2,509 matches
-
îi spuneam lui Cehov la Brăila. Toți plecaseră, inclusiv Marius, mult mai devreme, adică el nici nu venise, îmi serbasem oarecum ziua, hai, după spectacol dau o bere în Past Time, cafenea super unde Marius mi-a scris la o ciorbă de burtă într-o dimineață pe hârtia de sub farfurie: Nu toate vacile sunt mov, vezi Milka. Dar dulce. Pupături în... și semnătura și tare rău îmi va părea când nu voi mai găsi acel bilet ca să-l fac tablou. Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
și s-a bronzat cu mine în nisip la vânt ca un șnițel, nu găsim farmacie în Mamaia, spunem noi mergând printre oameni ca și cum am fi extratereștri cu piele humanoidă, Marius îmi vorbise foarte urât atunci, știi Cehov? Mâncăm o ciorbă de burtă să ne dregem? Mă ustură limba de la semințe, și cafea, și smântână, cola, votcă pusă în pahar pe sub masă, dăm toți banii, mă fut! suntem boieri, mai e puțin până la tren, ne vedem tocmai la anu’... știi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
caracter a dovedit-o în cazul Nichifor Crainic. Naționaliștii primesc cele mai dure lovituri de pedeapsă. Croh vede roșu contra lor. Lui Crainic îi face un portret-simbol: "abandon al demnității omenești". De ce? Mă întrebi de ce? Pentru că, înfometat la Aiud, sorbea ciorba în care torționarul, un evreu ungur scăpat de la Auschwitz, își storcea ciorapii murdari: "Mai vrei o porție, dom' ministru?" Mai vroia! Tare era scîrbit, povestind astea, Crohmălniceanu. El își lua mesele la Capsa. Ieșit din închisoare în '62, Crainic devenise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
transmit o telegramă. N-are telefon. Mi-a explicat de ce-a ales să rămînă în Dorobanț, după ce-a itinerat prin lume. "Trăiesc într.o singurătate regească, Ana. Execut princiar aratul, cositul, plantatul pomilor. Vreau să pun leuștean în ciorbă, pun leuștean. Cultiv albine, beau molan rouge, am șaretă (mașina am dat-o) și o bicicletă. Sînt scaieți, sînt și purici. Îmi mai dărîmă caprele gardul livezii, dar zăpada e autentică, și ploaia, și ceața, și praful. Nu-i smog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
umflat ca un cauciuc de tir cum era? Păi citate din "Scînteia", mult Gherea, toate "temele majore" trasate de PCR, o baghetă de șuncă și o palincă pînă se crăpa de zece, orice număr de telefon util, "reconsiderările" de scriitori, ciorbe de burtă, dicționare de idei literare, Eugen Simion tot, neologisme prost-plasate, nenumărate cești TAPL cu cafea, interviuri cu întrebarea " Ce aveți pe șantier", de parcă scriitorii ar fi fost mecanici și lăcătuși. Am să verific dacă l-a întrebat asta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
băboiul plutea. Nu părea să o deranjeze vidul care năvălise în rezervă, ci faptul că nu putea să coasă. Ținea acul de aur între degete, dar orbise total. Fapt benefic pentru bucătăresele care culegeau cu plasele pentru fluturi steluțele din ciorbă. Asistentele sorbeau cu aspiratoarele microorganismele, așa că bătrâna inaugurase cea mai ecologică mâncare din Univers. Mioara Alimentară strângea cu fărașul microbii vagabonzi, îi vâra în plicuri, pe care Doctorul Talancă îi și trimitea la Laborator, pentru a fi analizați, scanați, înregistrați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
n-o să iasă, toată șandramaua se va muta la Timișoara. Cine naiba a mai auzit de revoluții din astea ambulante? Este inexplicabil de ce toată lumea se teme ca nu cumva nenorocirea să înceapă la București. Nu era logic ca mai întîi ciorba să fie fiartă la foc potolit, înainte să fie lăsată să dea în clocot? — Ar fi ideal dacă s-ar întîmpla asta, îi răspunde domnul Președinte, mulțimea să ne fotografieze, să se spună după aceea, da, ăștia erau indivizii, au
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
o cușcă cu trei găini care nu produceau ouă. Sau poate produceau, dar cine știe pe unde, prin ce cuib ascuns în sălbăticia din grădină. Ion n-ar fi curățat buruienile nici dacă le-ar fi găsit gustoase într-o ciorbă mai hușchită. Totul creștea natural și chiar gunoiul avea prostul obicei să se împrăștie și prin dormitorul său. adică se lipea de tălpi și apoi se dezlipea în pat, pe niște cotrențe, care se pare că într-un timp am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
