493 matches
-
de ce dacă, de exemplu, personajul n-are altă treabă decât să traverseze liniștit o pădure, autorul trebuie să mă poarte printre brebenei, lăcrămioare și toporași. Îmi doream să mă scutească de zumzăitul surd al albinelor, de susurul izvoarelor și de ciripitul păsărelelor. Mie să-mi dea pădurea că mi-o imaginez eu. Aveam - și observ că încă mai am - o problemă cu descrierile inutile, cu abundența detaliilor irelevante, care nu fac altceva decât să întindă inutil un story. Nu știu dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
nici «ah!», căci nu se teme de nimic. E gata să înfrunte toate primejdiile din lume: niște dragoni, o hoardă de barbari saxoni, atacul câtorva iguanodoni. Ceea ce o sperie-i doar acest, cochet în rest, oac-oac-oachiț-chiț“. PITRILPITIPILILITIPIL: „Pasăre fabuloasă cu ciripit și cu penaj incandescent, de care doar prințesele au parte și care poate fi văzută, uneori, în herburile lor. Specie dispărută. Ultima ar fi fost zărită în 1666, în largul insulei Pitrilpitipililitipil, de unde propriu-i nume“. După un asemenea bestiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
bună seamă că s-au stins pe Obi în sus, pe un plai străin, dar mai apropiat de osemintele bărbaților lor. Odihnească-se în pace ! Doar pe Vasili l-am mai revăzut peste ani. Primăvara revenise cu cortegiul ei de ciripit de păsări, de muguri care se grăbeau să se deschidă sub căldura razelor de soare, de parfumuri de verdeață și de flori care dominau chiar și mirosul de spital. Pentru mine însă iarna sufletului era mai grea ca oricând, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
când are puținel timp lui Vasili și mie. Cu Vasili și baba Ulitia mai tragem câte o raită după plante pentru farmacia la care Gery ne-a pus responsabili. Acum în primăvară, natura cântă din toți mugurii și florile ei, ciripituri voiase se aud din copaci și tufișuri. Cred că anunță și ele veniri pe lume de noi vieți de puișori. Vasili m-a ridicat în brațe ca să ajung la niște muguri de brad. Nu știu de ceam simțit sângele urcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
fi acordat nici o importanță dacă nu apărea ea să le readucă în centrul atenției, să le dilate fantastic. Reușea de minune să împingă umorul către marginea lui era imposibil să nu-ți descrețească fruntea. Dar în afara intervențiilor ei însuflețite, a ciripitului sprințar, cu greu se mai urnea din loc o discuție interesantă, dar și atunci, exact când nu te așteptai, rămânea în suspensie, se bloca fără să lămurească toate aspectele. Carmina nu înțelegea ce se întâmplase cu el, se plictisise, medita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
niciodată. Motoarele s-au oprit și pasagerii au început să-și desfacă centurile de siguranță și să-și ia bagajele și hainele de sus, timp în care eu mă pierdusem de tot în pajiște. Simțeam mirosul ierbii, adierea vântului, auzeam ciripitul păsărelelor. Se întâmpla în toamna anului 1969 și urma să împlinesc douăzeci de ani. Stewardesa a venit iar și s-a așezat lângă mine. M-a întrebat dacă mă simt bine. — E totul în ordine, am răspuns eu, zâmbind. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
curiozitate față de secretele privind comunicarea cu familiile lor. Mai târziu am studiat multe limbi, ajungând lingvist structuralist, nu însă poliglot, ca fiica și fiul meu. Desigur, există și alte genuri de limbaj, dincolo de lingvistica omului. Limbajul balenelor și al delfinilor, ciripitul păsărilor, mieunatul și torsul pisicilor, mârâitul și lătratul câinilor. Sunt pe deplin conștient. Pentru mine limbajul critic reprezintă transformarea experienței pe care am trăit-o dincolo de mine, în cuvinte și ritmuri, în poezia, pe care o trăiesc și o respir
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
ceata zgomotoasă de bărbați, care se grupase, compact, în partea opusă. Încă supraviețuiește în Japonia, și puternic, conștiința care desparte, la petreceri chiar, femei și bărbați, făcându-i să se simtă inconfortabil unii cu alții. De jur împrejur, răsuna acum ciripitul femeilor, punctat la răstimpuri scurte de nelipsitul oishii, delicios, da, delicios nu-i așa? cu adevărat delicios. Cu pași înăbușiți de teamă să nu atragă atenția întregii mese; cât de neplăcut ar fi fost să simtă asupra sa greutatea imensă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
