828 matches
-
din picioare, din radioasele-i arípe În noian: precum atunci cînd Soarele dansează peste munți 350 Un strigăt de înveselire răspunse-n dulci accente de la fiica la fiica, Si de la fiu la fiu: de parca stelele sclipind nenumărate Prin noapte cîntă ciripind ușor, umplînd pămînt și cer; Și luminoasa-Ahania se așeza cu cîntece și bucurie lîngă Urizen. Omul cel Veșnic și el se așeza pe-ale lui Beula Așternuturi, 355 Trist fiindcă nu putea să-și lepede-nviatul trup cel nou În flăcări
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de bunicul - pescarul satului! „Hai vino și gustă și tu”, mă atrage bunica, „ți-o fi și ție foame”. Mă codesc un pic, dar, În cele din urmă, mă apropii și Înfulec pofticios cot la cot cu ei. Se aude ciripit de păsări, câte o vorbă din când În când, dar mai mult tăcere. O cină ca de taină! Vremea a trecut, bunicii s-au dus, amintirile s-au Încețoșat, dar taina a rămas! Mers pe un drum Înzăpezit, printr-un
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
adică în cea mai nemijlocită, atuncea când predă vorbe cari imită și zugrăvesc sunete nearticulate. Fiecare limbă posedă astfel de espresiuni, în care sunetul articulat reflectă tonuri nearticulate auzite de ureche și ne însemnează astfel imitativ întreaga impresiunea a lor (ciripește, scârție, foșăie, urlă, fâșâie, șuieră). Însă aceste espresiuni aparțin începutului limbelor; omul, care caută a reda prin sunetul articulat întreaga abondanță a impresiunei, își îndreaptă sub presiunea acestui stimul atențiunea sa asupra acelor obiecte cari, prin sunete auzibile, nearticulate îl
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trenul cu linie îngustă (popular „mocăniță“), cu care ajungeau în comuna Bistrița, la poalele muntelui unde se afla tabără partizanilor. Bagajele suplimentare erau lăsate la mănăstirea Bistrița. La ajungerea în tabără se utiliza o parolă: „Pasărea...“, la care se răspundea „...ciripește“23. Pentru a se feri de lapoviță și de ploi, partizanii sosiți în primul val și-au instalat tabăra în două peșteri alăturate, organizându-se un serviciu de pază, cu santinele. Ulterior s-a început amenajarea zonei, s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Vai de mine! spune Janice, lăsîndu-și ceașca jos. Cred c-ar fi bine să mă duc. Tom, salută lumea frumos, scumpul meu. — Bună ziua tuturor, Își roti Tom ochii În Încăpere. — O știi pe Suze, prietena lui Becky, nu-i așa? ciripește Janice. Și ai făcut cunoștință pînă acum cu sora lui Becky, Jess? — Bună, Tom! spune Suze veselă. — Bună! zice Jess. Îi arunc o privire nervoasă, pregătindu-mă psihic pentru o morală interminabilă despre faptul că e curată demență să dai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Abia aștept să-ți văd casa! Vogue. Rahat. Am uitat complet de chestia asta. Cum am putut uita de o ședință foto Vogue? Doamne, asta chiar Înseamnă că viața mea e zob. — Deci, totul e ok, da? și vocea Marthei ciripește veselă de la capătul firului. N-ai născut, da, sau ceva de genul ăsta? — Păi, nu... șovăi. Dar sînt În spital. În clipa În care rostesc aceste cuvinte, Îmi dau seama că n-ar trebui să am mobilul cu mine la
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
clipă, cu condeiul invizibil al contradicțiilor. O RĂMÂNERE CONTEMPLATIVĂ Dacă plec acum, e ca și cum aș trișa destinul. Îmi înalț respirarea până la Templul lui Dumnezeu, și aștept. Stranie senzația de așteptare: mă mângâie adierea aerului divin. Înaripate migratoare, cu aripile obosite ciripesc în agonie. Un poem dramatic, început din timpuri apuse, rămân încă o vreme să contemplu libertatea condeiată în culori negrăitoare. UMBRA Peste tot îmi privesc umbra, aș spune imperceptibilă, dacă țin cont de vremea de afară. Ieri și azi un
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
au făcut observarea aceasta: «că românul e ca ceara și că priimește foarte lesne toate Întipăririle ce-i lasă vremea». - Românii, zicea el, se fac turci cu turcii, francezi cu francezii, englezi cu englezii. Ei astăzi poartă frace strâmte și ciripesc bonjour și bonsoir, pentru că așa-i moda. În vremea turcilor ei purtau cealmale și făceau temenale, zicând hojghioldum, safaghioldum. Sub domnii greci ei Își Încărca capetele cu șlice și din țelebimu nu se scotea. Cine știe, de-or veni hinezii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
