405 matches
-
Uneori femeile care lucrau claca de cânepa o torceau în șezători, organizate îndeosebi lunea și joia, la casele unde erau fete sau feciori. Se adunau seara pe la orele șapte, aducându-și caierele, iar care nu torceau puteau „coase” ori face „ciur” și „cipcă”. Bărbații împleteau ștreanguri din cânepă, ori meștereau obiecte și unelte din lemn. Feciorii mergeau doar să-și petreacă cu fetele. Se mâncau mere padurețe, alune, nuci, poame uscate și grăunțe fierte. Fetele erau permanent încurcate de la lucru de către
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mașinilor zburătoare el a ajuns la această concluzie aprofundând analizele nu numai asupra interiorului firelor de păr ci și a învelișului capilar aceasta nu a fost înlocuită măcinișul udat fără întrerupere și mișcat prin greblare lăsa să treacă prin ochii ciurului materialul fin purtător de aur acest fapt stabilește ferm procesul de fotosinteză ca fiind unul dintre fenomenele cele mai importante din lumea viețuitoarelor complecșii solizi netoxici care se formează cu această ocazie sunt eliminați prin rinichi respectiv urină o alternativă
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
în optzeci de zile... Eu aici sunt un june — un posibil coriolan drăgănescu încălecat pe-o statuie de vorbe mici, lunecoase. Și trecut prin rubrici mondene. Prin cearșafuri cu monogramă. Prin ghete cu capace, / ori prin raza cavalerilor Apocalipsei. Prin ciur și dîrmon, — misionar al frumuseții și al fumurilor deșertăciunii... Ca o gură cu mansarde flămînde. Ca un lup ce revine la oile sale. La scufița inimii care bate văi și lunci lovindu-le cu sălbăticie peste gură / peste botul lor
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache () [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
1•1•3•3/3•1•2•3 x 2 = 34, iar la "Lama" și "Vicugna" 1•1•2•3/3•1•1•3 x 2 = 30. Stomacul rumegător este lipsit de foios și este format din trei camere (ierbar, ciur și cheag). O parte din ierbar și ciurul au în pereții lor alveole (cămăruțe) mari, în care poate fi acumulată o mare cantitate de apă. Camelidele diferă de celelalte mamifere prin forma ovală a globulelor roșii (nu circulară). Alte particularități
Camelide () [Corola-website/Science/306689_a_308018]
-
x 2 = 34, iar la "Lama" și "Vicugna" 1•1•2•3/3•1•1•3 x 2 = 30. Stomacul rumegător este lipsit de foios și este format din trei camere (ierbar, ciur și cheag). O parte din ierbar și ciurul au în pereții lor alveole (cămăruțe) mari, în care poate fi acumulată o mare cantitate de apă. Camelidele diferă de celelalte mamifere prin forma ovală a globulelor roșii (nu circulară). Alte particularități ale camelidelor sunt: o osificație în diafragmă și
Camelide () [Corola-website/Science/306689_a_308018]
-
maxilarul superior ei lipsesc, partea anterioară a acestuia fiind acoperită cu o lamă cornoasă. Urmează un loc gol numit bară (caninii lipsesc). Măselele au pe suprafața lor creste de smalț în formă de semilună. Stomacul vacii are 4 compartimente: burduf, ciur, foios și cheag. Această alcătuire specifică reprezintă o adaptare la hrana cu un procent ridicat de celuloză, din masa vegetală păscută și înghițită repede.Burduful, voluminos, are o capacitate de până la 90 de litri; în el se depozitează iarba. Ciurul
Vacă () [Corola-website/Science/307403_a_308732]
-
ciur, foios și cheag. Această alcătuire specifică reprezintă o adaptare la hrana cu un procent ridicat de celuloză, din masa vegetală păscută și înghițită repede.Burduful, voluminos, are o capacitate de până la 90 de litri; în el se depozitează iarba. Ciurul are pereții cu aspect de faguri asemănător cu o rețea, de unde și denumirea. Foiosul are pereții cu pliuri, iar în cheag care ar fi omologul stomacului cunoscut de noi, se produce sucul digestiv. Când paște vaca apucă iarba cu buzele
Vacă () [Corola-website/Science/307403_a_308732]
-
cu incisivii care se sprijină pe lama cornoasă. Iarba se adună în burduf. Când acesta se umple, vaca își găsește un loc de odihnă și începe să rumege; ea este un ierbivor rumegător. Iarba revine sub formă de bol din ciur în gură, unde este bine mestecată și rumegată, prin mișcările mandibulei la stânga și la dreapta. Iarba mestecată și îmbibată cu salivă trece de data aceasta în rețea, foios și de aici în cheag, unde se continuă digestia care se termină
Vacă () [Corola-website/Science/307403_a_308732]
-
