11,674 matches
-
lui!... Că era luat cu japca de ăștia...(Mihai Hotea,.... p. 30). De ce-am ținut să (re)amintesc aceste atrocități cititorilor de astăzi ai României literare? Mai întîi fiindcă am vrut să întregesc imaginea țăranului român conturată în paginile citate ale revistei cu gîndul la cititorii avizați (i.e. potențialii scriitori). Apoi pentru că, avînd astăzi dreptul la adevărul întreg, pentru rostirea lui niciodată nu-i prea tîrziu. În fine, deoarece socotesc a fi sosit vremea ca astfel de mărturii zguduitoare să
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
din inițiativa împărătesei Maria Tereza a avut loc o militarizare a românilor în mai multe regiuni, inclusiv cea a Năsăudului. Condiția principală a unităților militare constituite era ca ostașii să fi aderat la grecocatolicism (de aici vorbea scriitorul, în pasajul citat mai înainte de ceea ce numea "din pricina papistășiei"). Dar decizia imperială a devenit fapt. Satele din care se recrutau militarii de graniță au izbutit să-și dobîndească autonomie administrativă, scăpînd de iobăgie. Apoi, după moartea împărătesei, pe vremea domniei fiului ei Iosif
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
E adevărat că judecînd după anumite tablete de pe prima pagină, tablete care recomandă cititorilor modelul Ciorbea, nu s-ar putea spune că România liberă e foarte atentă la realitatea politică actuală. Însă din acest punct de vedere, oricare dintre ziarele citate nu par prea interesate de realitatea amintită, ci mai curînd de propriile lor fantasme politice.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
capricioasă, întîmplările de pînă mai ieri, alaltăieri, ca de pildă semnarea - de către I. Iliescu - a unui act din 24 decembrie 1989, aprobînd alcătuirea unui "tribunal militar excepțional, care să-l judece pe Ceaușescu". Ciudățenia face ca, la vremea aceea, personajul citat să nu aibă nici o calitate care să-i îngăduie emiterea unui asemenea act. A doua zi, de Crăciun, cuplul Ceaușescu a trecut Acheronul, unul din fluviile Infernului, cu luntrea împărăției subpămîntene. Internetul înregistrează corect circumstanța greu previzibilă. La urma urmei
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
Fiu al neamului (1992), multilateral ciuruitul (1994), sau între două clișee noi: Regretatul odios (1991), Odiosul împușcat (1993), Odiosul Răposat (1992). Spre sfîrșitul deceniului, se revine în genere la evocarea neutră, prin nume, dar rămîn în uz cîteva din formele citate - "împușcatul, "speriat de pagube", a dat dispoziție..." (România liberă = RL 1896, 1996, 5) - "pe vremea Ciuruitului" (Luceafărul 14, 2000, 2), "din cauza Cîrmaciului" (Evenimentul zilei = EZ 2472, 2000, 12); "așa se făcea pe vremea lui Ceașcă" (EZ 2486, 2000, 12) - și
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
de pornire către o ascensiune spirituală." (Mircea Eliade) Dacă pentru lansarea filmului indian Taal- Ritm și pasiune, în versiunea românească, Crescendo Films ar fi renunțat la neinspiratul preambul (taraf improvizat plus dans amatoristic) și ar fi recurs la mai sus citata observație fundamentală a lui Mircea Eliade, asistența ar fi fost mult mai cîștigată. Și s-ar fi respectat și intențiile semnatarului scenariului, producției, regiei și montajului, Subhash Ghai. Un cineast meritoriu, care întreprinde o reușită tentativă de conciliere a etern
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
în compania trupei teatrale a lui Iorgu Caragiale și a doua în 1868 cu trupa de teatru a lui Mihai Pascaly. Despre prima trecere, prin Giurgiu, ne-a lăsat Caragiale o pagină memorialistică revelatoare, cu un pregnant portret fizic, mereu citat. La București, Eminescu a avut prilejul să întâlnească tineri teleormăneni în societatea culturală "Românismul" condusă de B. P. Hasdeu sau în cercul literar "Orientul" de sub direcția lui Gr. H. Grandea. (În legătură cu cea de-a doua societate culturală o recentă cercetare
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
casă (Brătescu-Voinești) - ba chiar și în postpunere - fete mari coșcogea (Alecsandri); o vulpe coșcogea (Contemporanul), ajungem la concluzia că în acest caz s-a accentuat cu timpul comportamentul atipic al unor adjective atipice. Acestea au suferit poate influența construcțiilor deja citate, cu tot și întreg, al căror conținut semantic se apropie de ideea unui superlativ și care se folosesc tot în contextele unei aprecieri retoric exagerate. Se petrece însă mai mult decît atît: observăm în folosirile actuale și prezența articolului nehotărît
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
proporții de masă (potrivit Cărții Negre a Comunismului și ultimelor cercetări pe bază de arhive, astăzi disponibile, numărul victimelor comunismului s-ar ridica la cca. 100 de milioane) - naziștii după criterii de rasă, comuniștii după acelea de clasă. Vassili Grossman, citat mai înainte, coautor împreună cu Ilya Ehrenburg al Cărții Negre asupra crimelor naziste în URSS, nu ezită să facă analogii: "Naziștii afirmau despre evrei că nu sînt ființe umane. Lenin și Stalin au spus și ei aceleași lucruri: chiaburii nu sînt
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
definit în mod absolut identic în tratarea cuvintelor maică și măicuță: "călugăriță; termen cu care cineva se adresează unei călugărițe". În DLR, tomul VI, litera M (1965-1968), primele atestări pentru maică și măicuță sînt destul de tîrzii (pentru ambele, primul autor citat e Creangă); exemplificări mai vechi apar la monahie - termenul "tehnic" folosit de exemplu în Manualul de pravilă bisericească (1851): "Monahul sau monahia nu este slobodă a-și lăsa monăstirea și la alta a se strămuta". În momentul de față, călugăriță
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
lui Bacovia o reacție disproporționată, cu totul rară în cazul său, și l-a obsedat multă vreme, dovadă faptul că-și amintește de el, după aproape două decenii, într-un interviu. Întîmplarea a fost narată pe larg de redactorul publicației citate, I.M. Rașcu. Acesta subliniase și ortografiase peste tot gris cuvîntul gri, în poezia omonimă, întrucît e, zicea, "un galicism". În parodia ce s-a făcut poeziei de către adversarii revistei lui Rașcu, gris, termen cromatic (fr.
