599 matches
-
și menținerea privilegiilor boierilor" (p. 203). Dincolo de natura sa profund conservatoare, Regulamentul a avut un puternic efect centralizator și unificator, setând premisele pentru unirea politică înfăptuită în 1859. Până atunci însă, prevederile sale conservatoare care legiferau privilegiile boierești prin menținerea clăcii și șerbiei au fost contestate cu ocazia mișcărilor revoluționare declanșate de generația pașoptistă. Simbolizând "triumful ideii de națiune" pentru intelectualii români (Hitchins, 1998, p. 285), anul 1848 constituie un moment de răscruce în cristalizarea naționalismului politic românesc. După cum punctează și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu mult mai oneros decât în trecut, numai se plătește unei puteri mult mai mari decum era turcul. Cât despre starea dinlăuntru, toată lumea știe că organizarea actuală a muncii agricole e o formă mult mai oneroasă și mai vexatoare a clăcii vechi, mai ales în Moldova, dar și în mare parte a Țării Românești. Cu toată egalitatea, biciul subprefectului joacă și azi pe spetele țăranului ca-n vremea Regulamentului. Astfel, oricari ar fi formele în cari se îmbrăca viața publică și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care plătește anuitatea, țăranul. În ultima linie producătorul plătește totul. Dar numărul producătorilor, instrumentele lor, suma puterilor lor fizice este aceeași ca în anul 1850. Se știe metodul prin care s-a aservit țăranii mult mai rău decum era în timpul clăcii. Statul le-a cerut într-o bună dimineață o dare înzecită de ceea ce-o plăteau înainte. Pentru a o plăti trebuiau să se împrumute. Dar nimeni nu le dădea bani decât pe muncă, calculîndu-o pe prețuri de batjocură, pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
situație la care făcea aluzie și Petru Maior XE "Maior" , după două sute de ani. Mai mult decât atât, erau stabilite pedepse aspre pentru cei care nu se conformau acestei rânduieli: ... nime să nu cuteze a lucra, nici sie, nici În clacă, că cine va lucra să fie de glubă 6 florinți, iar popa de nu va spune sărbătoarea, birșag 12 florinți. După cum se vede, la nivel de discurs avem de-a face cu o tonalitate medievală, similară celei pe care am
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o tonalitate medievală, similară celei pe care am Întâlnit-o În tradiția atribuită lui Ștefan cel Mare XE "Ștefan cel Mare" : timpul sărbătorii, apărat de Biserică, triumfă asupra timpului muncii. Chiar și În varianta deghizată a lucrului pentru alții, În clacă, nerespectarea sărbătorii urma să fie sancționată. În practică Însă, lucrurile nu stăteau chiar așa. La prima vedere, fiind vorba de o hotărâre a Bisericii, din acest text lipsește „principele”. De fapt, În context, el era cât se poate de prezent
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acum, naționale. Nefiind de acord așadar cu numărul mare al sărbătorilor, el afirmă Însă că În majoritatea acestor zile românii nu se abțin, de fapt, de la lucru, iar vechile interdicții sunt adaptate, În realitate, exigențelor timpului muncii: ...a lucra În clacă, adică a lucra pe seama altora, fără de plată, În unele sărbători ca acestea, niciodată n-au pomenit a ține românii păcat. Pentru aceea, Întru aceste sărbători, bucuroși ajută cu lucrul mâinilor sale pe cei neputincioși. Mai mult decât atât - continuă el
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lui Ștefan cel Mare XE "Ștefan cel Mare" pentru a lucra chiar și duminica sau de interdicția formulată de vlădica Dositei, la 1627, care menționa explicit că În zilele de sărbătoare este oprit atât lucrul pentru sine, cât și În clacă (ceea ce arată că abaterile se puteau manifesta În ambele sensuri). Argumentația lui Maior XE "Maior" viza Însă un obiectiv mult mai important, În contextul construcției identitare românești. Era vorba de contracararea unuia dintre stereotipurile cele mai influente relative la români
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acestuia, boier, domn și indiferent de natura satului - sat boieresc, sat mănăstiresc, sat de ocol ori slobozie (sat întemeiat în braniștea domnească sau mănăstirească), se întemeiază pe renta percepută de stăpân de la țăranul dependent, care poate lua forma zeciuielii, a clăcii și slujbelor și pe legarea de glie, manifestată prin incapacitatea țăranului dependent de a părăsi moșia, de a se strămuta, drept ce i-a fost luat începând cu prima jumătate a secolului al XVII-lea. Pentru satul Vama nu avem
