884 matches
-
azvârlise În țărână - spre Încredințare Își dezbrăcase cămașa ca să arate juliturile de pe brațe și de pe coaste. Asta, Însă, n-ar fi fost lucrul cel mai rău - Directorul pălise -, căci o roată se poate drege, iar pielea, dacă n-are vreun ciolan rupt pe dedesubt, se tămăduiește și singură; partea cea mai supărătoare a Întregii Întâmplări fusese că, de la atâta spaimă și sălbatică smucitură, iapa lepădase după ce, sfârșită de oboseală și de groază, nu mai putuse să alerge. Omul deschisese grețosul sac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pălăria ciupercii. De acolo, dinspre Miazănoapte, i se arăta lui Foiște spre sfârșitul visului cum oamenii, În căruțe trase de cai pe drumuri pline de glod din care se ițeau din când În când bucăți de pietroaie albe, ca niște ciolane de uriaș, cărau o grămadă de pâini negre, Înghesuite În saci de cânepă. După ce termină și acest vis care Îl bântuia de ceva vreme și care Îi revenea, aproape neschimbat, În fiecare noapte spre dimineață, profesorul Foiște o luă Încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a dreptul: „Furculiță”, „Ceas” etc. Cuvântul se activează semantic doar în prezența altui cuvânt însoțitor. Chiar și când este singur, el interacționează, de fapt, cu un alt cuvânt lipsă, cu prezență zero. Să luăm ca exemplu un editorial cu titlul „Ciolanul”. Alături de acest substantiv, stă - nevăzut și totuși prezent - un întreg discurs despre moralitatea politică, despre goana după câștig a unora. Prin uz, prin context, prin aluzie, unele cuvinte sunt capabile să genereze sens și semnificație. Este cazul interjecțiilor folosite ca
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
BUJOR, A.I., Fl. ILIOASA, Carte de limba română pentru clasa a IV-a secundară și similară, ed. a 4-a revăzută, București, Naționala Ciornei, 1936, 583.p. [5] CARTE de citire cls. a II-a primara, Cultura româneasca, 1936 [6] CIOLAN, I.N., Carte de citire clasa a II-IV-a primara, Ciornei, 1936 [7] CITIRE pentru clasa a VII - a primara complimentara dela orase si, sate, Casa Scoalelor s.a. [8] GABREA, IOSIF I., Carte de citire pentru clasa a II-a primara, Cartea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
interes. (Heisenberg, 1990, p. 290) Câteva dintre evoluțiile în plan epistemologic au avut o importanță crucială asupra științelor educației. Aceste tendințe, surprinse și de C. Bîrzea în lucrarea Arta și știința educației (1995), le-am analizat cu un alt prilej (Ciolan, 1996) și le dezvoltăm în continuare. a) Inversarea raportului dintre abordarea reducționistă și abordarea holistă. Raționalitatea analitică are la bază: - divizarea întregului în părți componente; - analiza și explicarea acestor părți în mod independent; - juxtapunerea explicațiilor parțiale în vederea configurării unei imagini
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
calitativă face trecerea de la „gândirea slabă” (G. Vattimo) la „teoretizarea moale” (R. Thom), având în proiect să descopere resorturile intime - pe care realitatea le oferă sau le ascunde - ce stau la baza producerii și evoluției unor procese sau fenomene (cf. Ciolan, 1996, p. 17). Metodele calitative iau amploare și constituie un motor important pentru toate științele socioumane; ele își fac loc însă și în științele exacte, ale căror noi teorii propun o resurecție a contemplației, a înțelegerii lumii - „enormă îndrăzneală într-
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
