877 matches
-
Félix Alcan, Paris, 1915. TEILHARD, Pierre Chardin de, L'activisation de l'énergie humaine, Les Éditions du Seuil, Paris, 1953. TEILHARD, Pierre Chardin de, Le phénomène humain, Les Éditions du Seuil, Paris, 1955. USCATESCU, George, Proces umanismului, traducere de Alexandru Ciolan, Editura Politică, București, 1987. VATTIMO, G., Sfârșitul modernității, traducere de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1993. VATTIMO, G., Dincolo de subiect, traducere de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1994. VATTIMO, G., Societatea transparentă, traducere de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1995
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și promova o atitudine responsabilă față de mediu, de a-i face pe tineri să conștientizeze pericolele unei degradări accentuate a mediului. Un obiectiv transdisciplinar regăsit la nivelul politicilor curriculare din aproape toate țările este cel privitor la educația pentru mediu (Ciolan, 2002 citat de Dima A., 2008). Educația ecologică trebuie începută încă de la vârstele cele mai mici, tocmai pentru a reuși în timp, formarea unei conduite adecvate, omul de mâine să fie capabil să discearnă asupra binelui și a răului, să
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
LUCEAFĂRUL, publicație apărută la Sibiu, lunar, din ianuarie 1934 până în septembrie 1939, având subtitlul „Revistă pentru propășire culturală și armonie socială”. Redactor este Ioan N. Ciolan, care de la numărul 4-5-6/1934 devine redactor responsabil. De la numărul 7/1934 comitetul de conducere este alcătuit din Ioan N. Ciolan (director), Petru Olariu (redactor responsabil), Miron Bibu, Nicolae Martin, I. Tănase, Samoilă Banciu, S. Dragoman, N. Hanzu; cu numărul
LUCEAFARUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287869_a_289198]
-
din ianuarie 1934 până în septembrie 1939, având subtitlul „Revistă pentru propășire culturală și armonie socială”. Redactor este Ioan N. Ciolan, care de la numărul 4-5-6/1934 devine redactor responsabil. De la numărul 7/1934 comitetul de conducere este alcătuit din Ioan N. Ciolan (director), Petru Olariu (redactor responsabil), Miron Bibu, Nicolae Martin, I. Tănase, Samoilă Banciu, S. Dragoman, N. Hanzu; cu numărul 1/1937 director este Ioan N. Ciolan, iar redactor responsabil, Petru Olariu. Începând cu numărul 7/1938 comitetul de redacție și
LUCEAFARUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287869_a_289198]
-
redactor responsabil. De la numărul 7/1934 comitetul de conducere este alcătuit din Ioan N. Ciolan (director), Petru Olariu (redactor responsabil), Miron Bibu, Nicolae Martin, I. Tănase, Samoilă Banciu, S. Dragoman, N. Hanzu; cu numărul 1/1937 director este Ioan N. Ciolan, iar redactor responsabil, Petru Olariu. Începând cu numărul 7/1938 comitetul de redacție și administrație îi cuprinde pe I. N. Ciolan, director, Petru Olariu, director literar, Samoilă Banciu, redactor responsabil. De la numărul 2-3/1939 administrator e Alex. B. Lupescu. Cu
LUCEAFARUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287869_a_289198]
-
Bibu, Nicolae Martin, I. Tănase, Samoilă Banciu, S. Dragoman, N. Hanzu; cu numărul 1/1937 director este Ioan N. Ciolan, iar redactor responsabil, Petru Olariu. Începând cu numărul 7/1938 comitetul de redacție și administrație îi cuprinde pe I. N. Ciolan, director, Petru Olariu, director literar, Samoilă Banciu, redactor responsabil. De la numărul 2-3/1939 administrator e Alex. B. Lupescu. Cu numărul 7/1934 titlul devine „Luceafărul cultural-literar”. În articolul Cuvânt înainte din primul număr, I.N. Ciolan afirmă că L. vrea „să
LUCEAFARUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287869_a_289198]
-
