38,100 matches
-
un posibil cod vorbit al lecturii. Intriga nu este decât un mijloc prin care povestitorul experimentează diverse forme ale retoricii, (involuntare?), fără a-i deplasa însă sensurile și evitând astfel, într-o oarecare măsură, plictiseala unui singur tip de "discurs". Cititorul se identifică relativ ușor cu tânărul prinț Ioasaf, naiv și neștiutor că există durere în lume și-n oameni. Îndoielile, întrebările și șovăielile fiului de împărat sunt, de fapt, cele ale omului de oriunde și de oricând. Romanul funcționează, astfel
Legendă și adevăr by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15444_a_16769]
-
în Africa, nu știu ca vreun alt autor român să fi încercat explorarea continentului negru. Cartea pornește de la o teză de doctorat susținută acum câțiva ani la Universitatea din București, iar interesul pentru imagologie al autoarei îi e probabil cunoscut cititorului din faptul că Simona Corlan-Ioan a coordonat nu demult, alături de Lucian Boia și Anca Oroveanu, interesantul volum Insula - despre izolare și limite în spațiul imaginar. Lucrare bine documentată, Inventarea Africii negre oferă o imagine globală, cu destule detalii însă, a
În Africa neagră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15446_a_16771]
-
astfel de surse). Apoi la literatura de specialitate, mai ales la cea franceză, care s-a ocupat, fie și numai tangențial, de acest subiect. O serie de studii și de teorii ale imaginarului, altfel inaccesibile, îi devin astfel indirect cunoscute cititorului român, cu atît mai mult cu cît o secțiune finală a cărții comentează în detaliu bibliografia temei. Inventarea...dezvăluie o Africă pe care Europa o percepe cu ochi pregătiți să vadă doar ceea ce vrea, lucruri pe care în mare parte
În Africa neagră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15446_a_16771]
-
fi putut să insiste - este lipsa unui "suflet". Vaticanul, dar și Bisericile ortodoxe au identificat acest suflet în creștinism. Or, exprimarea unei dimensiuni ideale, metafizice a identității europene lissește din Carta drepturilor fundamentale recent adoptată. Sunt numeroase ideile propuse reflecției cititorului, iar faptul că Greta Tartler ne invită să gândim inclusiv și mai ales cu instrumentele culturii la termeni precum subsidiritatea, (înțeleasă ca o "descentralizarea cât mai largă a deciziei"), stereotipurile identitare diglosia Europei (un continent obligat să vorbească două voci
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
2) își amintește de Ioan Alexandru, în lectura nouă a dlui Cornel Ungureanu (care cu acest prilej, se "apără" de o remarcă a cuiva cum că ar fi cronicar literar al revistei timișorene: "Semnez Documentare, care ar vrea să semnaleze cititorului cărți, atitudini, personaje". N-o fi altă Mărie cu aceeași pălărie?). Savuroasă, ca de obicei, poezia în formă fixă a dlui Ș. Foarță, conectat de astă dată la bicentenarul lui Hugo, din care și traduce Vînătoarea burgravului. Caloriferul dlui Marcel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
condamnați pentru te miri ce nu e zi să nu scrie presa. * O afirmație antologică a senatorului liberal Radu F. Alexandru preluată de mai multe publicații: "Decît să fi ars Muzeul Satului mai bine ardea Ministerul Culturii!" * NAȚIONAL își informează cititorii că premierul bulgar, Simeon Saxa Coburg a fost oaspetele premierului Năstase, la vila acestuia de la Cornu. Cu acest prilej, scrie NAȚIONAL, citînd surse din apropierea dlui Năstase, premierul bulgar a admirat ferma de păsări și animale a familiei Năstase. În urma acestei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
Cristina Ionica Cititorii României literare își amintesc probabil prozele Mirei Feticu publicate într-un număr de anul trecut al revistei. Cele două texte au apărut între timp și într-o carte: Femei cu veverițe, sub titlurile II. Variante și XXVIII. Dragoste. Sînt, ca
Femei (nu încă) între ele by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15467_a_16792]
-
Nicolae Manolescu Cititorii noștri au observat, desigur, dintr-o privire, cum se spune, noua înfățișare pe care România literară o are, începînd de la acest număr 8 din 2002. E vorba, înainte de orice, de aspectul grafic al revistei. L-am împrospătat, l-am apropiat
