1,020 matches
-
ajunsese la ușă, s-a ridicat și el grăbit, a împins hârtiile pe suprafața lucioasă direct în sertar și s-a repezit spre ieșire cu bărbia în piept, fără nicio vorbă. Avocatul trecuse pragul și Mișu a pus mâna pe clanță, răsucind-se cu iuțeală, ca să tragă și să-nchidă ușa după el. Contrariată de plecarea vijelioasă, neașteptată după refuzul anterior, Ramona ridicase capul și se aplecase lateral, să poată vedea dincolo de Violeta, mirându-se că Mișu a ieșit fără să
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
la cabană,inima lui Karon îi bătea nebunește astfel încât o simțea pulsând aproape în gat.Niciodata nu-i mai fusese așa frica.Insa se gândea că persoana iubită e în pericol și nu mai conta altceva.Puse ușor mâna pe clanță și împinse ușa care se deschise.Inauntru nu era nimeni.Pentru o clipă îi trecu prin minte că se înșală și că toată povestea asta și-a imaginat-o.Dar când pași în mijlocul podelei din blană,aceasta scartaia.Se aplecă
KARON,CAP 14 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360366_a_361695]
-
o schimbare.Pana la urmă,acolo stătuse toată viața,avea amintiri frumoase dar și neplacute.Simtise de mult că e nevoie de o schimbare,ca mătușa cu greu îi putea suporta prezenta și acest lucru o făcu să apese pe clanță . Nevăzând pe nimeni urca în camera unde o găsi pe Radella ,care făcuse deja bagajele și le cărase unul câte unul în trăsura de afară. -Îmi pare așa de bine să te văd,spuse Karon imbratisand-o pe Radela care
KARON,CAP 14 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360366_a_361695]
-
Am așteptat să adoarmă satul și am pătruns în curtea casei. Cunoșteam bine locul. Luna îmi era călăuză. Mirosea a bujori, aceeași de demult sau totuși alții... Am ascultat cu atenție. Nimic. Nicio mișcare. Am urcat scările și am apăsat clanța. Ușa era încuiată. Amintirile au năvălit ca un torent peste mine, provocându-mi o stare de euforie amestecată cu teamă. M-am oprit o clipă, pipăind stâlpii de pe terasă. Mi-era dor de tot ceea ce atingeam și îmi venea să
MĂRTURISIREA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360592_a_361921]
-
Voiam să te strâng în brață, Dar m-ai ocărât, în față, Aruncând în ochi cenușă. Am plecat atât de trist... Erai ultima speranță! M-am uitat pe geam, în casă, Tare mai erai frumoasă! Am vrut să apăs pe clanță... Primeai daruri, bucuroasă, Eu strângeam la piept un Crist... Referință Bibliografică: Am bătut la ușa ta / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 227, Anul I, 15 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate
AM BĂTUT LA UŞA TA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360702_a_362031]
-
de încercarea lui Fanică Iubărețu de a părăsi încăperea. În clipa în care omul, cu echilibrul grav afectat de cantitatea semnificativă de „adio mamă” ingurgitată, deschise ușa, viscolul nărăvaș de afară încercă să-și facă brusc loc înăuntru, smulgându-i clanța din mână, aruncând în interior o masă semnificativă de fulgi mărunți și sclipitori de zăpadă și agitând aerul înnegrit de fumul de țigară și îmbibat cu vapori puturoși de rachiu ieftin. - Închide ușa, Fănică! Răsună o voce iritată, de undeva
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
de încercarea lui Fanică Iubărețu de a părăsi încăperea. În clipa în care omul, cu echilibrul grav afectat de cantitatea semnificativă de „adio mamă” ingurgitată, deschise ușa, viscolul nărăvaș de afară încercă să-și facă brusc loc înăuntru, smulgându-i clanța din mână, aruncând în interior o masă semnificativă de fulgi mărunți și sclipitori de zăpadă și agitând aerul înnegrit de fumul de țigară și îmbibat cu vapori puturoși de rachiu ieftin.- Închide ușa, Fănică! Răsună o voce iritată, de undeva
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
Unele lucruri nu se cumpara.Singurul loc din casă aceea,un loc plin de amintiri era cameră mamei,acolo unde Radella și cu ea găsiseră rochia.Urca pe scări simțind în piept un fior rece,mortuar și apăsând ,ușor pe clanță ușii inspiră mirosul camerei nefolosite.Se așeza pe pat,mângâind ușor așternuturile roșii din matase.Patul era mare,emanând un aer solemn.Inchise ochii pentru un moment și privind la măsuța cu oglindă unde trona o lumânare pe jumătate arsă
KARON,CAP 6 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359962_a_361291]
-
și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360002_a_361331]