îi cuprinde pe I. N. Ciolan, director, Petru Olariu, director literar, Samoilă Banciu, redactor responsabil. De la numărul 2-3/1939 administrator e Alex. B. Lupescu. Cu numărul 7/1934 titlul devine „Luceafărul cultural-literar”. În articolul Cuvânt înainte din primul număr, I.N. Ciolan afirmă că L. vrea „să contribuie [...] la triumful faptei [...] care înalță și consolidează”, cititorii cărora li se adresează fiind „forțele vii de susținere și întărire a națiunii”. Redactorul precizează că „va fi evidențiat [...] spre cunoaștere și valorificare [...] tot ceea ce închide
LUCEAFARUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287869_a_289198]
-
adresă și fără la revedere. • Munca te nemulțumește și câștigul la fel. • Și dincolo de Styx eistă vermuilă. • Trecutul nu-i o icoană, viitorul nu-i un ideal, doar prezentul te scoate la mal. Primii oameni s-au încăierat pentru un ciolan, cei de azi se luptă pentru un ban. • Toate drumurile au un capăt. Numai prostia e infinită. • Trecem prin timp ca o furtună, chiar de fulgeră și tună. • Viața e o dramă, deci nu-i de pus în ramă. • Lumina
GÂNDURI REBELE (27) – AFORISME (10) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381304_a_382633]
-
zvârlugă și priceput ca un om învățat...”) un fecior cu calități deosebite. A fost numit Chipăruș. Chipăruș își va elibera sora - trimisă cândva de mamă să adune vițeii, dar nimerită în castelul zmeilor - în urma unei competiții ciudate cu temnicerii: rosul ciolanelor. Voinicul roade nu numai ciolanele, ci îi înghite și pe zmei... Starea civilă a femeii (ființă neobișnuită) din Pruncul și călugărul 442 poate fi dedusă cu ușurință: „O fost odată un om ș-o muiere. Omul era pe pat de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
om învățat...”) un fecior cu calități deosebite. A fost numit Chipăruș. Chipăruș își va elibera sora - trimisă cândva de mamă să adune vițeii, dar nimerită în castelul zmeilor - în urma unei competiții ciudate cu temnicerii: rosul ciolanelor. Voinicul roade nu numai ciolanele, ci îi înghite și pe zmei... Starea civilă a femeii (ființă neobișnuită) din Pruncul și călugărul 442 poate fi dedusă cu ușurință: „O fost odată un om ș-o muiere. Omul era pe pat de moarte, iar muierea-i era
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Madrid, 1985; Breviario de cultură, Madrid, 1985; La otra căra de la libertad, Madrid, 1985; Anabasis, Cuenca, 1987; Ontologia culturii, îngr. și postfața Dumitru Matei, tr. Sarmiza Leahu și Gruia Novac, București, 1987; Proces umanismului, îngr. Adela Becleanu Iancu, tr. Alexandru Ciolan, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, postfața Alexandru Tănase, București, 1987; De Lorca a Ezra Pound, Madrid, 1988; Estetică e cultură planetaria di Ugo Spirito, Florența, 1989; Luceafărul, la un centenar, Madrid, 1989; Per la scomparsa di Constantin Noica, Milano, 1989; L’universo
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
București, str. Traian 40. 1346. Capalena Ana, 6 apartamente, Turda, str. Simion Bărnuțiu 39. 1347. Chihaia Iordache, 8 apartamente, București, Bd. Dinicu Golescu 1-a. 1348. Cristescu Testulian, 5 apartamente, București, str. Mircea Zorileanu 37; str. Radu Cristescu 1. 1349. Ciolan Mihai, 6 apartamente, București, str. Aviat. Petre Cretu 60. 1350. Cihosehy Henrii, 11 apartamente, București, Bd. Dacia 50. 1351. Crainiceanu Steluța, 3 apartamente, Timișoara, str. Ion Ghica 1. București, str. Frumoasă 52. 1352. Condoci Cristea și Atanasiu Elenă, 18 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Treptele lumii sau Calea către sine a lui Mihail Sadoveanu, București, 1978; Ipoteze de lucru, București, 1980; Alchimia existenței, București, 1983; Souvenirs merveilleux d’un ambassadeur des Golans, Paris, 1990; ed. (Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor), tr. Al. Ciolan, București, 1991; Sfidarea memoriei. Convorbiri cu Stelian Tănase (aprilie 1988-octombrie 1989), București, 1996; Despre lucrurile cu adevărat importante, îngr. Adriana Babeți, Iași, 1997; Interlocuțiuni, București, 1998; Politețea ca armă, Cluj-Napoca, 2000; L’Occident est à l’Est, București, 2001; Moștenirea
