579 matches
-
lupus). Spre deosebire de acesta, lupul din sălbăticie dovedește, uneori, un comportament interesant legat de hrănire, care Îmbracă un caracter selectiv ce se transmite ereditar, ca o Însușire Înnăscută În structura lui genetică. De pildă, lupul preferă carnea de cervide (cerb, căprioară, ciută etc.), pentru vânarea cărora folosește tehnici specifice pe timpul urmăririi și răpunerii lor, ceea ce motivează Înclinația lupului de a le devora cu o voluptate ieșită din comun. Rezultă că plăcerea de a vâna și a se hrăni cu carne de vânat
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și inventiv. În cabinetul său directorial, ca și pe scenă, în calitate de regizor sau scenograf, deosebit de înzestrat, lucrează titanic, până la epuizare. Acea „fragilă statuetă” cum spunea E. Lovinescu se dovedea infragibilă. Victor Ion Popa sporește dramaturgia română cu cîteva piese remarcabile: “Ciuta”; “Tache, Ianche și Cadîr”; “Mușcata din fereastră”; “Act familiar”. G. Călinescu a ținut să sublinieze că Victor Ion Popa „s-a ilustrat în chip deosebit și în teatru”. El a avut o concepție clară, fără echivoc, considerând teatrul ca pe
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
colinde cântate în casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, împărțirea lor după vârstă; prezența, în secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor «ciuta năzdrăvană» și «vânarea leului de către voinic»; prezența colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul în orientul și în sud-estul Europei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
timp și în tonul gândirii și simțirii tale. Ba mai mult, simt câteodată că se pierde măsura de egalitate între simțire și gândire și în aparență sunt stăpânit mai mult de gândire. Condeiul nesupus și neascultător zboară cu ușurința unei ciute din idee în idee și de abia când se simte oprit de hotarul limitat al acestei hârtii se simte nevoit să înceteze cu fuga lui prin sfere. Cred că în acest moment și poate cu puțin după ce ai expediat scrisoarea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
domiciliul actual în Elveția, Geneva, Meile d'Aubigne 26. 89. Cosma Ștefania, cetățean german, născută la 15 martie 1925 în Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Agner Ioan și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 67547 Worms, Haspelgasse 2b. 90. Ciuta Anca Eugenia, cetățean german, născută la 15 februarie 1949 în București, România, fiica lui Ionescu Dumitru și Dragomira, cu domiciliul actual în Germania, 63450 Hanau, Sandeldamm 24b. 91. Matei Liviu, apatrid, născut la 13 iunie 1964 în București, România, fiul
HOTĂRÂRE nr. 61 din 10 martie 1997 privind acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117437_a_118766]
-
și Emilia, cu domiciliul actual în Germania, 72072 Tubingen Buhl, Romerstr. 24, cu ultimul domiciliu din România, sătul Găinești, comuna Slatina, județul Suceava. 451. Hermann Rodica, născută la 29 noiembrie 1951 în localitatea Laslau Mic, județul Mureș, România, fiica lui Ciuta Nicolae și Sofia, cu domiciliul actual în Germania, 81825 Munchen, Lehrer Gotz weg 15 a, cu ultimul domiciliu din România, Sighișoara, str. Andrei Șaguna nr. 31, bl. Z1, ap. 12, județul Mureș. 452. Ionescu Andreea Gloria, născută la 7 iulie
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
a PCR, a mișcării muncitorești și democratice din România și a mișcării comuniste și muncitorești internaționale (șef: Karețki Aurel; adj.: Popovici Vasile, Cristian Vasile) cuprindea 11 membri, din care 9 unversitari 20, adică 81,8%, și doi profesori de liceu: Ciută Dumitru și Eminescu Dumitru. 3. Colectivul pentru problemele învățământului politico-ideologic al UTC (șef: Iosub Alexandru) cuprindea 14 membri, din care nouă universitari 21, adică 64,2%. 4. Colectivul pentru problemele predării științelor sociale (șef: Constantinescu Constantin) cuprindea 33 de membri
