1,246 matches
-
o să mă duc la capătul orașului pentru o ceapă. *** Ah! Prima iubire! **** Era să scriu Bulă. 2. O să fiu altfel de cum pregătesc ei “placa” să mi se adreseze. Sclipirea ideii libertine ce mi-a venit, are o întrebare de fond citadin: Cum,nene? Nu pot să vă satisfac curiozitatea și nu am cum să-mi derulez în minte un scenariu deoarece în fața mea a apărut PIAȚA*: hâdă - colorată, calmă - zgomotoasă, curată - pătată, scumpă - gratuită, o oală mare plină de contraste. Cred
CÂT DE PIAŢĂ-I PIAŢA MARE ? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342128_a_343457]
-
firii mele complicate, sensibilă până la extreme uneori, puternică și tenace altădată, dar se inspiră și din lumea care ne înconjoară, din frumusețea și culoarea ei, din întâmplările a caror protagonistă sunt. Un loc aparte în creația mea îl reprezintă peisajul citadin, probabil o influență a formației mele inginerești.” Maria Karalyos ,,Maria Karalyos nu are un gen predilect, deși mărturisește că iubește mai mult peisajul. Abordează însă atât peisajul, cât și compoziția, natura moartă, florile. Totul i se pare demn de a
PORTRET DE ARTIST MARIA KARALYOS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342164_a_343493]
-
a unui fenomen real surprins de către David Croitor în lucrarea “Evoluție”: etalarea tehnologiei audio-video într-un cartier țigănesc! În tabloul său, artistul scoate în evidență realitatea crudă din România acestor timpuri, în timp ce “Iarna la Dorna” ilustrează “curtea gunoaielor” din realul citadin, învăluită însă într-o lumină caldă și concesivă. Frumusețea tristă a sordidului și umilința derizoriului sunt surprinse prin simbolistica motivelor obiectuale și sensibilitatea evocatoare a culorilor. George Șpaiuc, static prin definirea formelor, devine dinamic prin culoare. Excelează prin obținerea unor
DE LA STATIC LA DINAMIC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342578_a_343907]
-
căutare de puncte de reper. Tot Templul se încarcă de sacra Simfonie Și cară laitmotive neobosite valuri. O pagină în Cartea de idealuri scrie Lung foșnet de visare, sclipire de cristaluri. Din coame, lănci de stâncă țintesc spre infinit, Mulțime citadină revarsă autobuzul, Veghează peste vreme, simbol de neclintit, Statuia celui care a apărat Oituzul. De vreți, puteți să-i spuneți „modernă tranhumanță”, Fânețele și brazii, izvoare - talismanul, Și bolta se înscrie - albastră eleganță, Iar soarele pășește încet meridianul. Adrian Simionescu
O PAGINĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340589_a_341918]
-
nu numai asupra operei ci și asupra omului Marin Preda. Cine a fost Marin Preda, omul ? Venit de la țară dintr-o comună pierdută în câmpia Găvanu-Burdea, Siliștea-Gumești, fiu de țăran, dintr-o familie numeroasă, Preda s-a adaptat greu mediului citadin. Așa se explică faptul că sentimentele lui de dragoste au rămas pe planul doi mult timp, până și-a făcut o carieră. Să ne amintim câteva secvența din viața lui. În 1937, evitând Școala Normală din Turnu-Măgurele, unde taxele erau
PATIMA UNEI IUBIRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 () [Corola-blog/BlogPost/340537_a_341866]
-
nas cu toate situațiile descrise, ci pentru că datorită ei învăț, în fiecare zi, să fiu un părinte mulțumit. Carmen MUȘAT-COMAN ------------------------------------------------------ Carmen MUȘAT-COMAN, s-a născut în 1964 și locuiește în București de la 20 de ani, lăsând liniștea pădurii pentru agitația citadină. Speră ca într-o zi să refacă traseul în sens invers. A absolvit în 1989 Facultatea de limbi străine, secția franceză-română, din cadrul Universității București, și a predat franceza câteva luni într-o comună din țară, experiență care i-a inspirat