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
instigator al mâniei proletare găsea totodată spațiu de reflecție și expresie - desigur, civilizată - în revista Dilema. Ion Iliescu face noi adepți prin incriminarea „vânătorii de vrăjitoare”. Sergiu Nicolaescu câștigă mai departe competiții cinematografice. Impenitentul Adrian Păunescu își meșterește nestingherit filozofia ciolanului din postul de șef al Comisiei pentru Cultură a Senatului. La fel, Ioan Biriș, ex-propagandist din Arad, coordonează astăzi doctorate de Filozofie la Universitatea din Timișoara (minus punctul opt). Reptile de tot soiul, scurse din cadavrul lui Ceaușescu, își extind
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
el și noi și voi și ei, sîntem cu toții niște lilieci, eu sînt un corb, mai ales cînd mă cațăr pe bradul ăla, pînă-n vîrf. Cra, cra, cra! Nu-s oare un corb? Dar unde-i sperietoarea? Uite-o! Două ciolane înfipte în cracii unui pantalon vechi și alte două vîrîte în mînecile unei haine ponosite. „Mă întreb dacă nu cumva despre mine vorbește?! Frumos compliment! Bietul băiat! îmi vine să mă spînzur! Pînă una-alta, mă duc de-aici, îl
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
spre Ahab, iar acesta, întinzîndu-și piciorul de fildeș și-l încrucișă cu brațul celuilalt îparcă s-ar fi încrucișat colții a doi pești-spadă) și strigă cu o voce ursuză, de marsuin: Ă Da, da, cu dragă inimă! Să ne încrucișăm ciolanele! Un braț și un picior! Un braț care nu mai poate fi niciodată scurtat și un picior care nu mai poate niciodată s-alerge! Unde-ai văzut-o pe Balena Albă? Și cînd? E mult de-atunci? -Ă Balena Albă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Didactică și Pedagogică, București. Cerghit, I., 1997, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cerghit, I., 2002, Sisteme de instruire alternative și complementare - structuri, stiluri și strategii, Editura Aramis, București. Cerghit I., 2006, Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași. Ciolan, I., 2003, Pași către școala interculturală - ghid pentru cadrele didactice, Editura Corint, București. Crețu, V., 1980, Educația elevilor prin și pentru film, Editura Didactică și Pedagogică, București. Crețu, C., 1998, Curriculum diferențiat și personalizat, Editura Polirom, Iași. Crețu, C., 1998
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
adeseori ca el să nu pătrundă semnificația acestui material de viață, ca el să prezinte din plin tocmai ceea ce este întâmplător, necaracteristic și nu ceea ce este tipic, esențial. Schița Calul relatează o întâmplare cutremurătoare. Un țăran își ucide, cu un ciolan de vită, propriul cal, de la care ia numai pielea. Arătarea sau sugerarea cauzelor care l-au determinat pe țăran să-și omoare vechiul său prieten de muncă și de viață grea, ar fi conferit un puternic dramatism. Dar autorul înfățișează
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a dreptul: „Furculiță”, „Ceas” etc. Cuvântul se activează semantic doar în prezența altui cuvânt însoțitor. Chiar și când este singur, el interacționează, de fapt, cu un alt cuvânt lipsă, cu prezență zero. Să luăm ca exemplu un editorial cu titlul „Ciolanul”. Alături de acest substantiv, stă - nevăzut și totuși prezent - un întreg discurs despre moralitatea politică, despre goana după câștig a unora. Prin uz, prin context, prin aluzie, unele cuvinte sunt capabile să genereze sens și semnificație. Este cazul interjecțiilor folosite ca
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