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Vasile, 160 Cioran, Emil 34 Cioranu, Aurel, 425 Ciornea, Teodor, 130 Cișmaș, Valeria, 222 Ciubotaru, Iuliu, 229 Ciubotaru, Petru, 78, 249, 410 Ciulei, Libiu 427 Ciupercă, Ioan, 144, 222 Ciurăscu, Ilie, 424 Ciurdea, Viorica, 83, 184, 187 Ciurileanu, Radu, 223 Ciută, Dumitru, 64, 222 Cizmaș, Ion, 122 Cîntic, Florin, 145 Cîrțină, Maria,153 Clima,Victor, 50 Climencu, Felicia, 160 Clipa, Nicolae, 229 Clocotici, Valenrin, 401 Cloșcă, Constantin, 113, 290 Coandă, Henri, 238 Cobzaru, Ionel, 222, 229 Cocieru, Ion, 425, 426 Cocriș
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sanitară), Grigoraș Vasile (director, Liceul ind. Construcții), Mârza Vasile (academician), Sava Petru (muncitor, Insitutul de Cercetări Tehnice), Luca Nicolae (maistru IPMP), Pristavu Constantin (președinte CAP Drăgușeni). Alte cadre: Balan Mircea (medic, dir., policlinica municipală), Burcoveanu Edmond (secretar Comit. partid IMF), Ciută Dumitru (director, Liceul nr. 1), Dolinescu Constantin (director, spitalul cl. 1), Dumitrescu Petre (resp. propaganda, comit. partid pe centrul universitar), Gribincea Leonid (instructor, Comit. jud. PCR)/Grigoraș Ioan (șef catedră, Universitate), Huiu Constantin (secretar comit. partid Institut. Politehnic), Larger Ermil
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
aducă iubitul în cale : Cum sfârâie țâgla, Așa să sfârâie inima lu... (numele celui dorit) Și să n-aibă hodină Până n-o să vină. Descântece. Pentru durere de urechi, Năuce cloci-te-ai ! Du-te-n vârful muntelui, în coarnele ciutelor, în poalele brazilor, în bătătura oilor. Și să-l lași curat, Luminat, Ca de Dumnezeu lăsat ! După ce a zis descîntecul de nouă ori, vrăjitoarea, cu un fir de busuioc muiat în cerneală, desenează pe obrazul bolnavului un cerc și în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
buni biruie trei ochi răi, Și cu apa, astfel descântată se umezește fruntea bolnavului. De deochi pentru copii . Când copilul plânge, mama îl linge de trei ori pe frunte, scuipă tot de atâtea ori jos și zice: Cum își linge ciuta vițelu, așa-mi ling eu copilu, De deocheatu, de deșneratu, Maica Precesta mi l-o datu. Fugi deochete ca vântu și te-așeză ca pământu ! Doi ochi răi or văzt trâi nume bune. S-ajute Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt. Eu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
eu copilu, De deocheatu, de deșneratu, Maica Precesta mi l-o datu. Fugi deochete ca vântu și te-așeză ca pământu ! Doi ochi răi or văzt trâi nume bune. S-ajute Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt. Eu suflu-n copilul meu, ciuta pe vițelul ei. De deochi pentru oameni mari. Se scuipă pe deget și se freacă puțin fruntea bolnavului spunând formula magică : De deochi, de deochi, du-te dintre ochi. Du-te ca vântu’, să nu te rabde pământu’ Pân-ăi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
așa fel încât totul pare bulversat în natura întreagă; animalele au presimțiri apocaliptice: Din codri singurateci un corn părea că sună./ Sălbatecele turme la țărmuri se adună./ Din stuful de pe mlaștini, din valurile ierbii/ Și din poteci de codru vin ciutele și cerbii,/ Iar caii albi ai mării și zimbrii zânei Dochii/ Întind spre apă gâtul, la cer înalță ochii 189. Buciumul, în polifonismul său, deține și el o magie întreagă. E ca și cum, în Trecut-au anii..., un poem atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de bețișoare cu care învățam operațiunile matematice, încât toată ziua se mătura casa. Dar ce faci ca să ai bani măcar pentru cărțile copiilor ? Măicuța și tăicuțu erau triști că nu aveau banii. Dar, aveam două-trei oițe și o capră roșie, ciută care ne dădea lapte, mult și bun și noi tare o iubeam pe căpriță. Nimic mai mult, tăicuțu s-a hotărât să vândă capra, să ne cumpere cărți. Am plâns, l-am rugat că nu ne mai ducem la școală
