10,372 matches
-
întorc pe toate părțile "invitații" Dilemei vechi (ai Simonei Sora) din numărul 69, la tema Ideologia strică omenia? Răspund, în fel și chip, Paul Cernat, Sanda Cordoș, Andrei Cornea, Caius Dobrescu, Alina Mungiu-Pippidi, Carmen Mușat, Sorin Vieru. Încadrat de două citate, din Adrian Marino și din Sorin Antohi (axe, de fapt, ale întregii discuții), unul arătînd că nu ne facem bine canonul, celălalt că nu ni-l cunoaștem cum se cade, articolul lui Paul Cernat denunță confuzia canon-canonadă. Adică toate tunurile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
aparținînd domeniului religios. Adaptarea stilistică se poate datora formării unor traducători mai buni, care n-au pierdut contactul cu mediul românesc; ea este desigur sprijinită de folosirea unor versiuni ale Bibliei conforme sau apropiate de tradiția românească: arhaismele conținute în citatele biblice ajung astfel să contamineze și textul predicii sau al comentariului. Rezultatul rămîne totuși șocant, în măsura în care în text persistă numeroase neologisme, în mod special anglicisme, iar calcurile și inabilitățile sintactice compromit parțial receptarea. Dependența stîngace de limba originalului se vede
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
paginile de memorii și, din petele odorante, prind contur portrete, schițe de situații, nostalgic-amabile sau mușcător-colegiale. Proiecte trecute și viitoare, forfotă de mic clan care, dacă nu prea apucă lapte sau carne pe la cozi, măcar mai află ceva noutăți răsuflate, citate, cronici la cărțile tale și la ale altora, urmărite cu ochi critic, toate se amestecă printre amintiri din prima copilărie, scene izolate din viață, momente care trec, precum în vremea lui Caragiale bătrînul, pe sub fereastra vreunei berării. Prinse, la un
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
perspective mai largi, mai înglobante". Aceleași reguli de ocurență și coerență le respectă și entitățile vii, dispuse ca verigi interșanjabile ale unui lanț biologic pe a cărui rezistență se sprijină lumea. Din Șocul oxigenului, poem de o stranie frumusețe, merită citate mai întâi niște versuri comparabile cu cele din 11 elegii: "nici nu l-aș numi/ șocul oxigenului, mai curând/ șocul mătăsii și chiar Drumul/ Mătăsii/ pentru că a fost o infinit de tandră/ mângâiere,/ o alungire apoi și o sfâșiere,/ un
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
seamă (ceva sau pe cineva), a lua în seamă, a lua seama la...; o seamă de..., de seamă, de-o seamă, mai cu seamă, de bună seamă etc. În Dicționarul Academiei (DLR), tratarea cuvîntului seamă se întinde, cu abundență de citate, pe aproape 9 pagini. În Micul dicționar academic (MDA), care renunță la citate dar numerotează separat sensurile și subsensurile, acestea ajung să fie 90! Seamă este unul dintre cuvintele de origine maghiară care au intrat în fondul principal lexical al
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
o seamă de..., de seamă, de-o seamă, mai cu seamă, de bună seamă etc. În Dicționarul Academiei (DLR), tratarea cuvîntului seamă se întinde, cu abundență de citate, pe aproape 9 pagini. În Micul dicționar academic (MDA), care renunță la citate dar numerotează separat sensurile și subsensurile, acestea ajung să fie 90! Seamă este unul dintre cuvintele de origine maghiară care au intrat în fondul principal lexical al românei; sensurile etimonului său - magh. szám ("număr, socoteală") - explică cu destulă ușurință evoluțiile
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
de asemenea: Stricarea mașinii ar fi fost foarte mișto, plus o carieră de genul Porsche - adică să nu fie necesar să câștigi fiecare cursă" (onlinesport.ro). Asemenea folosiri nu sînt noi (în dicționarul academic ele apar înregistrate și ilustrate prin citate din Caragiale și Ibrăileanu), dar în limba actuală au luat o amploare mult mai mare decît în trecut. Strict familiar este conectorul plus că, folosit pentru a lega propoziții, fraze, enunțuri: Am propus multe amendamente, plus că am lucrat pe
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
penumbră. Nu se putea spune nici dacă-s evreiești ori poloneze. Calman închise ușa. - A fugit, spuse el. - Da, mă tem că-i așa. Un verset sacru îi veni în minte lui Calman, dar nu-și putea aminti cum sună. Citatul îi stătea pe limbă. Picioarele nu-l mai țineau și se lăsă pe patul lui Miriam-Lieba. Deodată, își aminti: "Domnul a dat, Domnul a luat..."