internă, mai flexibilă și în măsură să răspundă nevoilor sociale și economice. Diversificarea funcțiilor și a serviciilor, împreună cu schimbările structurale implicate conduc la configurarea unei noi culturi organizaționale a instituțiilor educaționale, la noi roluri și responsabilități ale acestora (cf. Potolea, Ciolan, 2003). Astfel, școala devine: - un centru comunitar de resurse; - un furnizor de formare (programe de mentorat penttru debutanți, stagii de formare la cererea companiilor); - un centru de producere și distribuire a cunoașterii (masificarea cercetării științifice, multifuncționalitatea); - un centru de socializare
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
între teme sau competențe care sunt de regulă formate disparat, în interiorul diferitelor discipline. Aceste teme sau competențe au o puternică legătură cu viața cotidiană a elevilor și își propun, direct sau indirect, să contribuie la formarea unor valori și atitudini (Ciolan, 2003, p. 24). Această ultimă definiție se plasează în logica abordărilor ulterioare legate de temele cross-curriculare, încercând să ofere o înțelegere a curriculumului integrat din perspectiva acestei ipostaze particulare. În ciuda diversității definițiilor, observăm că majoritatea conțin în mod explicit sau
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
propun formarea unor competențe și/sau valori fundamentale pentru viața de zi cu zi. Pentru a fi introduse cu succes în școală, temele cross-curriculare solicită crearea unor experiențe diverse de învățare și experimentarea achizițiilor învățării în contexte concrete și variate (Ciolan, 2003, p. 11). În concluzie, temele cross-curriculare sunt: - teme integrate (interdisciplinare) de studiu care se centrează pe dezvoltarea personală și socială a elevilor; - unități integrate de studiu care își propun formarea unor competențe, dar mai ales a unor valori și
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în cadrul stagiilor de formare organizate prin proiect sau prin intermediul unor instrumente de colectare a datelor (chestionar, interviu). Fiecare dintre cele trei teme menționate a căpătat operaționalizări specifice la nivelul școlilor implicate, care pot fi consultate în ghidul elaborat în cadrul proiectului (Ciolan, 2003). În cele ce urmează, ne vom opri numai asupra pașilor posibili în construcția curriculară a temelor integrate, accentuând unele elemente mai semnificative, cum ar fi evaluarea. Există o serie de etape care trebuie parcurse în proiectarea, dezvoltarea și implementarea
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
on the CIDREE Collaborative Project on Cross-curricular Themes, Consortium of Institutions for Development and Research in Education in Europe, Scottish Consultative Council on the Curriculum, Dundee. CIDREE, 2005, Cross-curricular Themes in Secondary Education. Report of a CIDREE collaborative project, Sint-Katelijne-Waver. Ciolan, L., 1996, „Alternativa epistemologiei postmoderne în educație”, Revista de pedagogie, pp. 7-12. Ciolan, L., 1999a, „Elemente pentru o abordare integrată a curriculumului”, Paideia, 1. Ciolan, L., 1999b, „Proiectarea temelor integrate în cadrul curriculumului la decizia școlii”, Învățământul primar, 1. Ciolan, L.
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
and Research in Education in Europe, Scottish Consultative Council on the Curriculum, Dundee. CIDREE, 2005, Cross-curricular Themes in Secondary Education. Report of a CIDREE collaborative project, Sint-Katelijne-Waver. Ciolan, L., 1996, „Alternativa epistemologiei postmoderne în educație”, Revista de pedagogie, pp. 7-12. Ciolan, L., 1999a, „Elemente pentru o abordare integrată a curriculumului”, Paideia, 1. Ciolan, L., 1999b, „Proiectarea temelor integrate în cadrul curriculumului la decizia școlii”, Învățământul primar, 1. Ciolan, L., 1999c, „Temele