piscului ne ajunsese la ureche năprasnica înjurătură a unui alpinist bavarez, sosit cu un minut mai târziu după grandioasa priveliște a răsăritului. Frigul ne-a hotărât să coborâm. În calmul infinit al dimineții venea, de undeva, chemarea melodioasă ca un ciripit, a unui muntean la care-i răspunse, la fel, o femeie, în tril de pasăre măiastră, în tonuri și semitonuri catifelate. Iată-l pe muntean încrucișându-și drumul cu al nostru. Avea o umbră de mustață neagră și favorite retezate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
lungi ca arabii, încinși cu brâie și cu părul strâns la spate, țăranul socoti că sunt veniți de prin vreo țară caldă. Își aruncă sapa pe ogor și o porni la fugă înapoi spre casă. Florile albe ale merilor și ciripitul păsărilor nu-l mișcau deloc pe samurai. Acum nici nu-i venea să se mai lase cuprins de dorul după primăvara din valea sa. Pur și simplu se lăsa în voia calului mergând în urma lui Velasco. Se întreba de câte ori fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
să scrie datele În litere, nu În cifre. Apoi se scula să meargă la baie, se Întorcea și se culca din nou până când de-afară Începea să se audă gânguritul porumbeilor, Însoțit de câte un lătrat de câine sau de ciripitul uimit al vreunei păsărele, care suna de parcă nu-și credea ochilor ce vedea. Fima Își promitea să se scoale imediat, În două-trei minute, un sfert de oră cel mult, dar adormea uneori din nou și nu se trezea până pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
se trezi. 13 Sursa tuturor relelor După ce termină de notat În carnet se sculă, se duse la geam și văzu o dimineață limpede, strălucitoare. Pe o creangă se ghemuise o pisică, ce se urcase acolo ca să asculte mai de-aproape ciripitul păsărelelor. „Să nu cazi, drăguțo“, spuse Fima cu tandrețe. Până și dealurile Betleemului i se păreau aproape. Clădirile și curțile din Împrejurimi păreau ude În lumina rece și transparentă. Balcoanele, gardurile, mașinile, totul lucea după ploaia din timpul nopții. Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
c-am să te văd, a spus el. Mary și-a ținut răsuflarea așa de mult c-a luat-o cu amețeală. Pielea i se sensibilizase, așa că și cel mai delicat vânticel pârea s-o înțepe cu mii de ace. Ciripitul greierilor era asurzitor. Mary și-a ținut ochii deasupra taliei lui Drew, acolo unde pielea era netedă, iar mușchii jucau dedesubt, de parc-ar fi fost chiar o bucată de râu. Femeia a deschis gura, iar cuvintele s-au rostogolit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
întrebat Mary. Nu mai am apartamentul și vechiul serviciu, da’ , în rest, va trebui s-o iau de unde-am lăsat lucrurile. Irene a clătinat din cap. Tu te-ai schimbat. Doar ascultă-te. Nu mai ai vocea aia ca un ciripit. Nu mă înțelege greșit, da’ acum chiar că-mi place de tine. În loc să se supere, Mary a râs atât de zgomotos încât Drew a ridicat capul din bucătăria de pe malul râului și-a zâmbit. Ar trebui să promit c-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
pulsa, iar oasele nu admiteau să se sudeze. Zgomotele produse de om îi răneau urechile; chiar și cele mai blânde șoapte ale lui Pearl îl dureau. Săptămâni întregi, Zach a zăcut lângă fereastra deschisă și s-a concentrat numai asupra ciripitului gaițelor albastre, asupra întrebărilor nesfârșite ale bufnițelor iernatice și asupra boncăluitului elanilor migratori. Zach a crezut că moartea avea să fie o toamnă eternă - totul cade, totul se risipește și putrezește - dar, în loc de asta, s-a trezit c-a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
oricare dintre ei ajungea la castel, el își punea jetonul albastru înapoi, la start. Andy fusese un copil atât de liniștit, încât săptămâni întregi Zach nici nu i-a observat prezența. Când îi era foame, băiețelul scotea un soi de ciripit, așa că Zach l-a confundat cu o păsăruică. N-a aflat de el decât abia când Pearl a trebuit să gonească un arici din sufragerie și i l-a aruncat pe copil în brațe. Pruncul a fost primul lucru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
al celebrării funcționează în gol, contând mai mult prin sonoritatea decât prin expresivitatea sa. După cum, caracterul eliptic al poemelor, departe de a crea o atmosferă de mister, obosește și agasează. Autoarea comunică nu prin enunțuri, ci printr-un fel de ciripit liric, greu inteligibil: „Dragă mincinosule, // toate vor să-mi ia locul / iar lumea e atât de mică // ne întâlnim / să ne furăm trădările // ...și ziceai / că întâlnirea noastră / e destinală“ etc. De ce e mincinos iubitul? Cine sunt cele care vor
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