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
altul, de la carnea trupului meu la formele infinite ale firii. Seve E îmbietor să rătăcesc în pădure primăvara. Îmi place să ascult fierberea secretă a sevelor vegetale, trosnetul sec al coarnelor de cerbi care se înfruntă aprig să cucerească o ciută tânără, strigătele scurte ale cocoșilor sălbatici în dansurile lor amoroase. Sentimentul ce-l nutresc aici are ceva cu totul deosebit, foarte solemn. Sufletul meu obosit, dar încă tânăr, se lasă cuprins de o emoție și de o uimire pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
suprareală cu lumea din jur. Această lume îl accepta și-l proteja, fiindcă se aflau în relații de reciprocă ajutorare. De exemplu, numai când aveam nevoie de hrană se ducea la vânătoare sau la pescuit, însă, dacă dădea peste o ciută rănită, îi bandaja piciorul; sau arunca la loc, în apă, peștii care săriseră din joacă pe mal și nu se mai puteau întoarce singuri în râu. Avea grijă ca orice viețuitoare sau plantă să nu fie agresate de nimeni în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Dumitru Pasat, Ana Anușca; * istorie: Eugenia Mitroiu, Alexandru Ivanovici, Paul Secrieru, Mircea Rusu; * științe sociale: Eugen Simion *religie, preoții: Dumitru Cristea, Pavel Postolache, Vasile Tănase, Ovidiu Drâmbu, Cristian Hărmănescu, Gigi Daniel Ioan, Nicu Toia; * geografie: Olga Agachi, Eugen Ancuța, Olga Ciută, Teodor Ancuța; * desen: Ion Irimescu; * educație fizică: Constantin Țapu, Eugenia Țapu, Jan Nastasiu; * lucrări practice băieți: Dumitru Ancuța, Dumitru Mosora, Mihai Iftimie, Dumitru Ionescu, Ion Dreer; * lucrări practice fete: Eleonora Chiriac, Elena Nesvadba, Maria Buruiană, Valeria Hulpac, Măndița Grecu; * discipline
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
Mihai A. Ciltea; Valentin Cimpei; Gheorghe Cioară; Petru Ciobanel; Adrian Ciobanu; Anica Ciobanu; Liviu Ciobanu; Dumitru R. Ciobotaru; Gheorghe Ciocoiu; Cristian Carlova; Marcela Cârtita; Nicolae I. Cislaru; Mihai Ciubotaru; Paula Ciubotaru; Constantin Ciupitu; Elenă Ciupitu; Florian I. Ciurlea; Gheorghe F. Ciuta; Gheorghiță Climent; Gheorghe Coc; Adrian Cocienescu; Gheorghe Cofa; Daniel Cohen; Marin Cojocaru; Mariana Cojocaru; Nicolae Comiza; Valentin Comsa; Petre Condescu; Dinel Condoiu; Gheorghe Constantin Constantin; Adrian Gheorghe Constantin; Dumitru Constantin; Daniel C. Constantin; Jan Constantinescu; Alexandru Constantinescu; Vasile Constantinescu; Gheorghe
DECRET nr. 110 din 13 decembrie 1991 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
Gheorghe și Alexandra, cu domiciliul actual în Austria, 1150 Viena, Zinckgasse 22/47, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Vistiernicul Stavrinos nr. 25, bl. 155, ap. 37, sectorul 6. 114. Stanciu Cornel, născut la 30 octombrie 1953 în localitatea Ciuta, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Simion și Cornelia, cu domiciliul actual în Germania, 76571 Gaggenau, Ernst Heinkelweg 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Obreja, sătul Ciuta nr. 106, județul Caraș-Severin. 115. Novac Octavia, născută la 26 ianuarie 1955 în
HOTĂRÂRE nr. 654 din 12 august 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125111_a_126440]
-
