587 matches
-
Litera Internațional, 2001. Codex Sturdzanus, ed. Gheorghe Chivu, Editura Academiei Române, 1993. Doc. Ec. I - Documente privitoare la economia Țării Românești, 1800-1850, culese de J. Cojocaru, vol. I, București, Editura Științifică, 1958. Eminescu, Mihai, Opere, IX, București, Național, 2011. Filimon, Nicolae, Ciocoii vechi și noi, București, Minerva, 1981. Hasdeu, Bogdan Petriceicu, Ioan-Vodă cel cumplit, București, Minerva, 1978. Hasdeu, Bogdan Petriceicu, Scrieri literare, București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1960. Maior, Petru, Procanon, în vol. Scrieri, I-II, ediție critică alcătuită
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
TILR, III): (i) a. și pot zice că nici chiar Bucureștiul nu-l întrece (V. Alecsandri, Chirița în Iași) b. Iașul sta în mijlocul Moldovei (B. P. Hasdeu, Scrieri literare) c. se aduna tot ce aveau Bucureștii mai inteligent (N. Filimon, Ciocoii vechi și noi) d. Bucureștii, cărora totuși nu li vom refuza numele de oraș (M. Eminescu, Opere, IX) 53 Toponimele cu formă de plural (și înțeles de singular) care au articol definit la plural (Iașii, Bucureștii, Humuleștii etc.) nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
combinații de tipuri. În fond, tot atâtea câți oameni există pe lume. Și deși mă recunosc în câte o parte din toate cele de mai sus, despre mine n-am zis încă nimic. La mulți ani! Ce știi să faci? „Ciocoiul nu are o ocupație anume rezervată pentru sine“, nu iubește și nu poate practica nici o profesiune - spune Constantin Rădulescu-Motru, într un text din 1908. „Încarnare a dorinței de putere“, iubitor de ranguri, „poftitor de onoruri“, incapabil să depășească orizontul satisfacției
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
are o ocupație anume rezervată pentru sine“, nu iubește și nu poate practica nici o profesiune - spune Constantin Rădulescu-Motru, într un text din 1908. „Încarnare a dorinței de putere“, iubitor de ranguri, „poftitor de onoruri“, incapabil să depășească orizontul satisfacției imediate, ciocoiul nu-și pune problema dacă merită încrederea publică, dacă poziția lui socială corespunde unei îndemânări anume, dacă nevoia lui de a fi în fruntea bucatelor are acoperire într-o echivalentă nevoie de a fi de folos. N-are idealuri, n-
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cârma cetei formată din 12 ortaci volnici și voinici pe care a condus-o vreme de apropape 20 de ani, trecând ca vântul din Țara Românească în Transilvania și tot așa din Transilvania în Țara Românească, ca să-i prade pe ciocoi și să-i ajute pe cei necăjiți, împilați de îmbogățiții de peste noapte și de administrația de stat coruptă de atunci, ca din mai toate vremurile, de altfel. Se spune că ar fi luat parte cu ceata lui la revolta țăranilor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
comentează Adrian-Silvan Ionescu (2006, 539) modul în care Ion Luca Caragiale își portretiza personajele prin îmbrăcăminte: "Pentru I.L. Caragiale, costumul este un mijloc de caracterizare, de conturare a psihologiei și a statutului social al purtătorului. Prin ele sunt definiți mahalagii, ciocoii cu pretenții acei nouveaux riches modeștii amploiați, apelpisiții și moftangii. Rar un costum descris de el definește un personaj cu adevărat important în ierarhia socială". Deosebit de valoroasă de amintit este și sugestia istoricului român Lucian Boia (1998/2000, 117) de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
113 p. [2] ANGHEL, VALERIU, Coloana vertebrală a manualului. Logica didactică. în: Tribînv, 4, nr. 7, 1993, p. 5. [3] ANTONESCU, GEORGETA, Alexandru Macedonski - Noaptea de decemvrie. în: Excelsior, 2, nr. 5, 1993, p. 26-30. [4] ANTONESCU, GEORGETA, Nicolae Filimon: Ciocoii vechi și noi. în: Excelsior, 1, nr. 4, 1992, p. 34-35. [5] ANTONESCU, GEORGETA, Octavian Goga: Oltul. în: LLR, 22, nr. 2, 1993, p. 35-37. [6] ANTONESCU, GEORGETA, Tudor Arghezi - întoarcerea la brazdă. în: Excelsior, 2, nr. 6, 1993, p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
268] VLAD, Felicia, Limba română - nivel mediu. Interpretare de text. Conversație. Ediția a III-a. Timișoara, TUTV. 1998, 78 p. (UVT). [269] VLĂDESCU, ANDREEA, Marin Sorescu: Iona. în: LLR, 27, nr. 3, 1998, p. 29-31. [270] VLĂDESCU, ANDREEA, Nicolae Filimon: Ciocoii vechi și noi. în: LLR, 27, nr. 1, 1998, p. 29-31. [271] VOICAN, ION; VOICA; ELENA, Limba română. Exerciții pentru admiterea în liceu și facultăți. București, Corint, 1998, 158 p. [272] VOLCEANOV, GEORGE, Dicționar de argou și expresii familiare ale