discurs rostit la megafon, îl caracterizează Ștefan Stoenescu pe autorul volumului de „poesii“ Acasă, apărut recent, în patru limbi (Limes, Cluj Napoca, 2007). Citind versurile, constatăm că Mihai Posada nu preconizează nimic răspicat. Scrie o poezie cuminte și inofensivă, ca un ciripit de pasăre, imitându-i pe alocuri pe Lucian Blaga și Mircea Ivănescu. Doar câteva poeme „preconizează“ iubirea pentru țara de origine: „pe lumea asta există ca mama / o singură patrie /... / există un singur popor și doar el / contează în fața ta
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
poți visa în sunete și cuvinte așa cum o putem face noi ,,ceilalți”, cei cărora Dumnezeu ne-a dat acest dar. Dar vremurile au evoluat și mintea omului a născocit metode și aparate care să deschidă și acestora poarta spre lumea ciripitului de păsărele, vorbelor mamei, melodiei și dansului tineresc, râsului copilăresc. Există mai mult de 500 de milioane de oameni pe glob care au o deficiență auditivă. Se estimează că în anul 2015 acest număr va ajunge la 700 milioane. Motivul
Utilizarea sistemului FM ?n activit??ile didactice cu elevii hipoacuzici by Maria Tanislav () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84358_a_85683]
-
spus nimic. Vorbea de ispitiri și de încercări care erau cunoscute și cărora o inimă credincioasă trebuia să învețe să le țină piept: „Nu-i așa, soră Raffaela?“ Careul închis al mânăstirii aștepta un cuvânt. De auzit, se auzea numai ciripitul vrăbiilor. Novicea tăcea. Arhanghelul cu ochelari a vorbit în locul ei cu cuvinte bine accentuate: „Vom purcede la o novenă și, astfel întărite, ne vom afla pacea...“ Anna și cu mine ne-am speriat atunci când la porunca venită dintr-o guriță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Copiii porniră tăcuți și înfrigurați pe urmele sale să vadă dacă și-a regăsit mama. În pădure însă nu se zăreau decît umbrele copacilor și cîteva petece răvășite de lumină. Bătea încet un vînt cald și nu se auzea decît ciripitul păsărelelor în ramurile copacilor. Un fluture mare, strălucind în toate culorile, zbură prin fața lor și se așeză pe o floare... Dar nimeni nu se uită la el. La fel de tăcuți începură să coboare încet, uitîndu-se în toate părțile. Se zgîriară pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și o bucurie îi mângâia obrajii palizi și îi însuflețea buzele. Ceva în ea renăștea și prindea viață, ca și cum cineva ar fi tras cu violență draperiile grele, ar fi deschis larg ferestrele și ar fi lăsat aerul, lumina, mirosurile și ciripitul păsărilor să pătrundă în spațiul acela destinat pânzelor de păianjen, larvelor de molii, sentimentelor ofilite și privirilor lipsite de vlagă și de pasiune. Această ființă care visa cu ochii deschiși, care privea detașată și indiferentă, fără să vadă propria-i
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
vie și goală lângă el, domnul Popa începu să sforăie telepatic. Contesa era din nou în Rai. Se făcea că ea e Eva. Fără să aibă conștiința păcatului, Contesa sărea desfrunzită peste pârâiașe cu lapte și miere, se bucura de ciripitul unor păsărele care cântau când Mozart, când Debussy, când Edith Piaf. Îl căuta pe Adam. Un zgomot de stânci crăpate se auzea din spatele unor rodii înfloriți. Contesa alergă printre ei în relanti. Aici domnul Popa, în chip de Adam (adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
niște cădelnițe aprinse. Brusc, mesteacănul de lângă fereastra ei se potoli din fierbere. Nu se mai mișca nici o frunză. Și la fel de brusc, Întreaga lui coroană vui, transformându-se Într-o pâlnie arămie, care atunci când bătăile clopotului se stinseră se umplu de ciripit de păsări. Abia În acel moment Întregul sat se animă din nou, iar cocoșii Începură să cânte din mii de glasuri cucurigu. Câinii lătrau și ei, găinile cotcodăceau, oarecum vesele, rațele măcăiau și gâștele sâsâiau și ele, scoțându-și gâturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
la Înfățișarea lor obișnuită. Cele două rândunici intrau și ieșeau pe ușa grajdului, ciripind vesele În aerul Încărcat de tot felul de miresme. Duceau lut și pene În ciocurile lor mici, consolidându-și cu migală cuibul clădit sub vechea grindă. Ciripitul lor Îi aduse gazdei În suflet bucurie și pofta de-a trăi. Pășind peste prag, Mașa Îl văzu pe Extraterestru stând În cerdac și privind absent la mulțimea de orătănii ce umblau prin curte. Părea să se fi trezit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]