cross-curriculare”, Revista de științele educației, 1, Timișoara. Ciolan, L., 2003, Dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Dundee. CIDREE, 2005, Cross-curricular Themes in Secondary Education. Report of a CIDREE collaborative project, Sint-Katelijne-Waver. Ciolan, L., 1996, „Alternativa epistemologiei postmoderne în educație”, Revista de pedagogie, pp. 7-12. Ciolan, L., 1999a, „Elemente pentru o abordare integrată a curriculumului”, Paideia, 1. Ciolan, L., 1999b, „Proiectarea temelor integrate în cadrul curriculumului la decizia școlii”, Învățământul primar, 1. Ciolan, L., 1999c, „Temele cross-curriculare”, Revista de științele educației, 1, Timișoara. Ciolan, L., 2003, Dincolo de discipline. Ghid pentru învățarea integrată/cross-curriculară, Centrul „Educația 2000 +”/Humanitas, București. Clark
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Sint-Katelijne-Waver. Ciolan, L., 1996, „Alternativa epistemologiei postmoderne în educație”, Revista de pedagogie, pp. 7-12. Ciolan, L., 1999a, „Elemente pentru o abordare integrată a curriculumului”, Paideia, 1. Ciolan, L., 1999b, „Proiectarea temelor integrate în cadrul curriculumului la decizia școlii”, Învățământul primar, 1. Ciolan, L., 1999c, „Temele cross-curriculare”, Revista de științele educației, 1, Timișoara. Ciolan, L., 2003, Dincolo de discipline. Ghid pentru învățarea integrată/cross-curriculară, Centrul „Educația 2000 +”/Humanitas, București. Clark, E.T., Jr., 1997, Designing and Implementing an Integrated Curriculum. A student Centred Approach, Holistic
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pedagogie, pp. 7-12. Ciolan, L., 1999a, „Elemente pentru o abordare integrată a curriculumului”, Paideia, 1. Ciolan, L., 1999b, „Proiectarea temelor integrate în cadrul curriculumului la decizia școlii”, Învățământul primar, 1. Ciolan, L., 1999c, „Temele cross-curriculare”, Revista de științele educației, 1, Timișoara. Ciolan, L., 2003, Dincolo de discipline. Ghid pentru învățarea integrată/cross-curriculară, Centrul „Educația 2000 +”/Humanitas, București. Clark, E.T., Jr., 1997, Designing and Implementing an Integrated Curriculum. A student Centred Approach, Holistic Education Press, Brandon. Clarke, J.H.; Agne, R.M., 1997, Interdisciplinary High School
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
C., 1989, „Interdisciplinary Curriculum Planning”, în Interdisciplinary Curriculum: A Systematic and Cooperative Approach, lucrare prezentată la Conferința Anuală a ASCD, Orlando, Florida. Mattelart, A., 2001, „Noua ideologie globalitară”, în S. Cordellier (coord.), Mondializarea dincolo de mituri, Trei, București. Mazurkiewicz, G. (coord.); Ciolan, L.; Fischer, J. et al., 1995, Expedition Inside Culture. Nine steps of the workshop, Jagellonian University Press, Cracovia. Meighan, R., f.a., Some Principles of Educational Reconstruction, http://www.21learn.org/cats/NA/meighantxt.html. Meinbach, A.M.; Fredericks, A.; Rothlein, L.
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
prezentată în cadrul Seminarului „Formarea inițială și continuă a personalului didactic”, organizată de Centrul „Educația 2000+”, Sinaia. Potolea, D., 2002, „Conceptualizarea curriculumului. O abordare multidimensională”, în E. Păun, D. Potolea (coord.), Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Polirom, Iași. Potolea, D.; Ciolan, L., 2003, „Teacher Education Reform in Romania. A stage of transition”, în B. Moon, L. Vlăsceanu, L.C. Barrows (ed.), Institutional Approaches to Teacher Education within Higher Education in Europe: Current Models and New Developments, UNESCO-CEPES, București. Prigogine, I.; Stengers, I.
