KorAP: Find »[drukola/base=cioară & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...100 >

2,486 matches

Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288

acceași credință în Dumnezeu și de respect față de lăcașurile sale, de luptă pentru păstrarea identității naționale. A fost construită în anul 1746 de către țăranii români din satul Albac, din Munții Apuseni, fiind martor al discuțiilor revoluționarilor români, precum Sofronie de la Cioara, Horea etc. pentru dobândirea drepturilor românilor din Transilvania. În 1907 a fost cumpărată de Ionel I.C. Brătianu, prim-ministru al României și membru al Academiei Române, și strămutată în localitatea Florica din județul Argeș, de unde în anul 1954 a fost mutată

HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEŞTI, JUD.VÂLCEA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1398523361.html [Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288]
Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427

lacătul și intră în casă. Între timp droaia de copii se răspândiseră prin curte ca furnicile, șapte, opt, nu putui la început să-mi dau seama câți sunt, toți frumoși, cu părul cârlionțat, blonzi, ca nemul lui Izrael, jumuleau ceapa ciorii crescută pe lângă gard și-o băgau în gură și-o mestecau ca leșinații...Apoi se urcară în niște salcâmi și începură să culeagă flori albe, îmbobocite. Doi dintre ei se dădură lângă gard și-și scoseseră puțele lor mici să

PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Printesa_si_patefonul_ion_ionescu_bucovu_1345109174.html [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
Corola-blog/BlogPost/371661_a_372990

Acasa > Poezie > Pamflet > CIOCUL MURDAR Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Am primit, în dar, o metaforă de la o cioara cu ciocul murdar, a luat-o în zbor, ca pe-o amforă, de pe birou, de la un vestit poet- gazetar. Privesc, revoltată, la cioara cu ciocul murdar, cum ține, în plisc, o metaforă și-i spun pe un ton, ce-i

CIOCUL MURDAR de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1416231182.html [Corola-blog/BlogPost/371661_a_372990]
nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Am primit, în dar, o metaforă de la o cioara cu ciocul murdar, a luat-o în zbor, ca pe-o amforă, de pe birou, de la un vestit poet- gazetar. Privesc, revoltată, la cioara cu ciocul murdar, cum ține, în plisc, o metaforă și-i spun pe un ton, ce-i pare bizar, că va fi inculpată, eu, martoră într-un proces de furt intelectual. Șade, o coace, cioara cu ciocul murdar, ce ține

CIOCUL MURDAR de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1416231182.html [Corola-blog/BlogPost/371661_a_372990]
poet- gazetar. Privesc, revoltată, la cioara cu ciocul murdar, cum ține, în plisc, o metaforă și-i spun pe un ton, ce-i pare bizar, că va fi inculpată, eu, martoră într-un proces de furt intelectual. Șade, o coace, cioara cu ciocul murdar, ce ține în plisc o metaforă, îmi spune, pe-un ton croncănit, gutural, această, ” banală”, metaforă are valoare de-anafură! Mă uit, cu teamă, la cioara cu ciocul murdar, bag seama că anii i-au ars circuitele

CIOCUL MURDAR de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1416231182.html [Corola-blog/BlogPost/371661_a_372990]
eu, martoră într-un proces de furt intelectual. Șade, o coace, cioara cu ciocul murdar, ce ține în plisc o metaforă, îmi spune, pe-un ton croncănit, gutural, această, ” banală”, metaforă are valoare de-anafură! Mă uit, cu teamă, la cioara cu ciocul murdar, bag seama că anii i-au ars circuitele, se-ntoarce și zboară, croncănind spre hambar, eu, răscolindu-mi în inimă paginile, aștern, printre versuri, picături de suflet, metaforele. Referință Bibliografică: CIOCUL MURDAR / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN

CIOCUL MURDAR de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1416231182.html [Corola-blog/BlogPost/371661_a_372990]
Corola-blog/BlogPost/377113_a_378442

spune - negociat, ținând cont de relația dintre noi. Mi-ar fi oferit personal prin firma lui, proiectele de interior dacă ar fi fost cazul. - Puteam să-i oferim un comision din beneficiu. - Tu ai fi dat vrabia din mână pentru cioara de pe gard? - Nu este exclus ca în cazul că vă căsătoriți să dorească să lucrați împreună, având același obiectiv de activitate ca și noi. Doar ne este firmă concurentă, continuă el un pic alarmat de situație, fără să răspundă afirmației

ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427438322.html [Corola-blog/BlogPost/377113_a_378442]
Corola-blog/BlogPost/365128_a_366457

vatră focul, Fumul se ridică-n sus, Își adună paie porcul, Rândunicile s-au dus. A crescut înalt pelinul, Sus pe deal e-atâta fân! Tu ascultă de bătrânul Și îl strânge lângă sân... Rațele se duc și ele, Zboară ciorile-n grămezi, Și-alte semne sunt sub stele, Vine frigul, nu mă crezi? Toate-acestea să-ți ajungă, Celorlalte le pun frâu- O să fie iarnă lungă, Cu nămeții pân' la brâu... Referință Bibliografică: Semne meteo... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN

SEMNE METEO... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Semne_meteo_nicolae_nicoara_horia_1380520629.html [Corola-blog/BlogPost/365128_a_366457]
Corola-blog/BlogPost/353772_a_355101

Acasă > Poeme > Conștiința > OCHII PĂUNULUI Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1315 din 07 august 2014 Toate Articolele Autorului vrăbii impertinente își dispută pâinea mea aburinda jertfita furnici masochiste clădesc temerar mușuroaie pe epiderma ta translucida sunt ciori care-mi fură din palmă iubiri de o vară legate cu atele cratere fisurate ale inimii mele maghrebiene guguștiucii își lipesc cuiburile cu lutul ce se scurge din mâinile tale diletante mi-a plecat sufletul la Marea Moartă cozi de

OCHII PĂUNULUI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1407411634.html [Corola-blog/BlogPost/353772_a_355101]
Corola-blog/BlogPost/357297_a_358626

Acasa > Versuri > Cuvinte > PROFESORUL DE MUZICĂ Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului La pian un bobocel Exersează-un cântecel. Două ciori lângă ponton Cârâie într-un trombon. Trei sturzi, pe o creangă-naltă Susțin un concert de harpă. Patru tinere egrete Scutură din castaniete. Cinci presuri fac mare larmă Dau examenul la goarnă. Șase ciocănitori mari Vor s-ajungă toboșari. Șapte

PROFESORUL DE MUZICĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Profesorul_de_muzica.html [Corola-blog/BlogPost/357297_a_358626]
Corola-blog/BlogPost/356041_a_357370

Acasa > Strofe > Timp > ÎNTRE ZIDURI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Goarnă, goarnă ce răstoarnă Țipete ca niște ciori Și la ora cinci le toarnă Din soldați în închisori Fugiți vise, bidineaua Mătură cu decibeli Uite ziua cum e neaua Și iar mor aristoteli Unde ești mamă și tată Ochii plâng pe-o uniformă Dintr-o poză înrămată, Plânsul

ÎNTRE ZIDURI de ION UNTARU în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Intre_ziduri.html [Corola-blog/BlogPost/356041_a_357370]
voi Cine pe cine desparte Că visez numai strigoi Care scriu și citesc carte? Nu mai plângeți tată, mamă Nopți de veghe fără rost Chiar când lumea se destramă, Gardienii sunt la post Goarnă, goarnă ce răstoarnă Țipete ca niște ciori Și la ora cinci le toarnă Din soldați în închisori! Referință Bibliografică: Între ziduri / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală

ÎNTRE ZIDURI de ION UNTARU în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Intre_ziduri.html [Corola-blog/BlogPost/356041_a_357370]
Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672

