26,464 matches
-
există în publicistica lui Marin Mincu și cîteva preocupări constante: Eminescu, Călinescu, dezbaterile din Cenaclul "Euridice", deconspirarea imposturilor (supralicitărilor) din viața literară, punerea în situație delicată a celor care l-au lovit într-un fel sau altul prin relatarea unor circumstanțe neștiute sau discuții private, jenante pentru cei în cauză (procedeul nu este foarte elegant, dar, cu siguranță, el nu poate fi decît pe placul cititorilor care au posibilitatea să vadă ceva din culisele vieții literare). Tot ce scrie Marin Mincu
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
convocate în vederea acestui țel trădează o anume nervozitate explicabilă prin miza mare a țelului, dar poate și - aci atingem deja miezul moral al cărții - printr-o ambiție delicios ținută-n frîu de temperamentul ce-o conține, însă mereu zgîndărită de circumstanțe, silită prin chiar natura lor la o înfățișare mozaicată. Neliniștea sufletească se conjugă cu o neliniște formală. Cu toate că nu ea alcătuiește facultatea de bază a ființei scriitorului ce-și narează viața cu un scrupul nu doar al documentului interior ci
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
de interes faptul că în formula sa de organizare "Teatro Liroco" din Cagliari întrunește astăzi aderența lunară a peste unsprezece mii de abonați permanenți! în vreme ce echipa locală de fotbal se bazează pe prezența a șapte mii de spectatori permanenți... Sunt circumstanțe ce exclud orice comentarii. Este adevărat, italienii prețuiesc genul operei drept un dat natural ce aparține propriei lor ființe; se cântă operă în Italia exact de patru sute de ani.
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
apărare a poeziei e chiar ea însăși; de aceea am numit acest cuvînt înainte passe parole." Se pot vedea, din aceste cîteva rînduri puse "în capul trebii", două lucruri. Întîi, un interes care nu e, nici pe departe, de pură circumstanța, pentru "tineret-rezerve"sau, altfel spus, pentru posibilitățile de reală înnoire a unui "mecanism" literar. Sigur, modulațiile prin adăugare de diez sau de bemol sînt, neîndoielnic, de luat în seamă, dar pe Cistelecan nu-l mai "prind" atît de tare surprizele
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
Franco), autorul se concentrează asupra mecanismului psihologic care explică schimbările și perturbările din comportamentul uman (animalizare, alienare) în condiții de viață inumane (clandestinitate, precaritate, izolare, dezrădăcinare, agresiune, amenințare și pericol permanent), asimilabile coșmarului, anormalității și irealității. Fundalul istoric și realismul circumstanțelor îi permit autorului să semnaleze ceea ce consideră a fi problema fundamentală: aceea a violenței, care afectează grav identitatea individului, degradează ființa umană, o reduce la instinctul primar de supraviețuire cu orice mijloace, inclusiv trădarea, jaful și crima. În Ploaia galbenă
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
filme). La cîțiva ani distanță, Răsvan Popescu reia într-un fel acest procedeu de transformare a unui scenariu într-un roman, după apariția filmului. Chiar dacă filmul Femeia visurilor nu a fost proiectat încă în cinematografe, regizorul său, Dan Pița, explică circumstanțele în care a apărut romanul: "Cu timpul, scenariul a devenit roman, adică literatură influențată de imagini filmice, de universul și psihologia cinematografului, capabile să creeze un spațiu spiritual legat de lumea filmului". Chiar dacă metodologia aplicată de scenaristul-romancier este aceeași, rezultatele
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
buleandra siberiană liniile lungi ale trupului ei și mlădierile de călăreață a stepei..." (p. 71). Fantasma se profilează ambiguu între puritate și senzualitate, iar Rusoaica așteptată nu va fi nici spioană, nici evreică, adică nu va fi grevată de nici o circumstanță suspectă: "Asta se va întâmpla la iarnă, Iliad, când Nistrul va îngheța și când totul încoace și într-acolo va fi o mare de zăpadă... atunci piciorul ei va cârmi ușor pe puntea gheței încoace... piciorul ei, Iliad... ți l-
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
putea închipui, ci cu o ofensivă informativă în virtutea convingerii că "mai multă informație înseamnă mai mult adevăr". O integrare a poetului "în timpul și spațiul său", implicînd o măcar difuză "judecată de situare". Demne de a fi solicitate și în alte circumstanțe" Ťexcursurileť culturale, istorice, lexicologice etc. oferite copios de exegetul bacovian ne duc gîndul la meticuloasele demersuri similare ce se înregistrează în legătură cu Eminescu, de pildă cele ale lui Aug. Z. N. Pop. Peisajul paginilor înțesate de astfel de date este asemenea
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