interes. (Heisenberg, 1990, p. 290) Câteva dintre evoluțiile în plan epistemologic au avut o importanță crucială asupra științelor educației. Aceste tendințe, surprinse și de C. Bîrzea în lucrarea Arta și știința educației (1995), le-am analizat cu un alt prilej (Ciolan, 1996) și le dezvoltăm în continuare. a) Inversarea raportului dintre abordarea reducționistă și abordarea holistă. Raționalitatea analitică are la bază: - divizarea întregului în părți componente; - analiza și explicarea acestor părți în mod independent; - juxtapunerea explicațiilor parțiale în vederea configurării unei imagini
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
calitativă face trecerea de la „gândirea slabă” (G. Vattimo) la „teoretizarea moale” (R. Thom), având în proiect să descopere resorturile intime - pe care realitatea le oferă sau le ascunde - ce stau la baza producerii și evoluției unor procese sau fenomene (cf. Ciolan, 1996, p. 17). Metodele calitative iau amploare și constituie un motor important pentru toate științele socioumane; ele își fac loc însă și în științele exacte, ale căror noi teorii propun o resurecție a contemplației, a înțelegerii lumii - „enormă îndrăzneală într-
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
internă, mai flexibilă și în măsură să răspundă nevoilor sociale și economice. Diversificarea funcțiilor și a serviciilor, împreună cu schimbările structurale implicate conduc la configurarea unei noi culturi organizaționale a instituțiilor educaționale, la noi roluri și responsabilități ale acestora (cf. Potolea, Ciolan, 2003). Astfel, școala devine: - un centru comunitar de resurse; - un furnizor de formare (programe de mentorat penttru debutanți, stagii de formare la cererea companiilor); - un centru de producere și distribuire a cunoașterii (masificarea cercetării științifice, multifuncționalitatea); - un centru de socializare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
între teme sau competențe care sunt de regulă formate disparat, în interiorul diferitelor discipline. Aceste teme sau competențe au o puternică legătură cu viața cotidiană a elevilor și își propun, direct sau indirect, să contribuie la formarea unor valori și atitudini (Ciolan, 2003, p. 24). Această ultimă definiție se plasează în logica abordărilor ulterioare legate de temele cross-curriculare, încercând să ofere o înțelegere a curriculumului integrat din perspectiva acestei ipostaze particulare. În ciuda diversității definițiilor, observăm că majoritatea conțin în mod explicit sau
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
propun formarea unor competențe și/sau valori fundamentale pentru viața de zi cu zi. Pentru a fi introduse cu succes în școală, temele cross-curriculare solicită crearea unor experiențe diverse de învățare și experimentarea achizițiilor învățării în contexte concrete și variate (Ciolan, 2003, p. 11). În concluzie, temele cross-curriculare sunt: - teme integrate (interdisciplinare) de studiu care se centrează pe dezvoltarea personală și socială a elevilor; - unități integrate de studiu care își propun formarea unor competențe, dar mai ales a unor valori și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în cadrul stagiilor de formare organizate prin proiect sau prin intermediul unor instrumente de colectare a datelor (chestionar, interviu). Fiecare dintre cele trei teme menționate a căpătat operaționalizări specifice la nivelul școlilor implicate, care pot fi consultate în ghidul elaborat în cadrul proiectului (Ciolan, 2003). În cele ce urmează, ne vom opri numai asupra pașilor posibili în construcția curriculară a temelor integrate, accentuând unele elemente mai semnificative, cum ar fi evaluarea. Există o serie de etape care trebuie parcurse în proiectarea, dezvoltarea și implementarea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]