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
atotputernicia visului, jocul dezinteresat al gândirii, un nou chip de a exista în lume. Nicolae Bârna nu uită să acorde locul ce i se cuvine "antiliteraturii" lui Urmuz, cel de precursor absolut al avangardismului, dar și de anticipator al absurdului, citatul din Eugčne Ionesco fiind revelatoriu: "este într-adevăr unul din premergătorii revoltei literare universale, unul din profeții dislocării formelor sociale, ale gândirii și ale limbajului din lumea de azi". Față de antologiile-standard, Nicolae Bârna acordă spațiu unor autori mai puțin cunoscuți
O nouă antologie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11809_a_13134]
-
niște comandamente greu de interogat, celeste. Cine face muzică? Muzica o fac oamenii care iubesc, iubitorii... Cu altă, eventuală, ocazie toate acestea s-ar putea dezbate mai profund, mai elevat, s-ar putea înspica cu noțiuni și concepte înalte, cu citate și bibliografii monumentale. Deocamdată am ales, pentru a spune ce a fost de spus, această cale simplă de teamă ca nu cumva unii să nu înțeleagă... Altminteri (că nu știu cum să închei) ar mai fi de pomenit, așa, într-o doară
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
conține doza lor de teribilism), în detrimentul celor consacrate? Teoretic, un astfel de risc există. Dar Alexandru Dobrescu are prevederea de a-și lua măsuri de precauție "maioresciene". Fiecare afirmație pe care o face este susținută cu asupra de măsură de citate ample (care se întind uneori pe mai multe pagini din carte), astfel încît întregul volum aproape că ajunge să semene cu o crestomație. Ce poate să mai însemne însă maiorescianismul în condițiile în care toate elementele despre care credeam că
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
adjectivului profund: �și distinșii colegi să poată citi acest raport, zic eu, în tihna necesară cunoașterii lui în aprofunzime� (Camera Deputaților, 10.02.2003). O rapidă verificare în Internet confirmă existența și chiar răspîndirea confuziei: putem găsi cel puțin 8 citate care o ilustrează, prin sintagma în aprofunzime; ele provin nu numai din pagini personale sau mesaje de pe forumuri (�dacă analizăm lucrurile și ne gîndim în aprofunzime� - ziarul de iasi.ro � forum), ci chiar din texte informative de tip oficial: Un
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]
-
sau nu știu unde, dar care n-au fost niciodată prezenți aici din timpuri imemoriabile, în 1992, că trebuie să învețe ei întâi regulamentul� (CD 10.02.2003). Și în acest caz, Internetul confirmă recurența erorii: nu mai puțin de 35 de citate conțin sintagmele timpuri imemoriabile, vremuri imemoriabile; li se adaugă și alte îmbinări asemănătoare (�trecutul imemoriabil al românilor-arieni�, dacianoua.go.ro). De altfel, din cauza apropierii de sens și de formă, o confuzie similară apare și în franceză, între cuvintele-sursă immémorable și
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]
-
Autorul stabilește tipuri și subtipuri ale spațiului, remarcă numeroasele sale semnificații și marea lor diversitate de forme, diferențialele acestuia, cum le numește. Valeriu Cristea a citit cărțile unei imense biblioteci, notând impresii de lectură extrem de interesante, nu o dată profunde. Lungile citate alcătuiesc o admirabilă antologie de texte. Ea constituie suportul material al meditațiilor, comentariilor și analizelor, cel mai adesea exemplare. Ținta este mereu valoarea și originalitatea operei. Pornind de la tipul de spațiu, criticul aruncă dintr-odată un puternic fascicol de lumină
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
pornim mai departe,văzînd în artă libertatea deplină, fără reguli stabilite.î (De vorbă cu d. Mathis-Teutsch, revista ,,Drumuri noiî, anul I,nr. 3, 15 martie î15 aprilie 1929, Brașov, interviu de St. I. Chendi ) Umanism fără naturalism Dacă adăugăm citatului de mai sus încă două propoziții, extrase din același interviu acordat lui Șt.I. Chendi, și anume: ,,Pe mine mă interesează numai omul, natura î deloc. Nu am fost și nu voi fi niciodată naturalist. Fondul nu are pentru mine nici o
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
propice, zilele următoare avea să vâneze din nou. De dimineața până seara. Fără oprire, până la epuizare.î Cea mai eseistică secvență îi aparține lui Ioan Stanomir. Atent supravegheat, demersul lui memorialistic este declanșat, ca într-un roman postmodern, de câteva citate în perfecta limbă de lemn a textelor ideologice din epocă. Inserțiile din tratatele de socialism științific sunt așezate în contrast, după principiul dicționarului, cu realitățile crunte ale perioadei izbutind de-a dreptul efecte suprarealiste. Reflexiv și îreceî, Ioan Stanomir rememorează
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
dintre "acribia de grămătic", cum ar spune Șerban Foarță, un indenegabil afin al d-sale, și cea șlefuită de viul grai al rapsodului de imemorială descendență colectivă. Rezultatul e un discurs fantast, în care cadența ideilor apare căptușită cu referințe, citate, aluzii a căror sorginte îl constituie atît prezentul intelectualist, uneori scorțos-pedant, solicitat cum grano salis, cît și trecutul amețitor al vorbei mustoase, mucalit slobode, cu folclorică alură; corolar al unei "vesele științe" băștinașe. Cu alte cuvinte, ni se oferă ceea ce
