257,333 matches
-
de Principesa Maria și Principele Nicolae. • Alături de Familia Regală, se vor afla Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei, împreună cu soțul ei. • Pe durata călătoriei, în Vagonul Sufragerie, Principesa Moștenitoare și Principele Radu vor primi reprezentanți ai autorităților locale și ai societății civile. • Trenul Regal va pleca la ora 09.08 din Gara Sinaia. Plecarea va fi precedată de un ceremonial care va începe la ora 09.00. • Traseul și orele de oprire ale Trenului Regal, în ziua de 1 decembrie 2014, vor
TRENUL REGAL DE ZIUA MARII UNIRI-PROGRAMUL DETALIAT de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380740_a_382069]
-
în: Ediția nr. 1960 din 13 mai 2016 Toate Articolele Autorului Joi, 12 mai 2016, a avut loc Seara Palatului Elisabeta dedicată Fundației Principesa Margareta a României. Evenimentul a reunit personalități din viața culturală și economică românească, reprezentanți ai societății civile, susținători fideli ai fundației. Au fost prezenți, de asemenea, angajații fundației și membri ai Comitetului Director. Gazda serii a fost Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare, iar bursierii programului anual “Tinere Talente” au susținut un recital în Sala Regilor. Au fost prezenți
SEARA FUNDAȚIEI PRINCIPESA MARGARETA A ROMÂNIEI LA PALATUL ELISABETA, 12 MAI 2016 de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380748_a_382077]
-
film heteroclitei adunări de oameni influenți ai vremii, călăi și victime, laolaltă invitați în aceeași încăpere. La 24 decembrie 1947, Palatul Regal din centrul Capitalei urma să găzduiască ultima ceremonie de pom de Crăciun regal, dedicată angajaților Caselor Militară și Civilă ale Majestății Sale, pentru o perioadă de cincizeci și patru de ani. Atunci, Regele Mihai, care abia împlinise 26 de ani, stătea alături de Regina Elena, în Sala Tronului, aproape de înaltul brad adus din Carpați, mândru împodobit de valeții și majordomii
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
buni scriitori). Echipa revistei 22 este condusă de două romanciere de mare talent, de Gabriela Adameșteanu și de Rodica Palade, care înainte n-au făcut politică. Poeta Ana Blandiana n-a rămas nici ea în afara politicii, este creatoarea unei societăți civile - Alianța Civică. Cel mai de seamă critic literar, Nicolae Manolescu, nu numai că intră în arena politică, dar devine și șeful unui mare partid de opoziție, Partidul Alianței Civice. La revista 22, unul din editorialiștii cei mai buni este un
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
care, din păcate, conduc și azi Republică Moldova și e posibil ss pregsteasca scenarii ca să conducă în continuare. Asta e nenorocul și slăbiciunea noastră, iar lipsa unei identități clare a populației conduce și la frică - în fața guvernanților - a pretinsei societăți civile și, de aceea, suntem păscuți continuu de pericolul remoldovenizarii în stil stalinist, adică de deznaționalizare continuă. Agrarienii, care au votat Constituția, s-au acoperit de rușine, de aceea, e bine că aceasta Curte Constituțională a pus punctul pe o rușine
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
că se risipise în văzduh ca Mandrake, Dona Ermelinda înapoindu-i pălăria lui Tonecas Arenă pe aceeași fereastră prin care și intrase, pălăria descriind o curbă largă, planând și aterizând ușor la picioarele lui Dick Tracy, care era polițaiul în civil afectat acelei zone, iar Dick Tracy, după Molero, o spune un martor ocular, Dick Tracy, cu pălăria în mână, întrebând pe toată lumea și de fapt pe nimeni: Ce s-a întâmplat? Ce s-a întâmplat? Ce s-a întâmplat?