în care-și pusese pirostiile cu frumoasa juristă a baroului bucureștean - Sectrul Albastru, Corina Bărbulescu. Avea de gând să-i cinstească pe cei care-i cunoștea sau se nimereau la un pahar de tulburel în crâșma patroanei Marița Florescu „LA CIOARA CHIOARĂ”. Aici cânta un țambalagiu renumit, Titel Ciocârlan alături de contrabasistul Matei Bărzăune din Poienari și renumitul viorist din zona Oltețului, Gheorghe Triculescu, care era și un bun gurist. Cine nu rămânea impresionat când îl asculta cum le mai zicea... de

PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
alte ajutoare înaintea ei. Îi plăcea că-i frumoasă și grațioasă, iar cu orice se îmbrăca, o aranja de minune: costume populare vâlcene, dojjene și gorjene, admirate de consumatorii care duceau vorbă de laudă prin toată Oltenia. În localul „LA CIOARA CHIOARĂ” coana Mărița Florescu împodobise pereții cu șervete brodate în culori vii, carpete, vâlnice, marame și farfurii de Horezu și Oboga, cești, ulcele, ulcioare și linguri de toate mărimile... cu încrustații de mare finețe făcute de meșterii rudari, iar la

PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310

Când sub soare, când sub lună, Trec prin țări necunoscute, Și prin ploi, și prin furtună, Prin zăpezi proaspăt căzute. Ei tot merg, nimic nu poate Să le stăvilească drumul Până văd (inima-i bate) Din castel cum iese fumul. Ciori cu glasuri răgușite Din înalturi prind să cadă Pe troiene viscolite, Sclipitoare, de zăpadă. Totu-i pustiit și rece, Negre ziduri, negre geamuri, Vântul șuieră și trece, Fulgii aruncând pe ramuri. Și în iarna grea, geroasă, Peste munții de zăpadă

FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417334596.html [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
zarea Și se face vreme bună. E vocea iubitei sale! Flăcăul o recunoaște, Ecoul plutește-n vale Și-un nou dor în el se naște. Deodată-un zgomot mare Tulbură pădurea toată: Zmeul vine din plimbare, Prin zăpadă parcă-noată. Ciorile îi fug din cale, Valvârtej vine acasă; Trupu-i îmbrăcat în zale, Iar privirea, veninoasă. Ochii roșii, nasul mare, Bot de broască-n loc de gură, Dinții strâmbi, ca niște gheare Și-i înalt cam cât o șură. Lângă zid, flăcăul

FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417334596.html [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
grele Două cercuri de butoaie, Mâinile-i sunt subțirele, Degetele-s niște paie. - Te mănânc de viu, băiete, Stai un pic, s-ajung la tine! Se tot scarpină în plete Și ca o furtună vine. Vine-așa cum vine-o cioară Croncănind lacom spre pradă; El, cu sabia îi zboară Capul vânăt în zăpadă. Abia lupta încheiată, În castel se năpustește, Sparge ușa încuiată Și-n odaie drept pășește. Apoi fata o dezleagă: „Ea o fi, e-adevărată?” Cât de dor

FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417334596.html [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629

sumbre - gulerate... ...nu privi - Criste - când pe ei îi judec: voi ști cămașa-mi de pe gât s-o suflec... AUTOCRATOR întreg pământu-ar asculta de mine dac-aș dresa cer și pământ în rimă dar am de-a face doar cu ciori meschine care-mi cobesc că voi făptuì crimă popor după popor scufund în mintea dezacordată-ntr-una - vânt de ciumă rostogolesc cuvinte-n gând ca lintea eu însumi - craniu-s - brăcinari și...glumă! pe dumnezeul de la colț de stradă l-am pus

SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1459551214.html [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
Corola-blog/BlogPost/376136_a_377465

Acasa > Poezie > Cantec > SEMNE Autor: Alexandru Maier Publicat în: Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului O cioară zboară iar în cercuri Iar eu nedumerit mă mir, De ce tot zboară dânsa-n cercuri Când sunt și alte forme-n cimitir. # Nevasta des îmi face semne Că pleacă ,iar, definitiv, Iar oare asta ce să-nsemne? C-am fost