CUM S-A FĂCUT DE NU MI-AM BĂTUT COPILUL de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340592_a_341921]
-
El este străbătut de două râuri, Dâmbovița și Colentina, cu un șirag de lacuri amenajate pentru agrement în perioada estivală cu ștranduri, bărci și vaporașe, înconjurate de parcuri unde atât localnicii, cât și turiștii se refugiază în liniște de tumultul citadin. Pe râul Colentina se desfășoară lacurile Herăstrău, Floreasca, Tei și Colentina, fiecare dintre ele fiind înconjurate de parcuri împodobite cu arbori, alei ce le străbat de la un capăt la altul ca un adevărat labirint și spații verzi cu flori de
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
El este străbătut de două râuri, Dâmbovița și Colentina, cu un șirag de lacuri amenajate pentru agrement în perioada estivală cu ștranduri, bărci și vaporașe, înconjurate de parcuri unde atât localnicii, cât și turiștii se refugiază în liniște de tumultul citadin”. ( Din capitolul „Metropola”) Un merit deosebit al autorului este acela că în curgerea reportajelor el introduce informații utile, pe care orice turist le poate folosi. Cum în țara noastră drumurile duc către capitală, ele și pornesc din capitală. Reporterul ne
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
Mai în glumă, mai în serios, în ultima perioadă a societății comuniste, românii mai aveau puterea să facă glume pe seama situației lor. Râsul nu le putuse a fi confiscat. Astfel, pe tema lipsei produselor alimentare, circulau câteva versuri aparținând folclorului citadin orășenesc, parafrazând o celebră poezie: „A-ncepu de ieri să cadă Câte-un comunist pe stradă, Cu carnetul roșu-n mână Nemîncat de-o săptămână.” Ora 10. Ciulește urechea la zvonuri, ca să afli în ce parte a orașului s-au
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
adăpost, în cel mai scurt timp, recolta de legume, fructe și struguri!” Stupoare generală, menită să vâre în beznă milioanele de telespectatori, prin întrebarea firească pe care a născut-o în mintea tuturor: „Ce sunt strugurii?” Chiar și pentru un citadin înrăit, cu vagi cunoștințe agronomice, până la momentul respectiv, strugurii făceau parte din categoria fructelor. Dintr-o dată, prin teza celui mai inteligent fiu al neamului, poziția lor era amenințată. Misterul s-a aprofundat, atunci când președinta unei Cooperative Agricole de Producție a
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
Viața intimă a artistei și cea din logosul cronicăresc divers, cu o efuziune cel mai focalizată pe surprinzător și senzațional are o delicatețe indescriptibilă a și acum ca și totdeauna frumoasei la suflet și chip artiste, Pompilia Stoian. Împarte viața citadină cu o comunitate care o respectă a Braunschweig-ului, în Germania, vizitează cu înfiorare țara natală, păstrează legături cu cei pe care îi are apropiați, dintre prietenii dragi. Ei îi întorc, fiecare în felul său, prietenia. Are o fiică pe care
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
doamnei Daniela Popescu se simte duioșie, feminitate, estetic, dorință, izolare dar și evadare și, de ce nu, o undă de optimism care reușește să-i înflăcăreze inima spre noi sensuri și viziuni, spre ideal și perfecțiune renăscute chiar din nebuloasa tumultului citadin, al frământărilor și stărilor de anxietate uneori născute chiar din acel zbucium specific trubadurilor, a poeților rătăcitori în lumea imaginară a armoniilor, muzicalității, al vibrațiilor sufletești și, în final ca rezultat al căutărilor, comuniunea cu Divinitatea, căci, la urma urmei
POETA DANIELA POPESCU ȘI VERSURILE SALE DE INSPIRAȚIE DIVINĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379415_a_380744]
-