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
cu ajutorul cărora să poată asculta ce se discută în încăpere. Alții citeau operele literare, pentru a vedea dacă nu cumva printre rânduri nu se strecoară afirmații "dușmănoase". în vremea împăratului Tiberius, istoricul Cremutius Cordus a scris o istorie a războaielor civile romane. S-au găsit doi clienți ai prefectului cohortelor pretoriene care să-l acuze public pe istoric pentru faptul că i-a numit pe Cassius și Brutus, asasinii lui Iulius Caesar, drept "ultimii romani adevărați". Zadarnic a invocat Cremutius Cordus
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
bărbătească", cu alte cuvinte revoluția antineroniană s-a săvârșit prin act politic și nu prin forță militară, chiar dacă în timpul evenimentelor s-au produs și victime. După o perioadă nebuloasă în care au avut loc în răstimpul câtorva luni două războaie civile, situația s-a stabilizat după victoria repurtată de Vespasian. în absența acestuia în senatul de la Roma au avut loc discuții aprinse în legătură cu delatorii epocii neroniene. Protagonistul unei acțiuni hotărâte împotriva acestei categorii a fost Helvidius Priscus, ginerele principalului "disident" al
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
că fumatul este nesănătos, în linii mari avertismentul era cam același ca în zilele noastre. Dar erau de înfruntat primejdii cu mult mai mari - și imediate. Mulți conaționali trăiau - vrând, nevrând, periculos. Tineri și bătrâni, bărbați și femei, militari și civili, bicicliști, ochelariști, săraci sau recent sărăciți dormeau cu mâna pe mânerul valizei în care erau pregătite lucrurile de luat în caz de arestare. Mediu în care bolnavi de ulcere stomacale, de emfizem pulmonar fumau în draci. Când se filma o
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
Își acoperi bluza cu un halat de casă din mătase, pe care Maria i-l alesese Înainte de a pleca la Herculane. Avea Întotdeauna grijă să-i cumpere câte ceva, Înainte de-al părăsi, pentru câteva zile chiar. În fața ușii stătea un civil și un plutonier de miliție. - Aici locuiește tovarășa Maria Brumaru? se adresă civilul cu blândețe În glas, profesorului. - Da, dar nu e acasă, preciză bătrânul profesor deschizând larg ușa, poftind cu un gest al mâinii pe cei doi, să-i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
i-l alesese Înainte de a pleca la Herculane. Avea Întotdeauna grijă să-i cumpere câte ceva, Înainte de-al părăsi, pentru câteva zile chiar. În fața ușii stătea un civil și un plutonier de miliție. - Aici locuiește tovarășa Maria Brumaru? se adresă civilul cu blândețe În glas, profesorului. - Da, dar nu e acasă, preciză bătrânul profesor deschizând larg ușa, poftind cu un gest al mâinii pe cei doi, să-i pășească pragul casei. Bărbații intrară cu sfială. Sufrageria mobilată cu gust și cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Își mai pierde ore bune printre cărțile bogatei biblioteci cu care-și Împodobise pereții. Se așezară tăcuți. Profesorul Întrebător, musafirii stânjeniți. Nu știau cum să Înceapă. - Dacă nu vă supărați, ne puteți spune unde se află soția dumneavoastră, acum? Întrebă civilul. - Desigur. Este plecată la băi, la Herculane. - De mult? se interesă el. - De câteva zile. În fiecare an face la fel. Abia așteaptă să plece, dar odată plecată nu stă mai mult de o săptămână. Dorul de casă o aduce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
tocmai plăcut. - Bănuiesc, altfel nu veneați, zise Încet, dar ferm, profesorul. - Soția dumneavoastră a suferit un accident. Se pare că a vrut să schimbe trenul și nu a fost atentă la trecerea unui marfar. A fost lovită din plin..., zise civilul, oprindu-se la geamătul bătrânului. Îl văzu pe acesta cuprinzându-și capul În mâinile ce-i albiseră Întro clipă. - Un singur lucru ne face să ne gândim că ceva nu este În regulă, zise plutonierul. Unde ați spus că a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
a plecat? Profesorul nu le răspunse. O stare de anxietate puternică puse stăpânire brusc pe ființa lui. Cu ochii ficși, privind imobilul printre firele de păr căzute pe frunte, nu mai rosti nici un cuvânt. - La Herculane? Îngână ca un ecou civilul așteptând de la bătrân confirmarea. După un timp acesta-și clătină capul afirmativ. - Păi atunci ce căuta la Făurei? se Întrebă plutonierul nedumerit. Bătrânul Își ridică privirile. Ochii prinseră a-i străluci. Apoi, de parcă brusc i s-ar fi aprins În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
găsit În Făurei, nu e ea. N-avea ce căuta acolo. Din Bacău la Herculane, se trece numai prin București. Pe acolo se duce de fiecare dată. Schimbă numai trenul. Poate nu e ea, ce ziceți? Cu o mină Încurcată civilul spuse: - Și totuși actele de identitate, buletinul vreau să zic, este al dumneaei. Altfel nu știam cine este și nici unde stă. - Da aveți dreptate, conchise bătrânul gârbovindu-se brusc. - Din nefericire nu vă putem chema la identificare. N-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
bine. Ieși ceva mai stăpân pe sine. - Trebuie să fac cele cuvenite, zise el cu vocea albă și ea, semn că nu-și revenise pe deplin. Unde este? - Tot ce a mai rămas, este la morga orașului. Vă Însoțim, zise civilul. - Vă mulțumesc. Numai cât să-mi pun ceva pe mine, spuse el, părăsind sufrageria. „E tare bătrân” păru să spună privirile plutonierului așteptându-l. Ședeau păstrând tăcerea, apăsați ei Înșiși de durerea acestuia păstrată cu atâta demnitate. Profesorul se Întoarse