Nou început de drum by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15487_a_16812]
-
Apar necontenit nevoi spirituale, se preface gustul oamenilor. Se pun întrebări la care nu se pot da vechile răspunsuri. Oricît de mare ar fi inerția (și, în cultură, ea este foarte mare), vine o vreme cînd dorințele scriitorilor și așteptările cititorilor se schimbă. Noi credem că această schimbare trebuie bine cîntărită. O umbră de conservatorism trebuie să se aștearnă totdeauna peste tentativele inovatoare. Mai ales fiind la mijloc literatura care este, în esența ei, "reacționară". Promovarea schimbării înseamnă totodată promovarea tinerilor
Nou început de drum by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15487_a_16812]
-
teoriei literare, fie că a fost vorba de deschiderea metodologiei operei către o infinitate de posibilități (Opera aperta) sau, dimpotrivă, de postularea unor limite ale procesului interpretativ (I limiti dell' interpretazione), de discutarea strategiilor textuale prin care se construiește profilul cititorului model, sau de cercetarea tainelor narativității. În plus - mai e nevoie să o spunem? - semioticianul este dublat de prozator, motiv pentru care se bucură de o popularitate considerabilă, lucru mai puțin obișnuit în cazul cercetătorilor fenomenului literar. Cel mai recent
Babel by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15469_a_16794]
-
abordării metodologice, chiar autorul precizează, în Introducere că, dacă ar trebui să se hotărască la ce rubrică să fișeze această carte pentru bibliotecă, nu s-ar gîndi la lingvistică sau la semiotică (chiar dacă un anume interes semiotic i se cere cititorului binevoitor), ci la istoria ideilor. Ceea ce atrage, de la bun început, atenția, este erudiția extraordinară a autorului, în acest domeniu; sînt aduse în discuție nume mai mult sau mai puțin celebre (de la Guillaume Postel la Raimundus Lullus, de la episcopul Wilkins la
Babel by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15469_a_16794]
-
cuvinte, mulți îi rîvnesc opera, puțini reușesc să-i pună în valoare conținutul. Citirea teatrului lui Ionesco - publicat integral de Editura Univers în traducerea nuanțată și unitară a lui Dan C. Mihăilescu - este un act personal, solitar și individual al cititorului. Este relația directă cu autorul, o provocare asumată pe cont propriu. Fiecare se descurcă cum poate, recidivează în studiu ori de cîte ori simte nevoia. O punere în scenă unește, în principiu, toate aceste singurătăți cărora le este dirijată acum
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
de limbi, revendicate de domenii și discipline extrem de diverse, de la ramurile cele mai noi ale lingvisticii, pînă la cercetările privind inteligența artificială. Începînd cu prima carte - Speech Acts, 1969 - și terminînd cu ultima - Rationality in Action, 2001 - Searle le propune cititorilor o teorie unitară și extrem de complexă a limbii și a intelectului. Realitatea ca proiect social e una dintre scrierile recente ale filosofului american pe tema limbajului ca element esențial de construcție a realității sociale. Cartea a apărut în 1995, în
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
rînd, prin simplitatea și claritatea unei expuneri care frecvent își aduce în prim plan contraargumentele cele mai puternice pentru a le elimina sau a le pune între paranteze printr-o uimitoare demonstrație de abilitate logică. Nu trebuie să fii un cititor erudit, nu trebuie nici măcar să fi parcurs autorii (de altfel, toți foarte cunoscuți) pe care Searle îi "atacă" (ținta favorită sînt deconstructiviștii - polemica lui cu Derrida a rămas celebră) pentru a putea citi această carte. E genul de text, destul de
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
instituțiilor sociale. Fundamental și parțial constitutiv în trecerea către instituțiile sociale e limbajul, precondiție a socialității prin caracterul său simbolic. "Rezumatul" acesta, mult prea "esențial", nu ratează doar idei fundamentale ale cărții, ci și savuroase exemple, de o deosebită plasticitate. Cititorul trebuie să le descopere. John R. Searle - Realitatea ca proiect social, trad. din engleză de Andreea Deciu, prefață de Monica Spiridon; Polirom - Col. Plural M, Iași, 2000; 192 p.; 75.000 de lei.