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
încolo și-ncoace./ Voci întrebând: nu mai vine odată, ce face?/ I-a mai aruncat câteva cuvinte, de milă./ Nu vă uitați că vi s-ar face silă. E-o zdreanță./ O ce?/ Zdreanță!// Cel cu ochii de faianță." Merită citat și ecoul poemului, pentru esențialitatea lui de text biblic: " Răspunde-mi când strig, Dumnezeul neprihănirii mele,/ scoate-mă la loc larg, căci sunt la strâmtoare! Ai milă de mine, căci mă ofilesc!/ Vindecă-mă, căci îmi trenmură oasele!/ Sufletul mi
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
Ota, care sfîrșise, după multele atingeri, să se impregneze în însăși granulația ceramicii?". Astfel de imagini "exotice" preiau întreaga tensiune a întîmplărilor narate și o camuflează într-o expresie poetică sau, mai bine zis, într-un poem narativizat. Din fragmentul citat reiese clar că plusul de poezie nu înseamnă nicidecum o ambiguizare a imaginii, o pierdere a clarității. Pentru Kikuji obiectul înseamnă o expresie perfectă a feminității lui Ota; pentru cititor (de orice naționalitate ar fi el) imaginea acestui obiect determină
Un singur bărbat... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16927_a_18252]
-
-lea, ca un folclorist și etnograf cu o putere de muncă impresionantă. După culegeri de folclor, se relevă, în 1884, prin monografia Ornitologia, propunînd sau găsind denumiri românești pentru păsăret, lucrare care și azi, prin noutatea ei, e stimată și citată. Repede, din 1890 începe publicarea trilogiei monografice (reeditată în 1990, prin grija devotată a d-lui Iordan Datcu), Nunta la români (apoi, reîntorcîndu-se, în 1892, Nașterea la români și, în același an, Înmormîntarea la români). E o trilogie monografică fixînd
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
ce-o "luase razna", sub motivațiile doctrinare prezentate în Scînteia, în numele principiilor "artei" admise de comunism, neapărat "antiformalistă", promovînd un cît mai bogat "conținut de idei", negreșit "revoluționare": În dosul vorbelor descoperi însă un înspăimîntător gol ideatic. Din păcate, exemplele citate nu sînt singulare nici în "Ramuri" și nici în alte publicații literare. Ele relevă (cînd nu sînt simple forme de manifestare ale imposturii) interesul aproape exclusiv al autorilor pentru imaginea stridentă, chestiunea conținutului propriu-zis fiind, în concepția lor, absolut secundară
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
EZ 2327, 2000, 10). (Fenomenul de multiplicare a expresiilor impreciziei prin pătrunderea registrului colocvial în scris se constată și în cazul altor forme populare devenite adevărate ticuri stilistice în presa actuală, precum niscai, oarece ș.a.). Avantajul lui mai din construcțiile citate (care, ca formule fixe, refuză analiza logică și nu pot fi pur și simplu substituite: mai ieri nu se "traduce" prin cam ieri), e că nu pune accentul pe aproximare, ci presupune doar irelevanta preciziei în contextul dat. Adverbul deunăzi
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
cred că autorul și-a formulat ab initio o țintă ș să informeze cu orice preț și, eventual, să comenteze. Nu să analizeze, ori să dezbată! (În paranteză ș chiar în paranteză! ș m-aș fi așteptat să văd măcar citată, dacă nu și folosită, lucrarea lui Dan Zamfirescu despre Ortodoxie, și el fiind un timp Profesor la Facultatea de Teologie din Târgoviște). Cartea Părintelui Profesor dr. Cezar Vasiliu va trebui să cunoască și alte ediții, fiind de folos culturii fiecăruia
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
cutremurată de alegerile locale, cu tot cu minunea dlui Băsescu, aceștia au produs niște reportaje publicitare, exact adică ce așteptau cititorii de la ei, pentru a se limpezi după alegeri. Dar să revenim la editorialiștii rămași în țară. Mai puțin comparația mai sus citată, Cristian Tudor Popescu a scris unul dintre cele mai pătrunzătoare comentarii ale sale. În CURENTUL, Tia Șerbănescu a publicat un bref antologic spunând exact ceea ce era de spus: că atunci când au pe cine, alegătorii se duc să voteze, idee în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
