521 matches
-
noastre pentru reformarea patriei (Brașov) Art. 6 Unirea Moldovei și a Valahiei Întruun singur stat neatârnat. Mai avansat este modelul politic din Proclamația de la Izlaz, care preconiza: regim republican, domn ales pe 5 ani, egalitatea În fața legii, desființarea privilegiilor, emanciparea clăcașilor și Împroprietărirea lor pe bază de despăgubire. Deși Înfrântă prin intervenția militară a imperiilor vecine, revoluția din 1848-1849 a reușit să stabilească direcțiile principale de acțiune pentru făurirea României moderne. CONSTITUIREA STATULUI ROMÂN MODERN (1859) La Începutul epocii moderne, elita
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
În iulie decembrie 1864, au fost elaborate 40 decrete-legi, dintre care cele mai importante priveau reforma agrară, Înființarea camerelor de comerț, introducerea sistemului de măsuri și greutăți. 1. La 14 august 1864 domnitorul a sancționat legea agrară. Aceasta elibera țăranii clăcași de sarcinile de tip feudal și Îi Împroprietărea cu pământul pe care-l foloseau În funcție de numărul de vite. Cei care nu au făcut clacă deveneau proprietari numai pe locurile de casă și grădină, iar pământul nu putea fi Înstrăinat sau
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
acceptat să se însoare cu fata (pe care mai înainte declarase că o iubește), dar rezolvarea aceasta n-a fost primită de mama victimei, Maria Văduva, care nu înțelegea să-i devină ginere ei, slugă domnească cu avere, un „țăran” clăcaș. în cele din urmă, conflictul (întreținut mai ales de orgoliul situării pe un palier social superior) a fost stins. Averea tuturor celor vinovați a fost confiscată și dată femeilor păgubite 404. O văduvă căreia îi fugeau ochii și pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
viziunea criticului, Goga este un "Whitman al conștiinței românești": "El scrie să fie auzit nu de o cititoare plimbându-se leneș printre oglinzi de iatac ci de mulțimi de plugari istoviți, de cosașii tăind incomensurabil poloage paralele, de milioanele conaționalilor "clăcași", văzuți la un loc, sub osânda muncii poruncite, masă inumerabilă de robi ai pământului a cărei suferință, a cărei revoltă, a cărei speranță de eliberare e vuiet secular de codri și ape, nu susur intimist." Urmându-l pe E. Lovinescu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Sardinia, Imperiul Otoman; retrocedarea către Moldova a celor 3 județe din sudul Basarabiei: Cahul, Ismail, Bolgrad; consultarea populației din Principate în legătură cu unirea prin intermediul adunărilor ah-hoc. -Adunările ad-hoc: o aveau caracter reprezenttiv, fiind alcătuite din reprezentanții clerului, marilor proprietari, orășenilor și clăcașilor; o au elaborat două Rezoluții (1857), în care cereau: unirea Principatelor Române într-un singur stat numit România, sub conducerea unui prinț străin, care să-și crească moștenitorii în religia țării; autonomia și neutralitatea pământului românesc; adunare obștească aleasă din
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
această provincie măsuri asemănătoare, dar cu condiții mai stricte. S-a pus deci capăt înrobirii individuale. Reforma îi punea pe același plan pe fostul iobag și pe țăranul liber care muncise pămîntul unui boier pe baza unei înțelegeri. Ambii erau clăcași, adică țărani care plăteau pentru folosirea pămîntului. Marea slăbiciune a reformei agrare era desigur chestiunea impunerii ei, întrucît boierii dețineau controlul asupra mediului rural. Pentru ca reforma să aibă rezultatul scontat, administrația centrală trebuia să continue să fie cu ochii pe
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de muncă au fost mărite în Moldova și a fost totodată introdus un nou sistem de evaluare a acestor impuneri. A fost stabilită o cotă de muncă, numită nart (normă zilnică de muncă, introdusă în secolul al optsprezecelea, pe care clăcașii erau obligați să o presteze pe moșia boierului n.t.), care reglementa ceea ce trebuia să realizeze un țăran într-o zi, dar ea era atît de ridicată, încît nu putea fi îndeplinită în intervalul acesta de timp. Țăranul nu plătea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Mai ales in volumul Precursorii din 1930, din care nu se antologhează nimic în volumul pe care il comentez.) îl descoperim lesne pe poet. S-a afirmat, ca poet, în atmosferă sămănătoristă-poporanistă și, în ciuda aprecierii editorului ediției din publicistica autorului Clăcașilor, pe care o comentez aici, Goga a fost un îndatorat al atmosferei literare a acelei vremi, căreia i-a rămas credincios și dincolo de anul 1916. Mai ales că revista Luceafărul, unde a colaborat de la primul număr, apoi fiind co-director, a
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