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
strângând conținutul În sac, așteptând efectul. Curând profesorul Își reveni. Ceru apă. Bău un pahar Întreg, răsuflă adânc, cu greutate, după care așteptă cu privirile mirate o Întrebare fără răspuns. După un timp șopti: - Pantoful... - Ce-i cu pantoful?! Întrebă civilul. - Nu este al Mariei! Îl priviră stupefiați. Ne-am continuat drumul În Întunericul nopții așteptându-ne să ne apropiem de luminile Întrezărite. Dar parcă stăteam pe loc. Zarea luminată, rămânea tot atât de Îndepărtată ca și până atunci. Mă așteptam să văd
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
a conducătorilor instituțiilor statului român: PCR, Securitate, Justiție etc.) pentru săvârșirea unor infracțiuni imprescriptibile, contra păcii și omenirii (Cod penal art. 121), comise în cadrul regimului comunist, între 1944 și 1989: genocid - art. 357, tratamente neomenoase - art. 358, propagandă pentru război civil - art. 356, distrugerea valorilor culturale - art. 360, favorizare și tăinuire - art. 361. Crimele împotriva umanității erau prevăzute de codul penal în vigoare în clipa comiterii lor (Codul Carol din 1936, Codul penal al RPR din 1948, Codul penal al RSR
Ierarhizarea răului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10303_a_11628]
-
folosească probele reale, dar a și inventat turnători. Cu atât mai mult, astfel de ticăloșii se puteau petrece după 1990, când s-a lucrat intens la compromiterea opozanților puterii neocomuniste. Iliescu nu s-a sfiit să asmută minerii pe populația civilă, nu s-a dat în lături de la a provoca, precum la Târgu-Mureș, războiale civile. De ce s-ar fi abținut de la înnegrirea câtorva pagini care să-i compromită pe cei care, încă din prima clipă, i s-au împotrivit cu înverșunare
Tandemul securist-turnător by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10341_a_11666]
-
ticăloșii se puteau petrece după 1990, când s-a lucrat intens la compromiterea opozanților puterii neocomuniste. Iliescu nu s-a sfiit să asmută minerii pe populația civilă, nu s-a dat în lături de la a provoca, precum la Târgu-Mureș, războiale civile. De ce s-ar fi abținut de la înnegrirea câtorva pagini care să-i compromită pe cei care, încă din prima clipă, i s-au împotrivit cu înverșunare? Astăzi, ca o fecioară despletită, se pune de-a curmezișul încercărilor de-a face
Tandemul securist-turnător by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10341_a_11666]
-
locului, comedia lui un nume ce-i (undeva lîngă Craiova): "Părinții mei hotărîseră să mă boteze Ion. Cîteva ore după nașterea mea, generalul Haralamb trecînd pe la tată-meu s-a însărcinat, îndatoritor cum era, să mă declare la Oficiul stării civile. Dar pînă să ajungă acolo a uitat numele și m-a declarat Constantin. Pe vremuri nu se încurca lumea cu extrase de pe actele stării civile, așa încît schimbarea numelui meu a rămas multă vreme o taină. Botezat de popă Ion
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
pe la tată-meu s-a însărcinat, îndatoritor cum era, să mă declare la Oficiul stării civile. Dar pînă să ajungă acolo a uitat numele și m-a declarat Constantin. Pe vremuri nu se încurca lumea cu extrase de pe actele stării civile, așa încît schimbarea numelui meu a rămas multă vreme o taină. Botezat de popă Ion, am făcut tot liceul și am dat bacalaureatul ca Ion, și Ion m-a chemat lumea întreagă. Cînd m-am dus să mă înscriu la
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
e la televizor... - Columbel și Columbica, a răspuns femeia încă speriată de gestul ginerelui. Îi serial pe B1... - Da?, s-a minunat el. Bravo! Apoi a îmbrățișat-o pe nevastă-sa Claustrina îndelung - ceea ce nu mai făcuse decât la starea civilă când un prieten, reporter de televiziune, i-a zis: - Pup-o, bă, că nu te dau pe post...! ...Lui fiu-so, Schwartzeneger-Ronaldo, i-a adus un stilou ,Parker", iar mie un mini televizor portabil, dăruindu-mi-l în timp ce tocmai suna telefonul
"Stela și cu Arșinel nu mai au umor defel" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10527_a_11852]
-
al României era pus la zid. Motivul atacului, de fapt, pretextul lui, are mai puțină importanță. Dar limbajul trivial și foind de conotații rasiste al articolului a atras atenția și a determinat o reacție a unei ,anumite părți" a societății civile. Ziua a reacționat la reacție. întreg contenciosul se află în revista 22, nr. 848. Tot acolo, Radu Ioanid inventariază și alte Atacuri antisemite la București, într-un articol publicat inițial în Wall Street Journal Europe. Din nefericire, lucruri similare s-
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
la libertatea cuvântului sunt călcate în picioare, iar democrația e un simplu preș de care-ți ștergi țintele boncancilor militărești. Nu lipsește din denunțul din "Ziua" nici ritualicul atac la adresa Monicăi Macovei, descrisă în termeni absolut suburbani drept "preoteasa societății civile, actual pretins deratizator al Justiției și marcator de posturi la Bruxelles". Ceea ce explică pe de-a-ntregul că nu soarta limbii române și-a creatorului ei, Eminescu, îi doare pe patrioții cotidieni, ci boala numită Europa. Indivizi care ne-ar dori
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]