Văd, de asemenea, în operele Postmoderniștilor chinezi (și cred că putem pe drept cuvînt să-i numim Postmoderniști), că se dezvoltă tot felul de sugestii referitoare la societatea chineză, la sensul vieții în China și cînd fac referințe explicite la circumstanțele politice ale Chinei, dar cel mai important lucru e că vorbesc despre înțelesul vieții omenești - și aceasta este, de altfel, caracteristica comună variantelor inițială și tîrzie ale Postmodernismului. Versiunea tîrzie e mult mai orientată politic, în special în ideile criticilor
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
că Mircea Ciobanu, Vasile Vlad, Angela Marinescu, Virgil Mazilescu, Cezar Ivănescu, Mircea Ivănescu, Nora Iuga - pentru a nu da decît cîteva nume - ocupă prim-planul acestei generații, acoperind o bună parte din spectrul liric". Se cuvine menționată aici încă o circumstanță nefavorabilă acestui "salon al refuzaților" pe care antologatorul o trece cu vederea, însă pe care n-o menajează autorul Cuvîntului înainte, Eugen Negrici. Ocoliți de criticii de partid, subestimați adesea de criticii șaizeciști de vîrf, acești "refuzați" n-au parte
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
și muniții, la un loc cu cei ce le păzesc, în ciuda administrației din Tiraspol? Cea mai elementară logică ne șoptește că nu. La o adică, fiecare tiraspolean ar apuca de cizme câte un tânăr soldat, păstrându-l la sol. În circumstanțele precarei situații în care se găsește armata rusă, vitejind pe un buget minimal, este clar că n-ar avea pur și simplu cum face față poliției transnistrene. Iar a aduce în discuție aici proverbul cu ce anume nu scoate un
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]
-
miniștri, academicieni, președinți, Octavian Paler face figură de solitar. De lup singuratic. După ce a produs serioase dificultăți oficialităților din "epoca de aur", prin caracterul neconcesiv, tranșant al opiniilor d-sale, autorul Polemicilor cordiale a rămas același spirit dificil. Or, această circumstanță reprezintă, într-un plan debarasat de preconcepții, un avantaj. Nici un creator de seamă nu s-a pliat lesne pe ceea ce i s-a oferit, nu s-a acomodat "fără probleme" mediului dat, fie el estetic sau social. Dar unii, cei
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
țintă. Naivii s-au văzut nevoiți să priceapă că sînt naivi. Profesioniștii datului din coate își fac loc cu și mai multă dezinvoltură, fără să se mai uite, din prudență, în dreapta și în stînga". S-ar părea că, în atari circumstanțe, înseși virtuțile se devalorizează: curajul devine derizoriu, iar sinceritatea riscă a se expune batjocurii. Un mare merit al lui Octavian Paler este strădania d-sale de-a ne dovedi că lucrurile nu stau chiar așa, că putem scăpa de dezonoare
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
ars, nimeni n-a gustat din el, - s-a ars! se alege doar cu contravenția. Păcate de muncă! zău! făcea compătimitor. - Măcar... măcar, mai spunea tolerant, dacă Dumnezeul vostru ar avea în vedere cît s-a muncit aici,... măcar să acorde circumstanțe atenuante respective... - hă-hă-hă! făcea binedispus. Într-un colț, se încinsese o discuție cazuistică între teolog și notarul comunei. Dacă morunul n-a fost mîncat - zicea acesta - dacă n-a trecut prin burțile oamenilor, degeaba, nu se acordă nici o iertare, păcatul
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
fapte care ar crea grave incompatibilități între Ion Vlad și puterea de atunci, extrem de hibridă; pe trei sferturi emanată din cenușa încă fierbinte a ceaușismului decapitat, iar pe un sfert plină de elanuri romantice și de utopii juvenile. în aceste circumstanțe marele nostru artist a rămas mai departe acolo, la Paris, unde se stabilise definitiv cu vreo douăzeci și cinci de ani în urmă, adică în 1965, și unde a și murit nu peste multă vreme. Au trecut ani grei de la aceste întîmplări
O somație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16103_a_17428]
-
fraze scurte, întreruperi, cuvinte sărite - trădează adesea sursa din urmă. Limba și stilul� acestor producții � nocive în sine, pentru că substituie gîndirea individuală și exercițiul de redactare prin simpla copiere � este deci cel al atîtor alte texte similare tipărite; cu unele circumstanțe agravante, totuși, produse tocmai de contaminarea cu transcrierea neglijentă a unor notițe. Rapida copiere și transferare a textelor cu ajutorul programelor de computer anulează adesea minimele bariere și controale pe care le-ar stabili chiar cele mai neglijente edituri. Unele dintre
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
ale literelor române actuale, una din cele mai apte a le acorda tensiunea contrarietății, împiedicînd instalarea unei armonii factice, a unui �consens� mai mult ori mai puțin oficializant, excelent conducător, acesta din urmă, de mediocritate. Amuzantă dar și benefică e circumstanța că, refuzînd practic a fi contrazis, avînd un aer al afirmației apodictice și suverane, d-sa atrage negațiile născătoare de discuții, acestea la rîndu-le fiind născătoare de adevăr, potrivit principiului maieutic (atunci cînd nu avem sentimentul că adevărul ne-a