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Așa cum s-a văzut, locuitorii satelor închinate mănăstirilor aveau obligația de a munci, obligație care nu include neapărat numai muncile agricole. Această obligație nu apare în documente în primele secole de existență a statului Moldova pentru satele domnești și boierești. Claca, munca neplătită, ca formă a rentei feudale, era cerută de mănăstire, care stabilea numărul zilelor de clacă, fără să depășească 9-10 zile pe an <footnote Al.Gonța, op. cit., p. 66. footnote>. Obligația de a munci include pentru vămeni prestații pentru
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
neapărat numai muncile agricole. Această obligație nu apare în documente în primele secole de existență a statului Moldova pentru satele domnești și boierești. Claca, munca neplătită, ca formă a rentei feudale, era cerută de mănăstire, care stabilea numărul zilelor de clacă, fără să depășească 9-10 zile pe an <footnote Al.Gonța, op. cit., p. 66. footnote>. Obligația de a munci include pentru vămeni prestații pentru construcții și reparații la clădirile principale și la anexele mănăstirii. Nu știm dacă existau meșteri pietrari de la
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
dintre mănăstirea Moldovița și țăranii dependenți, ne dovedește că vechea imunitate, care nu a fost niciodată deplină, nu se mai putea menține fără autoritatea statului. Mănăstirea Moldovița, prin egumeni și călugări, mărind dările și slujbele, abuzând de numărul zilelor de clacă, ar fi vrut să-i aducă pe țăranii dependenți în situația robilor. Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, și Adunarea Țării au ținut să precizeze, prin documentul din 1 ianuarie 1749, că „vecinii robi nu sunt...Iară vecinii numai partea bărbătească slujesc
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
raporturile dintre cei de mai sus și stabilește: „tot omul casnic ce va ședea pe moșie mănăstirească, ori om domnesc, ori boieresc, ori slujitor, orice fel de breaslă ar fi, să aibă a sluji într-un an mănăstirii, ori cu clacă, ori cu carul cu boi. De va sluji la ceva ori cu sapa ori cu ce fel de lucru va fi orânduit egumenul, toate acele 12 zile să-i socotească și dijma locului încă să-și dea tot omul pe
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și dijma locului încă să-și dea tot omul pe obiceiu și vornicii prin sate încă și egumenii să-și puie pe care ar socoti” <footnote Ibidem. footnote>. Stăpânii de moșii nu s-au mulțumit cu cele 12 zile de clacă pe an și, la intervenția lor, același Constantin Mavrocordat, prin actul emis la 1 ianuarie 1749, invocat mai sus, mărește numărul de zile de clacă de la 12 la 24 și introduce nartul (norma de muncă - n.a.). Pare că reacția sătenilor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
footnote Ibidem. footnote>. Stăpânii de moșii nu s-au mulțumit cu cele 12 zile de clacă pe an și, la intervenția lor, același Constantin Mavrocordat, prin actul emis la 1 ianuarie 1749, invocat mai sus, mărește numărul de zile de clacă de la 12 la 24 și introduce nartul (norma de muncă - n.a.). Pare că reacția sătenilor nu a întârziat, deoarece în anii următori alți domnitori intervin cu reglementarea raporturilor vecini-stăpâni, revenind la cele 12 zile de clacă stabilite inițial. Un asemenea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
numărul de zile de clacă de la 12 la 24 și introduce nartul (norma de muncă - n.a.). Pare că reacția sătenilor nu a întârziat, deoarece în anii următori alți domnitori intervin cu reglementarea raporturilor vecini-stăpâni, revenind la cele 12 zile de clacă stabilite inițial. Un asemenea document a fost elaborat de cancelaria domnitorului Matei Ghica la 14 februarie 1755, prin care întărește mănăstirii Ițcani din ținutul Suceava, privilegiile primite de la alți domni și obligația vecinilor de pe moșia Ițcani: „...Deci dară după scrisoarea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ultimele încercări de stingere a conflictului dintre mănăstirea Moldovița și locuitorii din Vama, se înscrie intervenția șoltuzului de Câmpulung care, la 10 august 1772, înmânează egumenului mănăstirii Moldovița un act prin care vămenii sunt datori mănăstirii cu 12 zile de clacă pe an, cu zeciuiala din toate, cu interzicerea deschiderii de cârciumi fără știrea egumenului. Tot la aceeași dată a fost întocmit un act prin care vămenii recunosc și se obligă să îndeplinească obligațiile impuse de mănăstire <footnote Ibidem, p. 143
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