scenariu soteriologic și un text de factură populară diferența este uriașă. Rețeta „de fabricație” a apocrifelor populare (denumirea aceasta nu acoperă tot spectrul, dar mi se pare cea mai adecvată pentru dezamorsarea falselor tensiuni) seamănă cu rețeta de fabricație a „ciorbei de bolovan” descrisă de Vasile Voiculescu într-una dintre prozele sale moralizatoare: uneori, autorul, necunoscut, pleacă de la un amănunt intrigant, alteori, de la o lacună provocatoare și, pe parcursul textului său, încearcă să explice narativ amănuntul ori să umple lacuna respectivă. Așa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
la cale destinele omenirii. Cojoace albe, sumane negre, cușme înalte și broboade multicolore înaintează fără grabă pe făgașul alb săpat în omăt de pașii lor în dimineața aceleiași zile pașnice. Sărut mâna pentru masă, Ștefana ! Totul a fost delicios, dar ciorba acră de gâscă cu tocmagi, cum numai tu știi să faci, le-a întrecut pe toate, exclamă Ciprian ridicându-se de la masă. După un moment de ezitare, Ștefana propune pe un ton rugător : Ce-ar fi, Dragoș, dacă ne-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
încep. Începi prin a mânca și a te odihni ; casa are și un mic iatac în care îmi pot primi oaspeți de seamă cum ești tu. Iatacul în care urmează să se odihnească Dora, după ce se îndestulează cu o delicioasă ciorbă de urzici și o tocăniță de hribi, este o cămăruță aidoma unei chilii. Un pat îngust, un raft pe care se odihnesc vreo câteva cărți vechi legate în piele, o firidă în care este agățată o icoană sub care pâlpâie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
a căzut într-un somn reparator. Spre surprinderea și bucuria noastră, când s-a trezit, fierbințeala îi scăzuse și puteam vorbi cu el. La prânz, Axel a spus că îi e foame și femeia lui l-a hrănit cu o ciorbă de cocoș delicioasă, am mâncat și eu cu mare plăcere din ea. După amiază, Axel a tras un somn bun și tocmai când mă gândeam că trebuie să plec și nu știam cum să îl găsesc pe mujicul care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
zi și o noapte până să aflu de la Hans cutremurătorul adevăr : cei patru bărbați și doi copii ai familiei Cozmei fuseseră executați cu toții împreună cu încă vreo câteva zeci de deținuți care se revoltaseră împotriva hranei mizerabile care o primeau numai ciorbă de varză și mămăligă mucegăită. Tăcerea se lasă odată cu seara care învăluiește din nou casa singuratecă, cu mult în afara teritoriului localității ucrainene XЛИБOKА. În sfârșit, dintre buzele Dorei care e cutremurată de grozăvia istoriei Teodorei și Minodorei iese doar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
când vor ieși în pădure să culeagă plante. De mâncat o să mâncăm cu toții la cantina spitalului ceea ce voi, Ana și Olga, o să pregătiți. Asta va fi obligația voastră: cantina spitalului unde până acum nu s-a gătit decât cașa și ciorbă de varză. De mâine începeți treaba și să știți cu toții că sunt pretențios; doresc ordine, curățenie, mâncare gustoasă, disciplină." Toate au mers până la urmă după cum spusese el, numai că au trebuit mai mult de două luni ca să se poată obține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
până pe 12.05 a.c. la tel. ... între orele... Doamna împreună cu bucătăreasa șefă de la Central și cu două gospodine, toate fostele ei eleve, s-au ocupat de prepararea bucatelor: antreuri și gustări calde și reci, budinci și salate, răcituri de cocoș, ciorbe răcoritoare, sarmale în foi de viță și de varză, fripturi de purcel, mânzat și pasăre, toate degresate și bine pătrunse, deserturi de mai multe feluri, salate și torturi de fructe, tortul miresei, pachete cu gustări pentru drumul de întoarcere al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
se conformează Matei fericit. —Dar ce mâncăm? Opincile Sfântului Sisoe? că aici nu avem nimic. —Bate și ți se va deschide! Cecilia bate în ușa frigiderului și o deschide. — Cercetează și vei găsi! o îndeamnă Matei. —Oaa! Avem de toate. Ciorbă, friptură, garnitură, salată, prăjituri, bere, vin, sucuri, fructe. Sare la Matei, își pune mâinile după gâtul lui și-l sărută cât îi place. Când le-ai adus, scumpete? Unde aranjăm masa? — Unde vrei tu. — În sufragerie că e sărbătoarea noastră
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
în sufragerie, aranjează împreună masa, Matei dirijând-o de unde să ia cele necesare, fiindcă el știa locul fiecărui lucrușor... —Iubito, avem un necaz. —Mare? Mic? —Mititel. — Atunci nu-i de luat în seamă. —Ba da că n-avem cum mânca ciorba. —De ce? Nu găsesc lingurile. Ce-am să fac cu Tibi, o să mă pomenească. —Ce-ai cu el, că nu ți-a făcut nimic. — El a răspuns de aducerea veselei și a tacâmurilor. Lingurile le-a uitat. —De lucrurile mele cine