Partidul Conservator, păstrîndu-și totuși mandatul de deputat liberal. Acum, însă, în 1894, inca liberal că apartenența politică avea mîndria de a se declară a fi țăran: "Da șunt țăran. Părintele meu n-a fost nici boier, nici negustor, ci țăran clăcaș, împroprietărit în 1864. Așa fiind, am eu ori ba dreptul de a spune că șunt țăran?... Eu, din familia mea, m-am născut la București, ceilalți s-au nascut la țară. Șunt și suntem prima generațiune a neamului care a
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
și el un urgisit de regimul comunist, o scrisoare în care îmi scria între altele: "Ce idee minunată că l-ați inclus acestei ediții pe cel ce ostenise pentru cea dintâi fără să fi apărut într-însa Acest fecior de clăcaș de la Holda, din ținutul Neamțului, e unul dintre cărturarii moldoveni cei mai reprezentativi. De o rară distincție sufletească, el ilustra câteva din marile virtuți ale neamului nostru: în primul rând dragostea de țară și de tot ce-i românesc, până la
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
de la litere Andrei Vizanti ca să scape de rigorile legii penale, mai exista pământ al "nimănui", în timp ce pământul Moldovei se împărțise cu 4-500 de ani în urmă, să fi ignorat detaliul atât de semnificativ că satul natal e un sat de clăcași? Imposibil. Să se fi folosit în schimb de-o minciună, fie aceasta și "estetică", o minciună de care aveau știință că-i minciună majoritatea cititorilor "Convorbirilor", doar pentru a-și inventa o genealogie mai exotic-nobilă ori mai neaoșă, în spiritul
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
554 de familii de țărani. Au fost desființate pentru totdeauna claca, boierescul și celelalte obligații către boieri - care au fost răscumpărate și urmau a fi plătite în decurs de 15 ani. În Proclamația dată de domnitor, acesta le spunea sătenilor clăcași: „De astăzi înainte, voi sunteți stăpâni pe brațele voastre; voi aveți o părticică de pământ, proprietate și moșie a voastră; de astăzi, voi aveți o patrie de iubit și de apărat“. DUMINICĂ, 15 AUGUST OPERAȚIUNEA ANVIL-DRAGOON În urmă cu 60
Agenda2004-33-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282771_a_284100]
-
Merișoru (în trecut, Valea Rea) este un sat în comuna Vârfuri din județul Dâmbovița, Muntenia, România. Denumit cu ani în urmă Valea- Rea deoarece pe timpuri era socotit cel mai rău sat așezat, format din gospodăriile clăcașilor alungați de pe moșia lui Gheorghe Grigore Cantacuzino dincolo de apă Valea Rea. Este adevărat că traiul lor a fost foarte greu. Numele satului este pomenit și în documentele voievodului Simion Movila. Numele actual al satului s-a atribuit datorită numărului mare
Merișoru, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301179_a_302508]
-
reiese că atunci erau vreo 300 de locuitori, pe când satul mânăstiresc Bistreț avea 217 familii și peste o mie de locuitori. Boureni avea 97 de familii iar Cioroiul 62, asta ca să amintim doar satele de moșneni, pentru că celelalte erau de clăcași, plasa Balta mai având 15 sate mânăstirești, 13 boierești, 2 ale spitalului Brâncovenesc și unul mixt. Pe atunci populația din zonele de câmpie, cu teren mai fertil, era mult mai rară, majoritatea locuitorilor preferând poienele din codrii nesfârșiți care acopereau
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
specificului poeziei sale, și celălalt, la nivelul noutății pe care o propune Goga în istoria posteminesciană a poeziei românești. Pentru primul aspect, poemele se distribuie în poezie socială, cu puternice accente mesianice și militante, specifice, după istoricii literari, semănătorismului (Rugăciune, Clăcașii, Plugarii, Dascălul, Dăscălița, Casa noastră, Bătrâni), poezie de evocare a locurilor și atmosferei familiale (Oltul, Noi, Lăutarul, În codru, Ruga mamei), poezie de stare și meditație existențială (Departe, Sara, La stână, Așteptare). În toate aceste poezii tematice funcționează aceeași sensibilitate
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
cărții care afirmă tocmai acest fapt, transferul unui model mental dinspre rural spre urban: „Toate tîrgurile valahe, Bucureștiul îndeosebi, devenite cu timpul orășele care au abordat la iuțeală modelul citadin european, au fost hrănite demografic cu țărani liberi, mai ales clăcași. Aceștia, în ciuda deceniilor petrecute în periferiile Bucureștilor, nu s-au desprins mintal și comportamental de satul de baștină. Prima generație de coloniști s-a familiarizat doar cu rutina și accesoriile pe care le presupune viața urbană, dar nu și-a
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
mântuirea. Codrul înfiorat, pătruns de "amarul cântării" (în poemul Dimineața) ar putea fi martorul izbăvirii: "Deschideți larg poarta, cărunților brazi,/ Să vie-mpăratul măririi,/ Să mângâie jalea nestinsului dor,/ Să-mpace durerile firii?" Un nou Mesia este așteptat, ca în Clăcașii, să fie "izbăvitor durerilor străbune" și să întrupeze "biserica nădăjduirii noastre". În poezia lui Goga un frison străbate ca o undă materia: e cutremurarea imprimată tuturor elementelor de un suflet ultragiat, ce contaminează totul până la zbuciumul universal, a cărui propagare