împreună cu alți patru fruntași ai Vamei, Grigore Badale, Ioniță Lucanul, Toader Mândrilă și Ioniță Chiruț „spun minciuni născocite de aceștia”. Egumenul a arătat că vămenii vând în casele lor băutură, ceea ce poate fi adevărat, că nu-și fac zilele de clacă, că au păgubit mănăstirea făcând fân rău, clădit neuscat bine <footnote Ibidem, p. 179. footnote>. Egumenul Benedict a câștigat procesul și a luat măsuri drastice împotriva instigatorilor răzvrătirii. Divanul țării a îngăduit ca cei 5 reclamanți să fie ridicați cu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cu încuviințarea episcopului Bucovinei, Dosoftei <footnote Ibidem, V / 99. footnote>. Zapisul încheiat între mănăstire și logofătul Anton prezintă o deosebită importanță pentru cunoașterea veniturilor moșiei Vama și a cuantumului obligațiilor pe care vămenii le datorau la 1782: 12 zile de clacă pe an, de fiecare gospodar, cap de familie sau 2 lei; 2 parale de stânjen - dijma fânului; câte un tort (o anumită cantitate de fibre de in și cânepă pregătite pentru tors); câte o găină și câte un car de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
limbi diferite și fără prea mare legătură între ele decât persoana împăratului, era, din punct de vedere politic și economic, rămas în urma unor țări ca Anglia, Franța și chiar Prusia lui Frederic al II-lea, păstrând încă vechile rânduieli feudale - claca și iobăgia - sistemul dependenței personale, se afla cu mult înaintea societății patriarhale românești, care a suferit impactul cu o lume și o organizare necunoscute, provocând neînțelegeri, nemulțumiri și proteste. Bucovina cu locuitorii ei, în marea majoritate români, s-a aflat
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nu au vite sau pământ); d. colibașii aveau casă (bordeiul, coliba, de unde vine și numele) și grădină. La fel ca celelalte categorii de țărani, aveau aceleași drepturi la toloacă și la islazul satului. Această categorie făcea numai 6 zile de clacă pe an <footnote Ibidem. footnote>. La alți autori, pe lângă categoriile amintite, sunt menționați chiriașii, zilierii sau haluparii, care erau un fel de proletari agricoli <footnote Bucovina în primele însemnări geografice, istorice, economice și demografice, op. cit. p. 381-383. footnote>. În situația
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
crearea școlilor naționale de toate gradele. Alături de locuitorii altor localități din Bucovina, și țăranii din Vama, dar și germanii din Prisaca Dornei - Eisenau, s-au adresat cu petiții Parlamentului de la Viena și Împăratului. În sinteză, locuitorii din Vama cereau abolirea clăcii și retrocedarea părților de pământ arendate arendașilor evrei. Locuitorii germani din Prisaca, așezați pe pământul care aparținea lui Anton Manz, cereau să li se dea, să li se împartă pământ de arătură și pășune. Petițiile locuitorilor din Vama și Prisaca
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
al Moldovei în 1832. Totodată în 1660 Carp Lungul vinde lui Mecula o parte din ocină, din satul Olășei”. Din acestea și din alte documente (Condica Luzilor pe 1803) deducem că unele sate aveau ca formă caracteristică a rentei feudale claca, prin care sătenii aveau obligația să presteze gratuit an număr de circa 24 zile muncă, pe moșia boierului, dar existau și sate de răzeși. Astfel Condica Liuzilor menționează următoarele: l.Țibăneștii a sulg. Ion Carp, lucru pământului, Liuzi 30 Suma
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
nefiind lucrători de pământ, ci erau angajați ca ciobani, văcari, porcari, haidăi, pristavi de vite, argați, jitari, băcani, morari etc. Ulterior, au fost, totuși, impuși la plata capitației, de 30 lei pe an, fiind însă scutiți de havalele (zile de clacă, zile de meremet, n.ns). Prin condiția lor socială, căpătăierii constituiau, în această perioadă de tranziție, cea mai importantă sursă de muncă salariată din agricultură. O parte din ei, desigur, nu și-au schimbat îndeletnicirea și nici modul de viață
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
si la momentul oportun a fundașului creează superioritatea numerică în avantajul echipei. Întârzierea în acțiune duce la eșuarea încercării de a contraataca. Iată de ce nivelul maturității tactice atins de către fundașii unei echipe influențează integral jocul acesteia. Lucrul este deosebit de important clacă ținem seama că tot mai multe echipe își bazează jocul pe contraatac, folosindu-l ori de câte ori se ivește ocazia. Aceasta pretinde din partea fundașilor promptitudine și curaj în inițierea contraatacurilor echipei. Portarul. Portarul este ultimul jucător care poate evita înscrierea unui gol
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
să nu scoți câine din casă, dar încă om! (Creangă) − p. ext., despre vreme; (11) Dacă ți-am făgăduit atunci, a fost numai ca să te împușc (Ispirescu) − "acesta se întâmplă cu scopul ca... din cauză că..."; (12) Nu era joc, nu era clacă în sat, la care să nu se ducă fata babei (Creangă) − "a se face, a se întâmpla, a se petrece, a avea loc"; (13) Cât e grâul? − (în legătură cu o noțiune cantitativă) "a face, a costa, a prețui, a valora"; (14
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]