37, sectorul 6. 114. Stanciu Cornel, născut la 30 octombrie 1953 în localitatea Ciuta, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Simion și Cornelia, cu domiciliul actual în Germania, 76571 Gaggenau, Ernst Heinkelweg 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Obreja, sătul Ciuta nr. 106, județul Caraș-Severin. 115. Novac Octavia, născută la 26 ianuarie 1955 în localitatea Giulvaz, județul Timiș, România, fiica lui Stoian Octavian și Adriana, cu domiciliul actual în Germania, 55126 Mainz, Sertoriusring 23, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara
HOTĂRÂRE nr. 654 din 12 august 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125111_a_126440]
-
Maria, cu domiciliul actual în Austria, 2840 Grimmenstein, Oberer Auweg. 31, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, Str. Gorunului nr. 4, județul Timiș. 277. Filimon Daniela, născută la 27 februarie 1965 în localitatea Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, România, fiica lui Ciuta Emil și Valeria, cu domiciliul actual în Austria, 2340 Modling, Pfarrgasse 14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Bistrița, str. Ștefan cel Mare bl. 50, sc. C, ap. 20, județul Bistrița-Năsăud. 278. Filimon Alexandru Sorin, născut la 22 ianuarie 1962
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
Viorica, cu domiciliul actual în Germania, 73033 Goppingen, Eugenstr. 62, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Str. Gării nr. 6 A, județul Timiș. 126. Kessler Doina Daniela, născută la 26 iulie 1968 în localitatea Făgăraș, județul Brașov, România, fiica lui Ciuta Nicolae și Pădure Viorica, cu domiciliul actual în Germania, 88630 Pfullendorf, Willi-Nusserstr. 4, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Făgăraș, str. Tudor Vladimirescu, bl. 5, sc. A, ap. 18, et. 4, județul Brașov. 127. Jurchescu Sorin, născut la 31 iulie
HOTĂRÂRE nr. 461 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121466_a_122795]
-
211. Stanciu Gabriela, născută la 8 aprilie 1977 în localitatea Otelu Roșu, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Ionesc Ioan și Ionesc Eleonora, cu domiciliul actual în Austria, 1200 Viena, Klosterneuburger 8/ 11, cu ultimul domiciliu din România, comuna Obreja, sătul Ciuta nr. 124, județul Caraș-Severin. 212. Stanciu Dorin Ioan, născut la 24 ianuarie 1970 în localitatea Otelu Roșu, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Stanciu Ion și Constantă, cu domiciliul actual în Austria, 1200 Viena, Klosterneuburger 8/ 11, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 763 din 29 octombrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122077_a_123406]
-
care-a pătruns /încă nu s-a-nchis./ Dar el, neofitul continuă să înainteze. O voce din adâncuri /șoptea profund și penetrant: /aici pier nebunii care râvnesc lumina.// O clipă i-a trecut prin minte munții înalți/ cu brazi și ciute, lacul de smarald/ în care se-oglindeau /el și iubita sufletului său, / rămasă să-ngrijească de copii./ Apoi marea, valurile legănând/ corabia cu care se învrednicise să pogoare/ din traiul lui patriarhal. Dar ghes/ i-a dat dorința/ de-a
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sectorul 4. 23. Albai Petru, născut la 20 iunie 1966 în localitatea Obreja, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Cornel și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 3353 Biberach, Seitenstetten 500/13, cu ultimul domiciliu din România în comuna Obreja, sătul Ciuta nr. 5, județul Caraș-Severin. 24. Albai Camelia, născută la 21 iulie 1973 în localitatea Albă Iulia, județul Albă, România, fiica lui Pitu Ștefan și Anuta, cu domiciliul actual în Austria, 3353 Biberach, Seitenstetten 500/13, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 437 din 25 mai 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128613_a_129942]