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
Deși chiar Vladimir Tismăneanu se îndoiește de veridicitatea informației („De ce trebuia să scrie Om cu «O» mare și nu văd de ce dumneavoastră ați fi dorit să scrie Om cu «O» mare”- p. 256), ambiguitatea rămîne. În realitate, formula era un citat dintr-un alt scriitor, menită să ilustreze pierderea încrederii scriitorilor în Ion Iliescu, la doar cîteva luni după revoluție (de la „Omul”, cu „O” mare, la contestarea sa violentă în urma Pieței Universității). Una peste alta, cartea lui Ion Iliescu și Vladimir
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
pe pamînt valah” (EZ 16.02.2003); “supușii lui Allah” (EZ 20.02.2004); “sărbătoare care, alături de Ramadan, este foarte importantă pentru închinătorii lui Alah” (vlg 1999). În prezentările mai detaliate nu lipsește însă traducerea care apropie și unifică. În citatul următor termenii deosebirii (muezin, minaret, geamie) apar alături de alegerea cuvîntului care subliniază asemănarea - Dumnezeu: “«Dumnezeu e mare. Mărturisesc că nu există altă divinitate decît Dumnezeu. Mohammad este trimisul său. Veniți la rugăciune. Veniți la fericire! Rugăciunea este mai bună decît
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
tranșante. Să punem acum punctul pe i: G. Dimisianu e, nu o dată, un polemist ce se ignoră, aidoma faimosului erou molieresc ce făcea proză fără să știe. Spicuim doar două exemple din interviul din care am extras pînă acum cvasitotalitatea citatelor. D. Țepeneag, care a blamat autodemiterea, discreditarea întregii critici românești de pînă în 1989, afirmînd că s-ar cădea a avea mai multă încredere doar în analiștii inviți după acel an-turnantă, e amendat printr-o interogație de bun-simț, în simplitatea
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
articolul se referă la „mitul” țăranului român și al literaturii populare pe care au pariat numeroși intelectuali de ieri și de azi fără umbră de discernămînt, numai fiindcă așa le sugera tradiția. Dl. Al. G. oferă și o mînă de citate din scriitori care nu văd nimic bun în privilegiul acordat satului și țăranului ori folclorului. De la junimiștii Vasile Pojor și P . P. Carp (ulterior, aduși de Maiorescu la sentimente mai bune) la Duiliu Zamfirescu și Emil Cioran, destul de mulți intelectuali
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
tributare viziunii etnice asupra națiunii. Cauzele acestei situații sînt multiple, de la politica de emancipare a românilor din Transilvania pînă la influența istoriografiei germane de la începutul secolului al XX-lea și reacțiile la sovietizarea țării. Victor Neumann ilustrează etnonaționalismul românesc prin citate copioase din autori din perioade diferite, de la reprezentanții Școlii Ardelene pînă la George Barițiu, Timotei Cipariu, Damaschin Bojincă, Moise Nicoară, I. G. Duca, Vasile Conta, Aurel C. Popovici, Nae Ionescu sau Nicolae Iorga. Firește, aceste citate par scandaloase astăzi, în
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
ilustrează etnonaționalismul românesc prin citate copioase din autori din perioade diferite, de la reprezentanții Școlii Ardelene pînă la George Barițiu, Timotei Cipariu, Damaschin Bojincă, Moise Nicoară, I. G. Duca, Vasile Conta, Aurel C. Popovici, Nae Ionescu sau Nicolae Iorga. Firește, aceste citate par scandaloase astăzi, în contextul integrării europene, al multiculturalismului și al identităților multiple. La vremea respectivă însă, asemenea perspective cu substrat rasist nu erau deloc un lucru neobișnuit la scara continentului european și ceea ce astăzi ne apare clar ca lumina
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
avea numai de cîștigat. Dar cîți sunt dispuși să facă un asemenea efort? Și atunci ce facem? Îi obligăm? Cum? Cartea lui Victor Neumann, Neam, popor sau națiune? nu este ușor de citit. Stilul dens, savant, ornat cu neologisme și citate, face fraza dificilă și uneori indigestă. Este o carte mai degrabă pentru uzul specialiștilor decît pentru marele public. Din păcate însă pentru autorul ei, nu cunoscătorii sunt cei care trebuie convinși de valoarea și valabilitatea ideilor cuprinse în acest volum
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
pustii ale orășelelor de provincie, în jumătăți de jgheaburi prăpădite - sisteme improvizate de colectare a apei de ploaie - care dau într-o găleată, și găleata într-un butoi... Cum doriți sau Noaptea de la spartul tîrgului de Shakespeare, o sumă de citate din atmosfera spectacolelor lui Silviu Purcărete de la Craiova, o poveste ireală despre gustul dulce-amar al iubirii. O privire întoarsă nostalgic spre trecut, un spectacol cu cei mai vechi actori, experimentați în limbajul lui Purcărete - Valentin Mihali, Ilie Gheorghe, Valer Dellakeza
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]