-
intrare.Matusa încă nu venise iar Aongus,desi fusese strigat de față ,nu raspundea.Lasa carte cu semnul pus și coborî scările ca să deschida.Avea un presentiment straniu.” Oare cine e la ora aceasta?” ,se îngrijora față punând mâna pe clanță ușii. -Ne pare rău pentru deranji, dar am venit să vă punem câteva intrebari.Se poate? Karon avea în față un domn îmbrăcat în uniformă de poliție,cu o haină neagră asemeni unui detectiv . Pe cap avea o pălărie turtita
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
opri în fața unei uși scunde, cu modele circulare gravate în lemnul înnegrit: - Aici e! Ar fi trebuit să o întrebe de unde știe de ușă sau dacă era sigură că în bezna aceea erau oglinzi, dar nu se mai deranjă. Încercă clanța curbată, diformă și prea masivă pentru mâna ei fină și elegantă, iar pentru că ușa nu se deschise, o lovi nerăbdătoare cu piciorul încălțat în pantoful lucios, nou, cu toc înalt. Ușa alunecă fără nici un zgomot la perete și ea se
OGLINZI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360090_a_361419]
-
era cam uscată; o înmuiau în “zupă”. Erau obișnuiți să înghită fără mestecare, căci aveau mulți dinți lipsă. Satul nu avea dentist. Aveau doar un țăran extractor de măsele, posesorul unui clește patent. Copiii mici foloseau metoda cu sfoara și clanța. Lui tata i s-a părut ceva dubios, dar având și musafiri...De fapt, el niciodată nu prea era interesat din ce se gătește. Mai ales după un păhărel de palincă de 55 de grade. Mama avea talentul de a
ZUPA DE OPINCI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360147_a_361476]
-
își dea seama se trezi în fața uși cu dorința de a-si satisface curiozitatea, însă în sufletul ei era încă incertitudinea și indoiala.Daca va intra într-o încurcătură sau chiar mai rău?se întreba față punând încet mâna pe clanță lucioasa.Dupa lungi discuți între bine și rău se hotărî:”Trebuie să aflu ce s-a întâmplat cu orice preț.” Deschise ușa hotărâtă ,coborî scările fără să îi pese de consecințe iar cand ajunse la ușă ce ducea spre grădină
KARON CAP 2 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359777_a_361106]
-
Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Rezerva în care fusese mutată semăna cu o chilie de ascet; mică , cu tavanul aproape de podea, înghesuită, cu o ușă de lemn veche și roasă de cari.O clanță modernă cu yală distona cu peisajul dezolant, sărăcăcios... Gentianne călcă ușor pe urmele atâtor lacrimi și suspine...o vale a plângerii și neștirii de sine, a nălucirilor și coșmarurilor. Două paturi , apropiate unul de altul se sufocau în înghesuiala din
FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359642_a_360971]
-
îngreunează stomacul. Nu mai pot, intru doar să pun o intrebare, Doamnă, fiți amabilă, rezultat de biopsie? Nu de aici, de la anatomie patologică, și mai, mai să mă prindă în strânsoarea ușii când mi-o închide în față. Apăs pe clanță, intru din nou, Nu vreau decât să știu de unde pot ridica niște analize pe care nu le putem primi pe mail din varii motive, vă rog frumos să mă înțelegeți, e la fel de miercuri pentru mine, așa cum e și pentru dumneavoastră
Am intrat în spital ca un om sănătos, am ieșit neom () [Corola-blog/BlogPost/338264_a_339593]
-
tovarășii, dumneata vorbești de colaborare și ajutor reciproc în sânul societății burgheze? Unde te trezești aici? Să știi că am să te urmăresc în continuare la toate probele”. Am încercat să-mi continui drumul, dar când să pun mâna pe clanța ușii, m-a oprit profesorul timișorean: „Te rog, anunță să intre Stănescu Zoe, care nu a fost la rândul ei”. Când am auzit „Zoe”, parcă m-a pocnit cineva cu paru-n cap și am și dat cu fruntea în
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
o bancă? - Ți-am zis deja că planurile mele sunt cu schepsis... Ai un șperaclu? - Normal că am mai multe. De care-mi trebuie? - Știi că la închisoarea șerifului sunt gratii metalice și o ușă care se deschide cu o clanță, iar broasca se deschide cu o cheie mare. Îți trebuie un șperaclu care să deschidă acea ușă. - Nu am, dar pot să fac unul, că am studiat acele broaște. - Atunci faci un șperaclu la noapte, iar mâine, poimâine acționăm. Șperaclul
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 () [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