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și rămân la fel de derutați când, din cauza stilul eufuistic al studiului-articol, nu pricep: „IPINGESCU: «... până ce nu vom avea un sufragiu universale...» (Amândoi rămân foarte Încurcați.) JUPÂN DUMITRACHE: Adicătelea, cum vine vorba asta? IPINGESCU (după adâncă reflecție): A! Înțeleg! bate În ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran... știi: masă... sufragiu... JUPÂN DUMITRACHE: Ei! Acu Înțeleg eu unde bate vorba lui! Ei bravos! bine vorbește...”. Cel care, În felul lui, «bine vorbește» e Ipingescu și nu Rică publicistul. Și Leonida, după o mai
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Moldovei de Muntenia se puseseră în mișcare imediat după 11 februarie "După detronarea lui Cuza s-a și pus în mișcare în toate părțile egoismul lipsit de judecată, prințul Grigore Sturdza pe drum, oamenii de aici (Iași) vor separatism, iar ciocoii domn pământean"463. Liderul junimist exprima involuntar o stare de spirit deloc străină factorilor responsabili de la București. Iașul intra în atenția acestora și datorită varietății de opțiuni politice existente în fosta capitală a Moldovei. Dacă din partida ieșeană favorabilă instalării
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
viziune coincide cu popularitatea haiducilor așa cum erau prezentați în poeziile lui Coșbuc și descriși de Bucura Dumbravă. Satul de haiduci ca și satul sămănătorist reprezenta tradiția și evoluția organică. Preotul, învățătorul și boierul erau integrați în lumea aceasta; intrușii străini, ciocoii, evreii și grecii trăiau de pe urma profiturilor lor; Sămănătoristul era opus locuitorilor marilor orașe și ai suburbiilor industriale. În satul sămănătorist exista o armonie organică de felul celei preconizate de Eminescu. Iorga dorea să realizeze acest ideal. Ca atare, a impus
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și cel mai curat și cel mai harnic dintre toți locuitorii acestei țări, așa cum fusese întotdeauna". Țăranii rămîneau cinstiți, în contrast cu boierii ipocriți, care se scăldau în lux, se dedau la jocuri obscene și la orgii cu lăutari țigani, și cu ciocoii. Viața la țară era "eternul spectacol divin al răsăriturilor de soare trandafirii, al apusurilor roșii, al amiezilor liniștite de vară, al serilor tainice și al nopților senine de iarnă, al pămîntului înghețat și al cerului înstelat parcă cu mărgăritare". "Țăranii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
analitice Enunțurile sintetice 12 Se caracterizează prin concentrarea întregului lor plan semantic într-un singur termen. În funcție de acest termen, ele sunt: • adverbiale, când enunțul se realizează printr-un adverb (locuțiune adverbială): da, firește, nicidecum etc.: „- Ai dat casa cu chirie ciocoiului? - Da.” (I.L. Caragiale) • interjecționale, când enunțul se realizează prin interjecții: vai, off! etc.: „- Bine, Costică, acum vii?... ai venit cam târziu! - Ei, aș!” (I.L. Caragiale) Observații: Enunțurile dezvoltate în baza unor interjecții voliționale, prezentative sau onomatopeice pot realiza funcția de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Lipsa de caracter nu poate fi suplinită cu nimic, iar libertatea fără răspundere a accentuat-o. De altfel, caracterele sunt înfrânte, "modelate", așa cum spuneam, încă din tinerețe. Ciocoismul este un mod de a fi care îl scârbește până și pe ciocoi. Pentru că el nu se vede niciodată în oglindă. Ciocoiul se privește în oglindă degeaba. Posesor de garsonieră și BMW X5, el este preocupat doar de fudulia sa. Pe de altă parte, întrebat dacă este bine în România, el va răspunde
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
iar libertatea fără răspundere a accentuat-o. De altfel, caracterele sunt înfrânte, "modelate", așa cum spuneam, încă din tinerețe. Ciocoismul este un mod de a fi care îl scârbește până și pe ciocoi. Pentru că el nu se vede niciodată în oglindă. Ciocoiul se privește în oglindă degeaba. Posesor de garsonieră și BMW X5, el este preocupat doar de fudulia sa. Pe de altă parte, întrebat dacă este bine în România, el va răspunde invariabil că nu este bine în România. Din nou
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
BMW X5, el este preocupat doar de fudulia sa. Pe de altă parte, întrebat dacă este bine în România, el va răspunde invariabil că nu este bine în România. Din nou Constantin Rădulescu Motru l-a descris cel mai bine: "Ciocoiul suferă din contactul cu mulțimea"1237, "nu are o ocupație anume rezervată pentru sine"1238, "este lipsit de dragoste pentru o ocupație, pentru un ideal"1239; "Mândru cu cei mici, ciocoiul este lingușitor și târâtor cu cei mari..."1240; "iubește