SEMNE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_maier_1482524432.html [Corola-blog/BlogPost/376136_a_377465]
Corola-blog/BlogPost/355577_a_356906

Uff, mă doare capul. Bine c-am pus din nou mâna pe bani că era groasă. Într-un moment de neatenție intră Halviță. Negru până la confuzie, luciu de Gladys, cămașă cu fireturi, pălărie mare tip cow boy, medalion reprezentând o cioară purtătoare de noroc. Trage cu coada ochiului după șterpelit. Se ascunde sub masă. CUCU: Când o veni nevastă-mea și i-oi povesti, nici n-o să mă creadă. (Halviță pune mâna pe casetă și o golește). Caseta... unde e caseta

COANA MARE SE MĂRITĂ, 3 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_3.html [Corola-blog/BlogPost/355577_a_356906]
cu litere mari. Că eu numai așa știu să scriu. Și să nu mă iei pe mine cu ura de rasă sau alte chestii din astea subțiri, că nu ține. Tu nu vezi ce medalion am eu la gât? Mie cioara îmi poartă noroc, așa să știi. CUCU: Dă-mi banii, ce mă fac eu fără bani? HALVIȚĂ: Nu mai ai bani? La muncă! Cine nu muncește, nu mănâncă. CUCU: Dă-mi mă' banii și ia-ți cartea de vizită. HALVIȚĂ

COANA MARE SE MĂRITĂ, 3 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_3.html [Corola-blog/BlogPost/355577_a_356906]
Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890

de/ Bremen la 20 decembrie 2010 *** ȚIGANII - Rușine pentru mass-media manelizată din România! 25 februarie, 2010 Presa din Franța a început să ne catalogheze țigani acum 15 ani. Presa din Italia nu ne scoate din țigani, iar elvețienii ne spun ciori și corbi. Norvegienii se plâng ca sunt victime ale înșelăciunilor din partea țiganilor români care le vând cupru pe post de aur. Toate aceste națiuni au însă un numitor comun: presa locală, ziariștii din aceste țări, își apără conaționalii, arătând cu

ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_roman_1463411613.html [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
discutăm despre impotență diplomației românești care, și-a făcut o tradiție din a fi una din cele mai, nu slabe, ci fricoase, lipsite de reacție diplomații europene, care nu face mai nimic să apere poziția românilor în lume (în Elveția ciorile de români sunt striviți în presă de o săptămână și nu există încă nici o reacție oficială a MAE, că doar de aia plătim taxe și impozite!), ci discutăm despre faptul că, în România, este poate singura situație în care mass-media

ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_roman_1463411613.html [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
care este plin de intenții bune, însă este cam legat de mâini și de picioare. Asta pentru că, dânsul mi-a spus că a informat MAE despre ceea ce se întâmplă în presă elvețiană la adresa românilor s-au lipit ostentativ afișe înfățișând ciorile de romani inclusiv pe străzile orașelor elvețiene și așteaptă o reacție a oficialilor români. Însă, interesante sunt cifrele avansate de domnia sa, care ne demonstrează faptul că, Elveția chiar era ultima țară din Europa care avea dreptul să ne catalogheze drept

ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_roman_1463411613.html [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
de romani inclusiv pe străzile orașelor elvețiene și așteaptă o reacție a oficialilor români. Însă, interesante sunt cifrele avansate de domnia sa, care ne demonstrează faptul că, Elveția chiar era ultima țară din Europa care avea dreptul să ne catalogheze drept ciori, și să discute, despre un referendum care să interzică cetățenilor români, dreptul la libera circulație pe teritoriul țării lor. Astfel pe piața muncii din Elveția există circa 750.000 de muncitori străini, în această țară posibilitatea de a muncii la

ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_roman_1463411613.html [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]