încins cu o cureacu cataramă albă. 2. Transformă substantivele următoare, după model: abur - aburi - aburii premiant premiant premianții băiat băieți băieții învățător învățători învățătorii 3. Grupează verbele în funcție de imaginea ce poate fi sugerată de conținutul lor: risipește, vâjâie, se înnegurează, ciripesc, accelerează, scânteiază, se topesc, răpăie, s-au ivit, bolborosesc, înconjoară, s au îngălbenit, șoșoteau, se strecoară, poleiesc, hohotesc. Imagini vizuale, Imagini auditive, Imagini de mișcare Se innegurează, vâjâie, risipește 4. Transformă propozițiile următoare în titluri fără predicat: Elevii traversează Munții
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
bună pe care ai făcut-o în vacanța de vară. Folosește și descrierea. Dă-i titlu potrivit! TESTUL NR. 24 1. Transformă propozițiile dezvoltate în propoziții simple. Soarele vesel strălucește pe cer. Florile multicolore zâmbesc. Vântul adie ușor. Păsările gureșe ciripesc pe ram. Vacanța mare a venit. Copiii vor pleca în tabără. 2. Dezvoltă următoarele propoziții simple, adăugând părți secundare de propoziție. Vântul adie. Norii nu apar. Vine vara. Copiii se joacă. Începe vacanța. 3. Alcătuiește o compunere cu titlul “O
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
pe fereastră, Când vezi neatins și vinul, și colacul de pe masă. Desenați chipul lui Moș Crăciun. * Scrieți o scrisoare lui Moș Crăciun LA PAȘTI după George Coșbuc Scrieți în câteva rânduri cum sărbătoriți voi Paștele în familie. Prin pomi e ciripit și cânt, Văzduhu-i plin de-un roșu soare, Și sălciilen albă floare - E pace-n cer și pe pământ. Răsuflul cald al primăverii Adus-a zilele-nvierii. Și cât e de frumos în sat! Creștinii vin tăcuți din vale Și
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
amintiri lirice, aderență la un real citit elegant, fluid, dar cu destule accente de sarcasm, în surdină („Spune-mi/ îți mai amintești de Gina dintr-a VII-a?/ Fata cu pulpe transparente prin care priveam la tablă?”; „Din curte răzbate ciripit de păsări și zvon de fotbal”). Poetul compune, ascultând atent tainele cotidianului, un rondo capriccioso clar, catifelat, dar, în aceeași măsură, puternic. SCRIERI: Desant ’83 (volum colectiv), pref. Ovid S. Crohmălniceanu, București, 1983; Orașul fără ieșire la mare, postfață Ovid
PETCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288768_a_290097]
-
și gâștele, care își întind gâtul, înclină capul spre pământ, sunt speriate, țipă fără motiv, își desfac aripile și încearcă să zboare, dorm în locuri neobișnuite. Berzele sunt neliniștite și își iau zborul spre înălțimi, vrăbiile se strâng în stoluri, ciripesc neliniștite, pătrund chiar în casele oamenilor. Rândunelele își părăsesc cuiburile, intră speriate în locuințe, sunt neliniștite, zboară departe, fără a reveni mult timp la cuiburi. Foarte agitate sunt și păsările din colivii, în special papagalii, care cântă într-una, cu
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
din casă, face mai multe mișcări de înviorare): Atunci, la drum! Unde-i Miki, mergem și pe la mormântul lui Grivei. Miki (apare): Sunt aici, gata de plimbare. Fetele, cântând, se îndreaptă către ieșirea din curte; încep să cânte: Păsări multe ciripesc/ Și cu noi se sfătuiesc/ Să ne cânteun cântecel/ Să ne îngânăm cu el... Ana: Stop! Aia nu-i o Vulpe?! Raluca (care rămăsese puțin în urmă): Da, e o Vulpe moartă. Ana: Când este vorba de o Vulpe, niciodată
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Ea pândea din colțul ochilor la ele, frumușele, pictate în gri și galben, parcă erau pițigoi. Dar mare gălăgie mai făceau! Îi părea rău că nu le înțelegea limba, pentru că discuția lor era înfocată. Tanti credea că ele așa dialoghează, ciripind una la alta. Stând puțin aplecată asupra tufei și culegând zmeură, bob cu bob, se pomeni că una dintre păsări zbură spre ea, într-un viraj ascuțit și „retezându-i părul de pe cap’’. S-a mirat pe moment, dar era
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Neluând în seamă „incidentul”, Tanti Ana culegea zmeura mai departe. Pasărea gălăgioasă s-a oprit în pomul cel mai apropiat și, fără să zăbovească mult, zbură din nou spre femeie, zburlindu-i iarăși părul. Apoi s-a așezat pe gard, ciripind agitată cu partenerul său. Nu mai încăpea nicio îndoială: pasărea, de fapt, a atacat-o și dorea ca ea să plece deacolo! I sa părut stranie insinuarea, dar și-a pus în gând să nu se lase și culegea zmeura
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
pe spate care dă impresia că au fost tăiate și că în orice moment se vor desface și vor cădea precum două jumătăți de măr. Sunt mici și abia dacă au zece centimetri de la cioc la coadă. Cu toate astea, ciripesc foarte frumos, și când se întâlnesc mai multe într-un copac, dau un adevărat concert trecătorilor care le bagă de seamă. Una din "minunatele" și "genialele" măsuri luate de Minister este prelungirea ceasurilor de școală până la zece ore, în fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