înainte de sinucidrea poetului. După moartea lui se opune oricăror încercări de intruziuni în biografia poetului, oricît de amicale. Obține în justiție chiar interzicerea vînzării cărții lui Petre Solomon, unul dintre cei mai apropiați și devotați prieteni ai poetului. În afara celor citați deja, volumul mai conține mărturii și analize semnate: Ion Caraion, Ștefan Augustin Doinaș, Nina Cassian, Magda Cârneci, Andrei Corbea, Geo Șerban, Marcel Aderca, Szasz Janos, Veronica Porumbacu, un grupaj de poeme și cîteva fragmente din două discursuri rostite de Paul
Paul Celan și prietenii săi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17037_a_18362]
-
clasă, ci una singură și aceeași pentru toți și pretutindeni în lume. În sală, - scriam - se lăsase o tăcere de moarte. Am precizat cît de buni și de săritori fuseseră cu mine intelectuali ca Silvian Iosifescu, Eugen Schileru, și ceilalți citați rîndul trecut. În schimb, în ședință, un ziarist bucureștean al cărui nume trebuie să fie trecut în stenogramă, m-a atacat cu o violență rară. Față de rafinamentul și blîndețea celorlalți intelectuali amintiți, acesta semăna leit, ca mod de a gîndi
Exact cum a fost by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17062_a_18387]
-
e demnă de oarecare interes, în măsura în care, bazîndu-se pe o relație metonimică, extinde numele obiectului asupra funcțiilor lui. În treacăt fie zis, în DEX televizor este definit doar ca "aparat care recepționează imagini transmise prin televiziune", ceea ce maschează folosirile de tipul citat; desigur că televizor nu e un cuvînt căruia mulți vorbitori să simtă nevoia de a-i căuta sensul în dicționar, dar un scrupul lingvistic ar fi trebuit să conducă la adăugarea particularităților de uz care se pot dovedi utile cel
"Pe sticlă", la televizor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17074_a_18399]
-
în timp ce omul de afaceri fusese deja inculpat de justiția franceză, iar parchetul român știa de acest lucru." Iar titlul pe care îl dă Azi articolului din Le Figaro e unul care n-are nici o legătură cu cel apărut în ziarul citat. În Azi apare următorul titlu redacțional: "Le Figaro" din 13-14 mai se întreabă: Cine profită de pe urma crimei?". Or, titlul din cunoscutul cotidian francez era Nori negri deasupra candidaturii lui Ion Iliescu. Tot în Azi e publicat Istoricul legăturii dintre Emil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
reporter care să se apropie de un vulcan activ sau să meargă într-un loc unde șuieră gloanțele se mai găsește. Dar unul capabil să înțeleagă înțelegerea - foarte rar, cam o dată la cincizeci de ani. Aproape fiecare însemnare ar merita citată, pentru profunzimea și îndrăzneala ei ( o cronică literară cu adevărat corectă a jurnalului ar constitui-o transcrierea lui integrală!): "Cu cât meditez mai mult asupra Testamentului lui Avraam, cu atât îmi dau seama că nu am întâlnit încă niciodată până
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
iar sofiot apare în Dicționarul limbii române (DLR); pentru ambele, ca sursă imediată este indicată franceza (Cypriote, sophiote); în lipsa unor atestări mai vechi, care să evoce o preluare prin contacte lingvistice directe, ipoteza etimologică rămâne acceptabilă. Confruntînd exemplele din articolul citat al Magdalenei Popescu și cuvintele cuprinse în Dicționarul invers cu lista acceptată de DEX, descoperim că, între derivatele în -iot ceva mai cunoscute, apar și în Dicționarul explicativ cuvintele fanariot și italiot (nu și iscariot, rumeliot, lavriot ș.a.). Părăsind categoria
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
a dicționarelor. în română existau de altfel și alte expresii pentru un conținut parțial asemănător, haine și obiecte putînd fi identificate, după proveniență și după modul de obținere, ca: de pomană, de căpătat, (mai nou) de ocazie. Nici una din sintagmele citate nu are un sens absolut neambiguu și de altfel definițiile lor în dicționare nu se identifică perfect cu semnificația care ne interesează aici. Ele reflectă în schimb, în bună măsură, contextul social și cultural în care au circulat: sursa bunurilor
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]