Ioan Paul al II-lea l-a indicat în Discursul său la O.N.U, pe 5 octombrie 1995, cu ocazia aniversării a cinzeci de ani de la fondarea ei: „Dacă dorim ca un secol de «constrângere» să lase spațiu unui secol de «persuasiune» trebuie să găsim drumul pentru a discuta, printr-un limbaj comprehensibil și comun, despre viitorul omului. Legea morală universală, scrisă în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
murit de ftizie. Schițele lui S. sunt mediocre (Actualități, Memoriile unui cățel, Monologul unui papagal), chiar dacă uneori imaginile sunt foarte sugestive, ca în Artă sau De teamă. Încearcă, de data asta cu mai mult succes, și notația satirică (Cartoful, Popa Cinzeacă). O parte din proză și-a strâns-o în cărțile Popa Cinzeacă (1886) și Jupân Leibu voinicos, puțintichi cam fricos (1891). Dar izbutite cu adevărat rămân însemnările lui S., din care se degajă multă sensibilitate și un elan generos (Crâmpeie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
Monologul unui papagal), chiar dacă uneori imaginile sunt foarte sugestive, ca în Artă sau De teamă. Încearcă, de data asta cu mai mult succes, și notația satirică (Cartoful, Popa Cinzeacă). O parte din proză și-a strâns-o în cărțile Popa Cinzeacă (1886) și Jupân Leibu voinicos, puțintichi cam fricos (1891). Dar izbutite cu adevărat rămân însemnările lui S., din care se degajă multă sensibilitate și un elan generos (Crâmpeie. Păreri și impresii. Notițe biografice. Treizeci de zile în Elveția, 1897), multe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
S. s-a străduit, ca și Al. Vasiliu, I. G. Sbiera sau Ion Pop-Reteganul, să fie cât mai aproape de originalul popular, conformându-se astfel recomandărilor făcute de B. P. Hasdeu privind introducerea unui spirit științific în culegerea folclorului. SCRIERI: Popa Cinzeacă, București, 1886; Jupân Leibu voinicos, puțintichi cam fricos (în colaborare cu Isac Grünfeld), București, 1891; Din biografiile oamenilor celebri, București, 1895; Crâmpeie. Păreri și impresii. Notițe biografice. Treizeci de zile în Elveția, București, 1897. Culegeri: Basme culese din popor, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
acestor figuri (dintre care unele au fost divinizate: vezi mai mult) are În vedere În primul rând sublinierea aspectului lor războinic. Printre zei sunt desemnați cu numele de erou, pentru că s-au evidențiat ca războinici, asemenea oamenilor, În jur de cinzeci de divinități, cum ar fi: Asarluhi/Mardukxe "Marduk", Assurxe "Assur", Damkinaxe "Damkina", Enlilxe "Enlil", Ea, Erraxe "Erra", Inanna/Iștarxe "Iștar", Nergalxe "Nergal", Ninurtaxe "Ninurta" etc. Numele de erou mai este dat și altor ființe divine (demoni, monștri etc.) sau unor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care rezultă intenția parvenitului. O primă măsură luată de Păturică este aceea că face o călătorie la zece moșii ale postelnicului și la fiecare din ele găsește mari „dezordini” ale arendașilor. Dinu Păturică Însă Îi despoaie pe fiecare de câte cinzeci de pungi de bani. Cu siguranță, arendașii, mai toți greci, trebuia să-și scoată paguba de pe spinarea bieților țărani. Dinu Păturică se Întoarce din acest turneu cu 500 de pungi de bani. (vezi cap. „Una la mână”) Interesantă, În capitolul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
faptelor și intâmplărilor, polisimbolistica imaginilor, tehnica ambiguității, și „traducerea trecutului În limbaj contemporan” după cum spune M.Sorescu. Acțiunea piesei se petrece În anul 1462, când Mahomed al IIlea, Cuceritorul, (cuceritorul) Constantinopolului la 1453, aflat În fruntea unei oștiri de două sute cinzeci de mii spahii, vine În Țara Românească ca să-l pedepsească pe nesupusul și viteazul Vlad Țepes și pentru a-l instala pe tron, În locul lui, pe fratele acestuia, Radu cel Frumos. În actul I este evocată atmosfera dominantă de la curtea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]