primesc din nou fior: „Fără iubire ce pot fi?/ (...)O cumpănă fără fântănă (...)/ Copac cu frunzele-n țărână/ O mare fără de corabii ( Fără iubire ce pot fi?)”. Aceeași frumusețe a seninătății și jocului liric și-o regăsește într-un pastel citadin, Pastel cu promoroacă, unde zăpada i-a înflorit iernii copacii. Întreg volumul de poezii se vrea însă și un jurnal poetic, pare a fi o biografie poetizată, unele texte deliricizându-se pe seama acestei intenții și abandonând podoabele stilistice, dar tocmai din cauza
DRAG DE POEZIE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374381_a_375710]
-
NOU, IUBIRE Ce-aș mai putea să-ți spun, eu, ție, nou, iubire? Mi se fluidizară penelul, slova, pana. Poate să-ți cânt pe-o coardă din estu-mi de trăire, Să-alung norul de fum ce-ascunse steaua, luna. Îți dau citadinul născut din visu-mi rural Și pavajul, în schimbul potecii străjuită de iarbă. Își dau scrâșnet de roți, în loc de durluit de caval Și-o năzuință de care nimeni n-are habar sau întreabă. Te-ascund în flori de cactus, te-alin în
VERSURI (2) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373395_a_374724]
-
să fie perpetuu integre. Mă aflu la poarta la care trubadurii nu se opresc. Poet al tăcerii târzii, mi-anin oftatu-n salcâm. Trezesc ciulinii din plete și-ntorc ape ce cresc, Spre alte maluri, maiestatea să-și afle tărâm. CRĂCIUN CITADIN Se deschide ploapa zilei fără zăpadă. Se pregătește orașul pentru masa de-Ajun. Se duc copii la bradul din centru să vadă Spectacolul străzii, aa Moș Crăciun făcându-se coadă. Isus a rămas în statui, ori fresce murale, Ascuns în
VERSURI (2) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373395_a_374724]
-
de astă dată nealterat de vreo încercare de stăvilire. Dezavuai în tăcere atitudinea-i, convinsă că ia cunoștință de ea prin talentul său de cititor. Cât despre Lixa?! O admiram că trăia fericită clipa, doar îl condusese în raiul ăsta citadin chiar pe Seneca. Eu? Nu nu mai contam pentru ea! Chiar defel! Mijlocul încăperii alinta un blat de lemn cu design în linii curbe. În el era încrustată o plită electrică pe care odihneau ibrice și ceainice cu siluete rafinate
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
VERNISAJ DE GRAFICĂ - MIHAELA - MARIANA CAZIMIROVICI, DE IOANA STUPARU, de Ioana Stuparu, publicat în Ediția nr. 1928 din 11 aprilie 2016. Vernisaj de grafică, Mihaela-Mariana Cazimirovici Autoarea prezintă o prelungire a colecției de debut în grafică, intitulată „Respirație”. Are temă citadină, precum romanul „Aer”, cu care debutează în proză și îl lansează în cadrul vernisajului. Picturile ei sunt vibrații de o clipă, sedimentate în sertarele subconștientului. Sunt dorințe cu care omul se naște. Sunt taine pe care le știe doar Dumnezeu. Toate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
Pictura de pe coperta romanului „Aer”, dar, mai ales culorile prin care aceeași pictură este reprezentată în interiorul cărții, la începutul ... Citește mai mult Vernisaj de grafică, Mihaela-Mariana CazimiroviciAutoarea prezintă o prelungire a colecției de debut în grafică, intitulată „Respirație”. Are temă citadină, precum romanul „Aer”, cu care debutează în proză și îl lansează în cadrul vernisajului.Picturile ei sunt vibrații de o clipă, sedimentate în sertarele subconștientului.Sunt dorințe cu care omul se naște.Sunt taine pe care le știe doar Dumnezeu.Toate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
MIHAELA - MARIANA CAZIMIROVICI, DE IOANA STUPARU Autor: Ioana Stuparu Publicat în: Ediția nr. 1928 din 11 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Vernisaj de grafică, Mihaela-Mariana Cazimirovici Autoarea prezintă o prelungire a colecției de debut în grafică, intitulată „Respirație”. Are temă citadină, precum romanul „Aer”, cu care debutează în proză și îl lansează în cadrul vernisajului. Picturile ei sunt vibrații de o clipă, sedimentate în sertarele subconștientului. Sunt dorințe cu care omul se naște. Sunt taine pe care le știe doar Dumnezeu. Toate