fie pe un plan înclinat acoperit cu o țesătură din lână scămoșată care avea menirea de a prinde fluturașii și granulele de aur Tulbureala se putea spăla și cu ajutorul „hurcii”, ce era o ladă simplă de lemn, acoperită cu un ciur. Măcinișul, udat fără întrerupere și mișcat prin greblare, lăsa să treacă prin ochii ciurului materialul fin purtător de aur. Aici, scândura de brad sau firele de lână țesută, barau și opreau fluturașii de aur. Aurul se topea apoi într-un
Aur () [Corola-website/Science/302304_a_303633]
-
menirea de a prinde fluturașii și granulele de aur Tulbureala se putea spăla și cu ajutorul „hurcii”, ce era o ladă simplă de lemn, acoperită cu un ciur. Măcinișul, udat fără întrerupere și mișcat prin greblare, lăsa să treacă prin ochii ciurului materialul fin purtător de aur. Aici, scândura de brad sau firele de lână țesută, barau și opreau fluturașii de aur. Aurul se topea apoi într-un mojar, până se obținea o „galcă” de aur. Ioan Cătălina (n. 1935) este singurul
Aur () [Corola-website/Science/302304_a_303633]
-
prin metodele comune ajută la găsirea soluțiilor în timp util doar pentru numere mici. Pentru numere mari, algoritmii de factorizare, cu complexitate exponențială, dau soluția după foarte mult timp. Cea mai rapidă metodă de factorizare a întregilor, algoritmul general al ciurului câmpurilor de numere, are o complexitate de formula 20 Aici, "c" este un număr ce ia valori în jur de 1,9 pentru numere de tipul lui "n", adică numere cu doi factori primi. Cel mai mare număr factorizat vreodată prin
RSA () [Corola-website/Science/311911_a_313240]
-
lată ce poartă adesea coarne, ochi mari și urechi lungi, îndreptate în sus, coada relativ scurtă, rareori ajunge până la călcâi. Trăsătura caracteristică a acestui subordin este stomacul compus format din 3 sau, mai adesea, din 4 compartimente (ierbar sau burduf, ciur, foios și cheag), adaptat la fermentarea hranei nemestecate și la regurgitarea ei în gură, pentru a fi rumegată. Dentiția rumegătoarelor de tip selenodont este incompletă prin faptul că incisivii din falca superioară lipsesc în parte sau în întregime și la
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
biblioteci deschide un raport de afișare a cărților. 3. Eveniment care prin apăsarea unui buton într-un formular generează într-o zonă de editare numerele prime mai mici decât un alt număr tastat într-un control de editare prin metoda "Ciurul lui Eratostene". Cea mai simplă formă de protecție este parolarea bazei de date. Aceasta este o formă relativ slabă de protecție care pot fi ușor de spart. Un nivel mai ridicat de protecție este folosirea unui grup de securitate, care
Microsoft Access () [Corola-website/Science/304919_a_306248]
-
omag galben ("Aconitum anthora"), rușuliță ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriană ("Valeriana officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifragă roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), trifoi roșu ("Trifolium pratense"), iarbă roșioară ("Silene
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
Ranunculus repens"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriană ("Valeriana officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
campestre"), arin ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix albă"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor, pe pajiștile și fânețele ariei naturale sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: iris ("Iris aphylla"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), didițelul ("Pulsatilla albă"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale" și "Crocus banaticus"), ghiocel ("Galanthus nivalis") sau pâștița ("Anemone nemorosa"). Fauna ariei naturale este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile, si
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
avut totodată și o altă importanță, Eratostene fiind primul care a descoperit că forma Pământului poate fi determinată prin măsuratori de arce de meridian. În aritmetică, a descoperit un procedeu de a găsi numerele prime, care ulterior a fost numit ciurul lui Eratostene. Ca geometru, a studiat locurile geometrice. A utilizat metoda mecanică de rezolvare a problemelor de geometrie, metodă preluată ulterior de Arhimede. A soluționat problema duplicării cubului construind un aparat numit "mesalobon". Eratostene s-a ocupat și de cronologie
Eratostene () [Corola-website/Science/315206_a_316535]
-
naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Roșia. Intrarea se află pe platoul Runcuri, în satul Roșia. (sau Ciur Ponor), este o cavitate de mari dimensiuni din Munții Pădurea Craiului. Accesul în peșteră este și punctul de intrare a pîrîului Ciurului în subteran. Acesta, după un parcurs scurt față de lungimea peșterii, se varsă printr-o cascadă în cursul de