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
și mai curtate femei din înalta societate românească, la începutul secolului XX. Fără această precizare ar fi mai greu de găsit justificări pentru "cochetăria" extraordinară a discursului său memorialistic. Este foarte mult "fard" în Umbre și lumini, piedică serioasă pentru cititorul contemporan, din ce în ce mai puțin atent la retorici, dar o posibilă sursă de rare delicii de lectură. Textul urmează regulile "aristocratice" ale expunerii. Maruca nu vorbește doar despre ea, vorbește întotdeauna în numele unei familii, al unui spirit și chiar în numele unui loc
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
o categorie aparte de memorialistică: memorii, jurnale ale unor aristocrați. Spre exemplu ironia multor pasaje din cartea Marucăi este greu perceptibilă, este o construcție complexă. Metafizica în exces temperează unele "libertăți", justifică anumite gesturi - există aici un efect terapeutic. Reacția cititorului ar putea fi de respingere. Pe coperta a patra găsim citate cîteva rînduri din Jurnalul lui Eliade: "Vorbește în majuscule: Absolut, Viață, Ideal, Spirit de observație, expresii surprinzătoare. Și, ceea ce mă încîntă, vanitatea femeii care vrea cu orice preț să
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
mafia", unde cei mărunți sunt de obicei șterși de pe fața pământului, aici "capul pierdut" al victimei decapitate e regăsit. El simbolizează indestructibilitatea personalității umane, "chipul care nu se pierde". Pe lângă structura polițistă (aleasă datorită "formei literare interogative, care presupune participarea cititorului la rezolvarea cazului") și filosofică a cărții (abordarea misterului din alt unghi), admirabile descrieri de case și străzi ale Portugaliei de altă dată, de iarmaroace, mîncăruri, personaje pitorești (țiganul El Rey este chiar povestitorul oriental din totdeauna, căruia îi revine
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
unei reconcilieri ce avea să se petreacă peste decenii sub egida monarhiei. Cele două romane care pun premisele acestei reconcilieri, concentrîndu-și atenția asupra stratului profund al societății spaniole, mediul rural în Pascual Duarte și cel urban în Stupul (cunoscute și cititorului român, în versiunile Anei Vădeanu și respectiv Ioanei Zlotescu), au recuperat valorile a căror lipsă se simțea cel mai acut în acele momente: prospețimea, autenticitatea (chiar sub formele unei elementarități brutale), într-un cuvînt adevărul. Scrierile lui Cela nu răspundeau
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
nepotrivit (cu situația)". Definiția este evident contrarie utilizării politicoase a termenului, demonstrînd că formula cu pertinență are o funcție cît se poate de autolaudativă. Că e vorba de o interpretare fantezistă a sensurilor se confirmă în continuarea scrisorii, cînd același cititor vorbește de "cei cu venituri modeste, împotriva cărora nu am decît compasiune": exprimare în care e folosit impropriu ori unul ori altul dintre cele două cuvinte ale căror componente semantice evaluative se opun (prepoziția împotriva și substantivul compasiune). O improprietate
Pertinent/ impertinent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15474_a_16799]
-
O conferință de pomină, personajele sînt incredibil de minuțios urmărite, atmosfera de epocă berlineză de început de secol XX e reconstituită cu artă, Jacques Bigot seamănă cu Delavrancea din scrisorile lui Caragiale. Cei doi Florin Manolescu se adresează deci unor cititori diferiți, această adresare fiind ea însăși un joc cu strategii pe care nu putem decît să le savurăm pe îndelete. Florin Manolescu, Caragiale și Caragiale, Jocuri cu mai multe strategii, Ediția a doua revăzută și adăugită, Editura Humanitas, București, 2002
Florin Manolescu și Florin Manolescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15471_a_16796]
-
Lidia Vianu Născut la Londra pe 5 octombrie 1949, Peter Ackroyd, cititor și autor precoce (respectiv la vârsta de cinci și nouă ani), este, după multe voci critice, cel mai însemnat și cu certitudine cel mai prolific autor britanic contemporan. Printre volumele publicate de el se numără: Ezra Pound and His World
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
iar după-amiaza roman - va produce în curând o operă neîncăpătoare pentru o bibliotecă. Lidia Vianu: Cărțile dvs. fac naveta în timp, de la prezent spre secolele trecute și înapoi, de la inteligența care le creează la alte, felurite inteligențe, silindu-l pe cititor să trăiască de fapt un prezent continuu, un prezent al tuturor timpurilor, al gândirii și sensibilității. Modul narativ este adesea întrerupt de o nevoie de abandon în fața lirismului. Deși plin de suspans și istorii palpitante, romanul dvs. este o experiență
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
Menționați hibridul născut din amestecul de poezie, dramă și proză, dar eu aș mai adăuga și narațiunea istorică, de pildă. M-ar interesa să creez o formă care să includă ceea ce îndeobște e denumit 'fapt' și 'ficțiune'. Mă bucură dacă cititorii intră în lumea pe care le-o deschid și o recreează. Mare parte din înțelesul operei mele stă în intenția de a construi o realitate alternativă. Mai bine zis o realitate mai intensă, în care forțele sacre ale lumii sunt
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
scris. "Povestea" scrisă de Ioana Popescu, care însoțește și pune în ramă fotografiile fraților Manakia, pare să dețină în raport cu acestea un rol secundar. Statutul de simplu catalog de colecție pe care autoarea îl atribuie cărții-album e o mică "păcăleală" adresată cititorului. Dar și o strategie de a-l face să privească, transformîndu-l în cititor de imagini. Incapacitatea imaginii de a converti în concepte realități ale unei culturi diferite nu e neapărat un viciu, în egală măsură ea poate fi o virtute
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]