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
făcut i-am absolvit. KARLI: Cea mai mare porcărie pe lume este pâinea zilnică, pentru, trebuie să ți-o câștigi zi de zi. (Schweindi îl lovește cu o halcă de carne peste cap. Cârciumăreasa îl lovește peste scăfârlie cu un ciolan din coapsă.) HERTA (sigură pe ea): Futători de leșuri, ațâțați înfulecători de oameni. Pentru voi va trebui descoperit un iad numai al vostru. O să vă petreceți veșnicia într-un burtoi putrezit, ca de obicei. Totul o să fie, așa cum a fost
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
se repetă din nou și se întâmplă așa de simplu, ca și cum ar fi fost o posibilitate, de aia se spune: vai, din nou același lucru, nu se poate. CÂRCIUMAREASA: Iar trebuie să încălzesc cuptorul cel mare, ca să avem unde arde ciolanele. În fiecare săptămână trebuie să-l încălzesc o dată. În cadrul vieții merge într-adevăr ca într-o casă de păsări: totul vine fără să fie cerut și se înfulecă cu totul. Se reped întâmplările vieții din toate părțile în propria casă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ca pe niște țânci, îi trânti jos, de li se scurse creierul, stropind pământul. Namila îi sfârtecă apoi în bucăți, își pregăti ospățul, înfulecându-i cu lăcomia unui leu crescut în munți. Mâncă de-a valma mațele și carnea și ciolanele" (9.289-293)78*. Această scenă se repetă dimineața și seara următoare. De asemenea oaspetele e cel care oferă vinul și nu invers. Nici vorbă de petrecere de rămas bun, nici vorbă de propunere de a însoți oaspete până la următoare destinație
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de preferat" (Antologia poeziei americane, "Univers", 1979). Nu este deloc joacă în Simetria lui Marin Sorescu, net superioară celeilalte. Ezitând între două drumuri, "unul la dreapta / Și altul la stânga / După toate regulile simetriei", cel pus să aleagă își clamează deruta: "Ciolanele mi s-au tocit de pietre, / Scârțâie și mârâie împotrivă-mi, / C-am ținut-o tot într-o greșeală... / Și iată, în fața mea iar se cască / Două ceruri: / Unul la dreapta, / Altul la stânga". Între bipolarități ca acestea, liberul arbitru e
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
el acolo, însă împuținat de dinții fiarelor. Scheletul calului, curățat de carne, sub tarniță și poclăzi, zăcea mai încolo. Femeia răcni aprig: -Gheorghiță! Flăcăul tresări și se întoarse. Dar ea striga pe celălalt, pe mort. Îngenunchind cu grabă îi adună ciolanele și-i deosebi lucrurile. Căpățîna era spartă de baltag”. Scena, dar mai ales povestea vieții lui Nechifor Lipan ajunsă aici, îndeamnă și ea la meditație: iată un om falnic, în plină forță și în „floarea vîrstei”, prăpădit năprasnic în moarte
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la vremea reconstituirii, interlocutorii săi amendează aspru formarea noii elite În anii de Început a comunismului: primarul Își Însușea bunurile chiaburilor, puținii membrii de partid erau niște „lichele”, fuseseră Înainte legionari, adică făceau parte din categoria oportuniștilor care căutau un „ciolan de ros”. S au utilizat și aici metodele cunoscute: Îngrădirea chiaburilor, constrângerea prin impunerea cotelor obligatorii, impozitele Împovărătoare, sechestrarea bunurilor (un martor: „Mi-au luat hainele, mașina de cusut, costumul de haine de stofă...”). Eticheta „chiabur” În anii comunismului reprezenta
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
transdisciplinaritatea. El afirma, astfel, că noul mod de producere a cunoașterii este transdisciplinar, în sensul că rezultantele sunt structuri teoretice, metode de cercetare etc., care nu pot fi localizate la nivel disciplinar sau interdisciplinar (cf. Thompson Klein, 1998; de asemenea, Ciolan, 2008, p. 34 și urm.) Există, astfel, clar conturate, la nivelul istoriei culturale a umanității, momente care declanșează nevoia de a ieși din disciplinaritate, presiunile pentru abordările de tip inter-, plurisau transdisciplinar venind mai ales din surse cognitive și sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
pe acumulare, ierarhizare și organizare structurală, încep să se dovedească inadecvate în raport cu contextele contemporane de aplicare a cunoașterii (...). Socialul își exercită presiunile tocmai prin natura contextelor sociale în care este utilizată cunoașterea, în sensul unei adecvări între cele două dimensiuni" (Ciolan, 2008, p. 39). Principalele contexte / accepții în care conceptul apare utilizat sunt: contextul cultural, cel științific și cel educațional. Dintr-o perspectivă mai largă, culturală, se pot delimita cinci accepții (forme) ale termenului (cf. Judge, 1994): "The most common is
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]