Au încercat prima ușă. Era descuiată. Se intra într-un hol, de unde se trecea într-o sală lungă, unde se deschidea și ușa bănuită a fi la camera profesorului. Au ascultat și au primit confirmarea în urma unor șoapte. Au încercat clanța. Ușa era încuiată. Gelu a dat cu șoldul și s-a deschis la perete. În semiobscuritatea dată de lampa dată mică și așezată jos, într-un colț al camerei, au zărit două figuri speriate ce au apărut de pe aceeași pernă
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
ai lucrat. - Fiecare produs pe care îl utilizezi în dezinfectarea instrumentarului trebuie să aibă un prospect, ca la medicamente, o anumită concentrație. O dată pe an vine un control pentru certificarea spitalului. Se iau probe biologice, probe de pe chiuvete, pereți, de pe clanțe, de peste tot. Cam de un an a fost introdusă o nouă metodă de verificare în ce privește curățenia și dezinfectarea. În sala de operații asistentele curăță și dulapurile care sunt utilizate în timpul unei zile. Dulapurile nu sunt fixe, ele sunt scoase și
„Am fost șefă la sterilizare. Toate controalele care veneau mă luau la puricat din cap până în picioare”. Viața unei asistente românce în Italia () [Corola-blog/BlogPost/339022_a_340351]
-
hârtii în aer, privindu-l pe director din ce în ce mai surprinsă. Își revenit rapid și-i răspunse cu toată ironia de care era în stare: - Circulă rapid veștile rele, domnule! Patronul se întoarse cu spatele și, când măna i se opri pe clanță, îi spus printre dinți: - În zece minute să te prezinți cu hârtia! Și s-a prezentat... * Emoțiile se destrămau pe măsură ce mergea și se apropia de casă. Nu știa cum să le povestească părinților toate cele prin care trecuse. Nu ar
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340685_a_342014]
-
I. MARIN TRAȘCĂ -TAINA SCRISULUI (15) - DEȘTEPȚII DE VINERI PÂNĂ LUNI, de Marin Trașcă, publicat în Ediția nr. 584 din 06 august 2012. Încă nu depășeam cu un cap clanța ușii, poate și datorită faptului că mă tunsese tata chilug, în urma unei boacăne făcute cu a lu' Codiță - prietenul meu cel mai bun ... în toate nebuniile -, când la pedeapsa tăierii părului se adăugase și „cetirea ca pe apă” a romanului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/340899_a_342228]
-
voi scrie una. În mintea mea deja se întipărise „codul” scrisului, numai că-mi mai trebuia ceva, poate acel damf stelar adus sub frunte de îngeri albaștri. Taina vine din sființire, ... Citește mai mult Încă nu depășeam cu un cap clanța ușii, poate și datorită faptului că mă tunsese tata chilug, în urma unei boacăne făcute cu a lu' Codiță - prietenul meu cel mai bun ... în toate nebuniile -, când la pedeapsa tăierii părului se adăugase și „cetirea ca pe apă” a romanului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/340899_a_342228]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > MARIN TRAȘCĂ -TAINA SCRISULUI (15) - DEȘTEPȚII DE VINERI PÂNĂ LUNI Autor: Marin Trașcă Publicat în: Ediția nr. 584 din 06 august 2012 Toate Articolele Autorului Încă nu depășeam cu un cap clanța ușii, poate și datorită faptului că mă tunsese tata chilug, în urma unei boacăne făcute cu a lu' Codiță - prietenul meu cel mai bun ... în toate nebuniile -, când la pedeapsa tăierii părului se adăugase și „cetirea ca pe apă” a romanului
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
găsit în ultimii ani o ușă. O dată deschisă de mine și de milioane de semeni ai mei, reușim să ajungem din câțiva pași oriunde și aproape de oricine, dacă dorim. Numele aceste uși se numește internet. O dată ce-ai apăsat pe clanța ,,tastatură’’ și-o ,,împingi’’ cu ajutorul mouse-ului, ea se deschide și intri prin ,,holul’’ Google, te orientezi pe unde vrei ,,să călătorești’’ sau oriunde vrei,,să întâlnești’’. ,,Călătorind’’ în întreaga lume, virtualitatea te ajută să cunoști fel și fel de persoane
FORŢA GÂNDULUI ŞI INTERNETUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340971_a_342300]
-
jur, Adevărul rece, dur Mi arată c-a fost doar vis. Ies. Cand ușa am deschis, Lângă ușa la picioare, Mica, albă,o scrisoare. -O scrisoare de la Cris! Asta-mi fuse primul gând. Cu emoții, cu speranța, Sprijinit cumva de clanță, Deschid plicul tremurând Și citesc nedumerit: -Nu fii trist și nu speră, Te-am iubit,nu ma uită, Azi am nuntă. Mă mărit. Iată brusc s-a-ntunecat. Undeva în piept mă doare. De m-aș ține pe picioare Să
CRIS de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340991_a_342320]