coborâtă dintr-o răsărită, furată din cea mai frumoasă galaxie. Când vii, când treci, în urma ta răsar poteci însămânțate-n flori. Câte culori!... Câte culori!... Și păru-ți despletit din soare, dă zilei zorii, și ouă-n cuiburi pui, cu ciripitu-n sine și primul roi de-albine, iar mierea-ți dulce cu care ne-ai atins, ne-a osândit pe noi poeții, să căutăm în valuri, în vis și-n dune de nisip, în fulgi de nea, în fulgi de
Cărări ce vin… ce pleacă…. In: Cărări ce vin... ce pleacă... : poezie strecurată pentru tine / by Ilie Radu Ignătescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/490_a_734]
-
adânc, Flori, juvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare, Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare, Alte roșii ca jeratec, alte-albastre, ochi ce plâng. Și prin tufele de mături, ce cresc verzi, adânce, dese, Păsări îmblînzite-n cuiburi distind penele alese, Ciripind cu ciocu-n soare, gugiulindu-se cu-amor. Înnecat de vecinici visuri, răsărit din sfinte-izvoară, Nilul mișc-a lui legendă și oglinda-i galben-clară Către marea liniștită ce înneacă al lui dor. De-a lui maluri sunt unite câmpii verzi și țări
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
fure Și ascult de la răcoare Pitpalacul. Din izvoare și din gârle Apa sună somnoroasă; Unde soarele pătrunde Printre ramuri a ei unde, Ea în valuri sperioase Se asvîrle. Cucul cântă, mierle, presuri - Cine știe să le-asculte? Ale pasărilor neamuri Ciripesc pitite-n ramuri Și vorbesc cu-atît de multe In? elesuri. Cucu-ntreabă: " Unde-i sora Viselor noastre de vară? Mlădioasă și iubită, Cu privirea ostenită, Ca o zână să răsară Tuturora". {EminescuOpI 122} Teiul vechiu un ram întins-a, Ea
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
împreună cu Diego. Dispensarul unde îngrijeam leproși nu avea decât trei încăperi. Peste tot mișunau șoareci și gândaci, iar prin fața ușii trecea un canal cu apă stătută. Firește că la mănăstirea din Manila în loc de șoareci și gândaci, în copacii din grădină ciripeau păsărele și nici n-aș fi fost nevoit să mănânc pește stricat și orez rânced. — Sunt misionar, am murmurat zâmbind. Poate că m-am născut să fiu misionar. Menirea mea nu este să spun rugăciuni într-o mănăstire liniștită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
înainte de revărsatul zorilor, samuraiul și Nishi ieșiră din mănăstire la fel ca și data trecută. Acum știau drumul. Străbătură orașul adormit ca un deșert răcoros, căci arșița încă nu-l lovise. Când ajunseră în pădure, raze trandafirii sfâșiau cerul. Păsărelele ciripeau gălăgioase. Caii trecură printr-un pârâu limpede împroșcând cu apă. Printre ramurile copacilor, razele dimineții cădeau pe pământ ca o ploaie de săgeți. Lacul din Tecali era la fel de liniștit, iar trestiile foșneau ușor. Nishi descălecă, își duse mâinile făcute pâlnie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
după soare, spuse americanca. O să-nceapă imediat să cânte. Canarul Își scutură penele și Începu să le ciugulească. Mi-au plăcut mereu păsările, spuse doamna din America. Pe el Îl duc acasă fetiței mele. Uite...a-nceput să cânte. Canarul ciripea și penele de pe gât i se umflau. Trenul trecu peste un râu, apoi printr-o pădure foarte Îngrijită. Trecurăm prin multe din orășelele de pe lângă Paris. Tramvaiele mișunau prin orașele pline de reclame mari lipite pe ziduri: Belle Jardinière, Dubonnet, Pernod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de jocuri, care de care mai năstrușnice. Și totul se petrece aici, nicăieri altundeva, ci pe prispă. Puii de rândunică se așază frumos și comod în cuib, gata să privească spectacolul. Păcat, doar, că nu pot aplauda. Dar ciocurile lor ciripesc întruna: „Bravo, copii!” Sorina știe cele mai multe cântece și poezii. „Unde le-ai învățat?” pare a întreba ciripitul ghiduș al puilor. Fetița ar vrea să le răspundă. Însă, nu știe cum și de ce, nu poate scoate un cuvânt. Doar în gând
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
răspundă. Însă, nu știe cum și de ce, nu poate scoate un cuvânt. Doar în gând ea le răspunde: „La grădiniță le-am învățat, ori le-am luat din cărțile din biblioteca mea, sau le-am auzit la alți copii”. Puișorii ciripesc din nou: „Ce păcat că noi suntem atât de mici. Nu știm mai nimic!” Ca să le alunge tristețea, Sorina spune: „Acuși acuși o să creșteți mari, o să învățați să zburați...” „Și o să putem pleca și noi, așa, ca și mama și
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]