MARIANA CAZIMIROVICI, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344774_a_346103]
-
și să scriu. Eu: mamă, soție și un om simplu până la urmă... crescută în România. Olteancă! Centrul Pământului rămâne pentru mine orașul Craiova - orașul în care am învățat cei șapte ani de-acasă, am copilărit și m-am maturizat. Spațiul citadin - remarcabil prin arhitectură, parcuri, grădini și locuri de agrement - se completează cu un climat cultural-artistic, ales. Am fost o soție adorată! Lipsa căldurii familiale din primii ani de viață te poate marca, îți impune pentru tot restul existenței niște tipare
TAINA SCRISULUI (47) – FIECARE DINTRE NOI ESTE O POEZIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345774_a_347103]
-
boicotat chiar de unii dintre colegii săi, în frunte cu directoarea din acea vreme a Școlii de arte! Titel Popovici a fost o glorie a Iașilor, dar conform dictonului «nimeni nu e profet la el acasă», am spune că adesea citadinii săi nu l-au meritat”. (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Titel Popovici. O carte de Octavian Ursulescu, prin care muzicianul și Iașiul lui vibrează . / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 894, Anul III
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346016_a_347345]
-
pe trotuar. - Dar au construit ăștia nu glumă! A evoluat societatea românească mai ceva ca pe vremea mea! - zise plin de satisfacție. Dar cum la orașul privat nu-i băgă nimeni în seamă se îndreptară către provincie. Dacă în mediul citadin s-a pierdut din ospitalitatea neamului, în cel rural spera ca țăranul să-și mai păstreze din bunătatea sufletească specifică din moși strămoși. Și merseră la braț cale lungă și-n drumul lor întâlniră contrar așteptărilor numai priveliști înspăimântătoare. Sate
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
pe firmamentul muzicii populare, Ioana Radu: “Meritul incontestabil al Mariei Tănase a fost acela prin care ea a introdus folclorul la oraș” - și cred că așa și este. Dacă Maria Tănase nu era, folclorul nu ar fi ajuns în domeniul citadin al României și, îmi cer iertare, fiindcă românii aveau nevoie ca folclorul să fie cunoscut și la orașe. Maria Tănase l-a dus pe culmile cele mai înalte și i-a dat strălucirea diamantului și o perfecțiune cum rar se
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
cu mulți dintre cei care au pășit hotarele acestui tărâm legănat de poveștile șoaptite de apele Dunării și pe care vuietul mării le îngână în surdină. Printre cei vrăjiți de acest tărâm, se află și pictorița Maria Pelmuș. Pentru ochiul citadinului neavizat, obișnuit cu cenușiul cotidianului și de aceea atât de avid de o stimulare cât mai virulentă, picturile Mariei Pelmuș, pot părea la prima vedere închise într-o tăcere ermetică. Totuși privirea, după o primă și rapidă explorare a tablourilor
INTERVIU CU PICTORIŢA MARIA PELMUŞ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348860_a_350189]
-
Mă duc cu ea la redacție, o corectez acolo, o dau secretarei să o culeagă la calculator, apoi rog redactorul șef s-o publice “. După o saptămână povestirea a apărut pe pagina a doua a revistei, sub antetul ”Din folclorul citadin “. Iar în locul semnăturii autorului, în paranteză scria:( Povestire găsită de Dorul Dorin.). „PÂNĂ CE MINTEA ÎMI ADOARME. PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC” Nu-mi aduc aminte când și cum am ajuns la Botoșani. Se pare că doar gândul a coborât din trenul
AVENTURA UNUI MANUSCRIS, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346746_a_348075]