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
lemn pentru rântaș. — Am găsit soluția. Mâncăm pe rând cu lingura asta. —Lingură de lemn? — Ce dacă? Înainte vreme, oamenii nu mâncau din strachină cu lingură de lemn și mâncarea li se părea mai bună? Ia să vezi! Au încălzit ciorba. A mâncat întâi Cecilia din farfuria ei, făcându-i poftă lui Matei. —Iiii! Ce bună este!, sorbea o lingură. Ce gustoasă!, sorbea altă lingură. Atât de mult îmi place! își lingea buzele sub privirile admirative și lacome ale lui Matei
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Matei. —Iiii! Ce bună este!, sorbea o lingură. Ce gustoasă!, sorbea altă lingură. Atât de mult îmi place! își lingea buzele sub privirile admirative și lacome ale lui Matei. —Ești atât de apetisantă că mi-ai făcut poftă și de ciorbă și de tine. Sunt gata, spăl lingura și ți-o dau și ție. Suntem cu analizele la zi, i-o smulge Matei și începe să mănânce cu aceeași poftă ciorba. Când erau cam pe la terminatul mesei, le sună pentru prima
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
atât de apetisantă că mi-ai făcut poftă și de ciorbă și de tine. Sunt gata, spăl lingura și ți-o dau și ție. Suntem cu analizele la zi, i-o smulge Matei și începe să mănânce cu aceeași poftă ciorba. Când erau cam pe la terminatul mesei, le sună pentru prima dată soneria. —Cine-o fi oare?se întrebă ei. — Mă duc să văd, se oferă Matei, ca deschizând ușa să apară toți ai casei împreună cu nașii. Cum vă simțiți în
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
mijloc sfârșit început sfârșit Serpentinele Iroha 850-1250 m Săptămâna 16.10 Iarna delimitează, ca nici un alt anotimp, regiunile Japoniei: nordul, acoperit de zăpadă, sudul, neatins, Okinawa, tropicală. Frenezia însă se dezlănțuie peste tot, prin abundența acelor naberyori, mâncăruri (mai degrabă ciorbe, în imaginarul nostru) care adună nenumărate ingrediente în același ceaun și care fac să defileze multe simboluri ale iernii, ca faimosul pește fugu într-un soi de ghiveci care, după cum repetă japonezii, îți încălzește și trupul și sufletul. Dar iată
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mici favoruri. Cel-ce-știe spune că mâncarea nu e ideală, însă mulți nu au avut niciodată acasă, ceea ce primesc acolo. Dimineața, ceai cu biscuit, o bucată de slănina sau de brânză sau două felii de salam sau un ou. La amiază. ciorba de legume, paste, varză sau fasole. Felul doi- mâncare de cartofi sau paste cu sos, varză sau fasole. Seara, cartofi, paste sau varză. Rația de pâine e de 400 gr pe zi de persoană. Cei care muncesc primesc mai mult
Destăinuirile unui fost pușcăriaș. "Îți fură din lucruri ca să le vândă pe țigări" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80484_a_81809]
-
vom asista la reproducerea poeziei Maica mare, care arată în felul următor: ",Maica mare își trântește,/ Ochelarii de necaz,/ Are sângele-n obraz,/ Focu-n sobă lîncezește,/ Și drăcoaica nu sosește./ Vina câinelui e-mi pare,/ Maică mare, maică mare./ însă ciorbă ca să papi,/ Mai așteaptă, maica mare,/ Mai lucrează la ciorapi.". Urmează în nr. 22 din 27 mai poezia Florile, care arată în felul următor. "Rada s-a sculat în zori,/ Precum face-adeseori,/ A deschis fereastra ei,/ Cerurile fără nori,/ Se
O enigmă dezlegată by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/7850_a_9175]
-
să-l scarpine pe ceafă. Că o fi auzit cîinii, că stătea pe ghimpi cu gîndul la el, iese maică-sa din casă, îmbrăcată în negru după Gheorghe, țipă "Ioi, Mihăiuț!" și fuge înapoi, apucată. Se întoarce cu oala de ciorbă aburindu-i în brațe, să-l întîmpine cu plin. El ce să mai facă? Ia oala din mîinile mamei: ciorbiță de fasole cu slănină afumată! Și cu tarhon uscat!! Intră în casă, amețit de miros și împins de o foame
Locuri rezervate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7006_a_8331]
-
de miros și împins de o foame veche. Uitase că voia să-și lase hainele la intrare și să se frece cu zăpadă pe tot trupul ca să nu umple casa părintească de păduchii cazoni ai războiului. A dus oala cu ciorbă în bucătărie și în ateptarea mamei, care să-i umple farfuria ca înainte, s-a așezat din greșeală pe scaunul lui Ion dispărutul.. Nu s-ar mai fi ridicat - era pe drum de șase zile - dar după ce că adusese păduchi în
Locuri rezervate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7006_a_8331]