Peștera Ciurul Ponor () [Corola-website/Science/321077_a_322406]
-
județul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Roșia. Intrarea se află pe platoul Runcuri, în satul Roșia. (sau Ciur Ponor), este o cavitate de mari dimensiuni din Munții Pădurea Craiului. Accesul în peșteră este și punctul de intrare a pîrîului Ciurului în subteran. Acesta, după un parcurs scurt față de lungimea peșterii, se varsă printr-o cascadă în cursul de apă al galeriei principale. Direcția peșterii urmărește axul longitudinal arcuit al platoului sub care se află. Din ambele părți ale galeriei principale
Peștera Ciurul Ponor () [Corola-website/Science/321077_a_322406]
-
întâlnite mai multe specii floristice, printre care: stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica", specie protejată prin acceași "Directivă a Consiliului European" - 92/43/ CE din 21 mai 1992 - anexă I-a, cunoscut și sub denumirea populară de "stânjenel de stepa"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), didiței ("Pulsatilla montană"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), gâscarița ("Arabis hirsuta"), asparagus ("Asparagus officinalis"), prazul-cu-cap-rotund ("Allium sphaerocephalon"), flămânzica ("Draba nemorosa"), garoafa ("Dianthus giganteus"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), alior ("Euphorbia cyparissias"), iris ("Iris aphylla"), colilie
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
omag galben ("Aconitum anthora"), rușulița ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriana ("Valeriana officinalis"), piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), iarbă osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelarița ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifraga roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina") piciorul cocosului ("Ranunculus repens L."), feriga de
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
Bihorului. Parcul Natural Apuseni reprezintă o zonă montană cu forme de relief diversificate, vârfuri (Biserica Moțului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei), chei, văii (Valea Sighiștelului, Valea Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri, ponoare (Cetățile Ponorului), avene (Avenul cu Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peștera Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști; cu floră și faună specifică Occidentalilor. În interiorul parcului sunt incluse mai multe rezervații naturale de importanță geologică, floristică, faunistică, speologică sau
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Valea Ponorului, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapa de la Bârsa, Groapa Ruginoasa, Peștera Cetatea Rădesei, Pietrele Boghii, Pietrele Galbenei, Poiana Florilor, Platoul Carstic Padiș, Valea Sighiștelului, Valea Galbenei, Platoul Carstic Lumea Pierdută, Peștera Ghețarul de la Focul Viu, Peștera lui Micula, Peștera Ciur Izbuc, Peștera Smeilor de la Onceasa, Săritoarea Bohodeiului, Sistemul Carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă, Vârful Biserica Moțului, Vârful Cârligați (versantul sudic), în județul Bihor și Molhașul Mare de la Izbuc, arie naturală aflată pe teritoriul administrativ al județului Cluj. Apele de
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
locului o priveliște aparte. Aria naturală reprezintă o zonă cu un deosebit interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic. Flora ariei naturale protejate este una diversificată și alcătuită din specii de arbori (brad, molid, fag, ulm) și ierburi (piperul lupului, saschiu, ciurul zânelor, arnică, gențiană, coacăz negru). Fauna este constituită din specii de mamifere (cerb, căprioară, mistreț, vulpe, jder, bursuc), păsări (uliu, codobatură, barză neagră, bufniță), reptile și amfibieni (șarpe orb, triton, salamandră), pești sau insecte.
Parcul Național Góry Stołowe () [Corola-website/Science/327987_a_329316]
-
Arte Constanța a fost înscris chiar la acordeon. Dar dorința de a bate toba a fost mult mai mare. Ca și pasiunea pentru unul dintre cele mai vechi instrumente muzicale. Pentru a-i face hatârul, bunicul i-a construit din ciurul bunicii o tobă la care a descoperit primele ritmuri. Așa a început marea pasiunea care avea să-i devină munca, hobby-ul, plăcerea, durerea, viața: toba. În anii adolescenței, în zilele și nopțile lungi de repetiții, se construiește o echipă
Ionuț Micu () [Corola-website/Science/330575_a_331904]