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]
-
Marius Tupan, punând pe șantier romanul Batalioane invizibile pare a-l fi intuit global, plecând de la un incident care, oricum, incita imaginația. Anume, în primii ani ai comunizării, primarul unei localități natural izolate, arase în jur, făcuse imposibil accesul, încât circumstanțe comune tuturor satelor țării - ocupația sovietică, colectivizarea - rămăseseră acolo necunoscute. În fapt, parabola sa este mai întinsă, vizând oricare colectivitate care se insularizează - sau este insularizată - fenomen pe care l-a cunoscut și România în trecute decenii. Ba încă i
Un roman al hipersimțurilor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16119_a_17444]
-
lipsite de fierea antimonarhică de pînă nu demult. Dar așa cum observa un ziarist, în particular - după ce Iliescu a învățat să scrie �sire", presarii vor sări direct la �Majestatea Sa". Poate tocmai pentru a nu fi luat drept un monarhist de circumstanță, Cornel Nistorescu fabrică un scenariu în EVENIMENTUL ZILEI în care își pune întrebarea, în final, dacă nu cumva reconcilierea n-a fost pusă la cale mai sus de București și Versoix, caz în care, crede Nistorescu sedus de propria sa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16136_a_17461]
-
Veniamin, mitomanul. Că era invers decît cazu' cu Fedra..., pricepeți?..., nu ea la el, ci el la ea, la măsa vitregă, cum ar veni. Asta e că tragedia nu se mai putea drege. Femeia era moartă, ăla la ocnă cu circumstanțe tîrzii, tîrzii, vinovat fiind monstrul, handicapatul. Am vorbit pe urmă cu un psihiatru și mi-a zis că asta... cheia întîmplării se afla între zece și șapteșpe. Ce ziceți? Cei doi nu ziseră nimic. Soarele taman răsărea, normal, cum ar
Diverse supoziții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16146_a_17471]
-
Jorge Luís Borges, Einstein, Chagall, Octavian Paler, Valeriu Cristea, Paul Goma, Ion Negoițescu, Miron Kiropol, Nichita Stănescu, Maiorescu / Călinescu, Günter Grass, Serge Fauchereau. Eugen Simion practică în mod vizibil o critică aplicată, dezinhibată de perplexități și admirații gratuite sau de circumstanță. Deși spuneam că titlul cărții de față este auster, oarecum solemn, academic, fără să forțeze nota înțelesului de proprietate confirmată, toate textele critice propuse sunt de o bogăție informațională impresionantă, revărsată într-o paletă diversă de formulări. Dacă aș spune
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
luăm faptele cum sunt și să le judecăm drept, fără exces de indignare, dar și fără exces de toleranță, și să vedem, la urmă, dacă putem despărți pe omul biografic (omul lui Sainte-Beuve) de creatorul pur (omul lui Proust) în circumstanțele unei istorii imposibile”). Analistul are la dispoziție două cărți, semnate Mihai Pelin - „Artur”. Dosarul Ion Caraion (2001) și Delia Roxana Cornea / Dumitru Dobre - „Artur” și exilul românesc (2006). Menținându-se în limita judecății drepte, apelând și la „puțină psihanaliză”, Eugen
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
cu o artistă inegalabilă, cu cea mai frumoasă voce de soprană a lumii în acest moment, e un privilegiu și un moment de glorie al istoriei instituției noastre și cred că vine exact la momentul potrivit, când grijile cotidiene și circumstanțe care țin de etapa dificilă a societății românești pun un nemeritat con de umbră asupra unei orchestre, a unei instituții care, iată, provoacă evenimente memorabile, cum memorabilă este prezența Angelei Gheorghiu la Timișoara“, ne-a declarat maestrul Ioan Fernbach, directorul
Agenda2003-21-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281053_a_282382]
-
ani.” În multe țări ale lumii, printre demersurile de combatere a discriminării apare și încercarea de nu mai sancționa transmiterea HIV că infracțiune separată, ci de o sancționa că atentat la viața unei persoane (omor) sau la santatea ei, cu circumstanțele aferente”, a declarat pentru De Ce News, Liana Velică de la ARAS - Asociația Română Anti-SIDA. Se considera că numirea SIDA expres în codul penal (este singura boală numită în acest cod) determina creșterea discriminării față de toate persoanele care trăiesc cu HIV. Persoanele
Ai fi de acord cu 15 ani de închisoare pentru o persoană care te-a infectat voit cu HIV? () [Corola-journal/Journalistic/26587_a_27912]
-
Până la urmă infecția cu HIV devine boală cronică pentru care există în prezent tratament de susținere, adică nu mai este în toate situațiile o boală fatală”, a punctat Liana Velică. În plus, decizia de sancționare trebuie să fie influențată de circumstanțele în care a avut loc faptă, inclusiv de existență consimatmantului persoanei care a fost victima”, au mai adăgat reprezentanții ARAS.
Ai fi de acord cu 15 ani de închisoare pentru o persoană care te-a infectat voit cu HIV? () [Corola-journal/Journalistic/26587_a_27912]