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
nu fie ponegrită. Iuliu Maniu n-a avut nici un merit în realizarea Unirii, Goga, "după Eminescu cel mai de seamă poet al nostru, cântăreț al pătimirii poporului român sub Habsburgi", din care însă în mod ciudat nu pomenește decât poezia Clăcașii probabil sub influența comunistă , "a trecut culmile Carpaților în 1914" și a fost "îmbrățișat de îndată de Caragiale, Coșbuc, Delavrancea" în ceea ce-l privește pe Caragiale, la acea dată, poate doar "prin spirichismus", vorba lui Nenea Iancu , dar în scurtă
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
duse la bun sfârșit de vină sunt corupția și mentalitatea locuitorilor săi, care, după arhitectul Horia Creangă, „suferă de un iobagism sufletesc”. „Bucureștenii, observă acesta, sunt anarhici în fața unei autorități reale și servili în fața autorităților abuzive(...) Bucureștenii sunt descendenții vechilor clăcași, care au înmagazinat, de-a lungul timpului, toată umilința robului în fața patronului.” Lumea din știri Să vedem cum arată lumea noastră așa cum este ea rezumată prin câteva dintre știrile cu care suntem asaltați într-o zi oarecare, de pildă în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4557_a_5882]
-
că ele apasă în ultima linie pe producător și anume pe producătorul de căpetenie, pe țăran? Lovitura de stat de la 1864 a avut o generoasă intenție, dar a fost viciată prin pripă. La 1 mai țăranul s-a culcat încă clăcaș, neavând de plătit statului într-un an de zile decât faimosul galben găurit și șase zile de șosele, fără nici o îndatorire cătră comună, fără nici una cătră județ. La 2 mai - peste douăsprezece ore, fără nici o tranziție - el s-a trezit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
când ia arma în mână n-o face pentru a cuceri proprietatea nobilului, ci pentru a restabili condițiile primitive cu care s-a așezat prin liberă tranzacție 73 {EminescuOpXIII 74} pe acea proprietate. Crunte și viteze bătălii au avut țăranii clăcași din Ardeal cu universitatea nobililor și adeseori izbutesc a-și revendica condițiile primitive de așezare. Raportul privitor la cestiunea agrară adresată de-o comisie ad-hoc lui Barbu Vodă (Știrbei) spune identic același lucru, care rezultă din întreaga istorie a dreptului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care, din ceea ce se 'ntîmplă, trage o concluzie repede și exactă. Au văzut fel de fel de Campinii înjghebîndu-și moșii sub pretextul că ar fi însurăței, au văzut o sumă de oameni împroprietăriți fără drept, fără să fie coborâtori de clăcași, au auzit făgăduințele ce le făceau roșii pe când îmblau după deputăție, or fi auzit citindu-li-se circularele Rosetti, au fost frământați de agenții administrativi, cari după cum mărturisește d. Nic. Ionescu, fac propagande, și din toate acestea au tras concluzia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
reprodusesem în "Timpul" un articol asupra situației averii fonciare în România, scris fără îndoială de-un economist: Oricine cunoaște starea plugarului român - zice autorul - poate spune că o mare parte din proprietățile cedate acum optsprece ani celor 800000 de foști clăcași sunt vândute într-un mod mai mult sau mai puțin latent... Și să nu se crează că lucrurile se petrec altfel cu proprietarii cei mari. Luați de curiozitate o plasă și cercetați cine erau acum 50 de ani proprietarii moșiilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dacă nu o altceva, e om cinstit cel puțin, a ales deputat pe un individ anume Toma Filitis. Știe lumea cine e acest individ? Acesta e proprietarul care la 1864, mirosind că se va face împroprietărirea, le-a luat tuturor clăcașilor de pe moșia sa pământurile ce le aveau în posesiune ereditară, iar la 2 mai a declarat că el nu are clăcași pe moșie. Deși Codul Caragea și toate legiuirile ulterioare priveau pământul țărănesc ca posesiune ereditară, inalinenabilă din familia săteanului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e acest individ? Acesta e proprietarul care la 1864, mirosind că se va face împroprietărirea, le-a luat tuturor clăcașilor de pe moșia sa pământurile ce le aveau în posesiune ereditară, iar la 2 mai a declarat că el nu are clăcași pe moșie. Deși Codul Caragea și toate legiuirile ulterioare priveau pământul țărănesc ca posesiune ereditară, inalinenabilă din familia săteanului, testată ultimogenitului, a fost cu putință ca acest om, însemnat de Dumnezeu cu ciungia, să escamoteze posesiunile țăranilor. Nici un bulgăre din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]