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Constantin Rădulescu Motru l-a descris cel mai bine: "Ciocoiul suferă din contactul cu mulțimea"1237, "nu are o ocupație anume rezervată pentru sine"1238, "este lipsit de dragoste pentru o ocupație, pentru un ideal"1239; "Mândru cu cei mici, ciocoiul este lingușitor și târâtor cu cei mari..."1240; "iubește puterea pentru putere și nu pentru gândul de a face ceva cu puterea"1241, "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au rămas amintirile despre ei
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
un ideal"1239; "Mândru cu cei mici, ciocoiul este lingușitor și târâtor cu cei mari..."1240; "iubește puterea pentru putere și nu pentru gândul de a face ceva cu puterea"1241, "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au rămas amintirile despre ei, dimpreună cu deprinderile lor: ne-a rămas ciocoismul"1242. Cel mai greu de suportat lucru la un ciocoi post-revoluționar nu este faptul că aparține acestei înfățișări, ci faptul că lui nu-i convine
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a face ceva cu puterea"1241, "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au rămas amintirile despre ei, dimpreună cu deprinderile lor: ne-a rămas ciocoismul"1242. Cel mai greu de suportat lucru la un ciocoi post-revoluționar nu este faptul că aparține acestei înfățișări, ci faptul că lui nu-i convine nimic. România este plină de proști, scara blocului este populată cu primitivi, orașul nu-i mai ajunge, județul nu-i mai ajunge, țara nu-i
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
faptul că lui nu-i convine nimic. România este plină de proști, scara blocului este populată cu primitivi, orașul nu-i mai ajunge, județul nu-i mai ajunge, țara nu-i mai ajunge. Nimic nu este bun în România. Prin ciocoi se cultivă cele mai intense sentimente antinaționale și el este cel care spune cu "durere" că poporul român nu are niciun destin. "Ciocoismul" alterează totul prin indiferență. Fie că este om de afaceri sau funcționar de stat, abia dacă vei
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Fie că este om de afaceri sau funcționar de stat, abia dacă vei reuși să-i smulgi o vorbă, sau doamne - ferește, un zâmbet. El este permanent preocupat, "are treabă", "nu intră în cârciumi" și nu-i suportă pe români. Ciocoiul își urăște conaționalii și nu se simte bine în preajma lor. Se ferește, de fapt, de vreo vorbă, de un gest care să-l deconspire în goliciunea lui de caracter. Bineînțeles că ciocoiul va spune întotdeauna că ne îndreptăm într-o
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în cârciumi" și nu-i suportă pe români. Ciocoiul își urăște conaționalii și nu se simte bine în preajma lor. Se ferește, de fapt, de vreo vorbă, de un gest care să-l deconspire în goliciunea lui de caracter. Bineînțeles că ciocoiul va spune întotdeauna că ne îndreptăm într-o direcție greșită, pentru că el știe. A fost "afară" și a văzut multe. "Nu-i vom ajunge niciodată pe ăia din urmă", o spune cu satisfacție. Ciocoiul nu-și iubește țara pentru că nu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
goliciunea lui de caracter. Bineînțeles că ciocoiul va spune întotdeauna că ne îndreptăm într-o direcție greșită, pentru că el știe. A fost "afară" și a văzut multe. "Nu-i vom ajunge niciodată pe ăia din urmă", o spune cu satisfacție. Ciocoiul nu-și iubește țara pentru că nu-și iubește părinții. El este certat cu toată lumea, pentru că nimeni nu poate ajunge la "nivelul,, lui. Astfel este un vierme comod, care își găsește mereu un sprijin în cineva care are nevoie de el
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
-și iubește părinții. El este certat cu toată lumea, pentru că nimeni nu poate ajunge la "nivelul,, lui. Astfel este un vierme comod, care își găsește mereu un sprijin în cineva care are nevoie de el. Cercul vicios se extinde și asupra ciocoiului. În România nici el nu este fericit, pentru că ne aflăm cu toții sub un val de nefericire. Până și familia a început a fi puternic afectată de problemele noastre individuale de raportare la sine și la lume. Ea nu mai este
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Moldovei de Muntenia se puseseră în mișcare imediat după 11 februarie "După detronarea lui Cuza s-a și pus în mișcare în toate părțile egoismul lipsit de judecată, prințul Grigore Sturdza pe drum, oamenii de aici (Iași) vor separatism, iar ciocoii domn pământean"463. Liderul junimist exprima involuntar o stare de spirit deloc străină factorilor responsabili de la București. Iașul intra în atenția acestora și datorită varietății de opțiuni politice existente în fosta capitală a Moldovei. Dacă din partida ieșeană favorabilă instalării
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]