772 matches
-
f ) nu par a fi opțiuni deloc arbitrare. Încununarea exuberantă a acestui dans pasional va fi construită progresiv și pe parcursul unui spațiu relativ extins (măsurile 86 - 96), prin explorarea aceluiași motiv introductiv ce apare expus cu insistență la toate registrele claviaturii. Asaltul său accelerat spre registrul acut conduce spre un final incandescent, o adevărată izbucnire de bucurie, vibrație și mișcare frenetică, proiectată corespunzător prin atingerea unui nivel dinamic cu totul surprinzător limbajului debussyist ( ff, fff ), raportându-ne la particularitățile mijloacelor sale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a nivelului agogic (Commencer un peu au-dessous du mouvt - Să se înceapă puțin sub mișcare, Revenir progressivement au mouvt Animé - Să se revină progresiv la mișcarea animată) asociat amplificării gradate a indicelui dinamic, precum și avansării discursului spre registrul mediu al claviaturii. La nivel interpretativ, se disting două soluții de pedalizare a acestui tip de discurs. Astfel, este posibilă activarea pedalei de rezonanță odată cu pedala sonoră a registrul grav - fa#, și ulterior marcarea cu câte un schimb de jumătate de efect pe
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
readuce expresia acordică a materialului tematic secund, proiectată într-o ipostază transpusă re# major și având o configurație modificată a aspectului de discurs. Frecventa plasare a secundei mari în vârful dispunerii acordice, precum și a figurației în registrul extrem acut al claviaturii potențează stridența sonoră până la limita violenței. Închizând arcul circular al traseului armonic, coda readuce rezonanța introductivă a acordului de fa# minor cu sextă și treapta a V-a coborâtă, ce împrumută de această dată inflexiunile modale ale scării pentatonice do
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
flamenco prin excelență. Astfel, în „comentariile” instrumentale recunoaștem simularea tehnicilor de atac specifice acesteia rasqueado și punteado, reprezentând arpegierea sau ciupirea corzilor. În plan interpretativ, acest aspect se va reflecta într-o modalitate de percutare accentuată a atacului la nivelul claviaturii, însoțită de o articulație „activă” a degetelor. În plus, așa cum îndemna și Walter Gieseking se va urmări evitarea alterării impresiei de ariditate și sacadare (atribute caracteristice sunetului de chitară) printr-o utilizare improprie a pedalei de rezonanță. Astfel, pe parcursul introductive
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
politonalitate (suprapunerea spațiilor tonale de , și , operată prin intermediul pedalei de rezonanță, care va marca, în exclusivitate, prima secțiune a ascensiunii rapide, pentru ca finalul acesteia să fie receptat cu claritate. Expresia finală ce avansează cu precipitare spre registrul extrem acut al claviaturii sugerează dispariția bruscă și imprevizibilă a personajului fantastic, imaginea zborului și înălțării acestuia spre văzduh. III.12. Minstrels (Menestreli) Profilând evocarea parodică a unui spectacol de music-hall, Minstrels dezvăluie un adevărat crochiu umoristic realizat cu un acut simț de observație
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unison. Desenul melodic sinuos al arabescului este corespondența sonoră ce proiectează cu sensibilitatea și acuitatea percepției, acea cădere legănată a frunzelor, ale căror oscilații ezitante brăzdează văzduhul cu șovăiala nesupunerii. Statismul imaginii introductive este contrabalansat, în registrul extrem grav al claviaturii, de motivul laconic al unor acorduri de cvinto-cvartă exprimate cu un atac non-legato. Aceste aspecte subtile ale expresiei conturează cu pregnanță imaginea dezrădăcinării, ce se suprapune evoluției sonore din planul superior, interpretată doucement soutenu et très expressif (susținut cu blândețe
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
puternice contraste, descrise cu atâta rigurozitate de spiritul meticulos al compozitorului: f âpre (aspru, aprig), ff, f, mf, f, p, pp, f, p, pp . Debussy potențează în mod suplimentar forța exprimării de început prin plasarea acesteia în registrul grav al claviaturii, exploatând astfel efectul puternic rezonant al armonicelor. Pedala de rezonanță va marca fiecare timp al primelor două măsuri, pentru ca în următoarele două, efectul acesteia să fie combinat cu pedala de surdină, în scopul de a realiza contrastul timbral indicat de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
astfel o calitate esențială a expresiilor acestora. Printr-o secvențare a configurației intervalice prezentă în structura pentatonică a arpeggiato-urilor plasate pe timpul întâi al măsurilor 25 - 28 (vezi exemplul 166), imaginea de final va avansa 206 spre registrul extrem acut al claviaturii într-un tempo ușor trenat (un peu retardé), care, asociat indicației de dinamică extrem de redusă (pp lointain - îndepărtat), va sugera un efect sonor de spațializare ce își topește existența „materială” în orizonturile Nesfârșirii. Iar tăcerea ce îneacă delirul ultimului strigăt
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acestei muzici. Tabloul sonor astfel creat va coincide unei imagini vizuale ce reflectă transparența asocierii rafinate dintre aer și luminozitate. Folosirea cu predilecție a modalității de intersectare a vocilor prin contrapunct dublu face posibilă parcurgerea unui spațiu extrem de extins al claviaturii de către linia melodică în arabesc. În pofida reeditării cvasi-identice a motivului tematic anterior, diversificarea discursului va fi asigurată de variația ritmică produsă deopotrivă prin sincopare egală și inegală, precum și secvențarea afirmației în tonalitatea de . Expresia unei noi ipostaze de cadență plagală
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
planuri de evoluție, ce îndeplinesc funcții distincte în contextul structurii: două linii intermediare care prezintă la unison același motiv tematic principal de factură cromatică; pedale armonice ale sunetului do# plasate la vocile extreme ale scriiturii, explorând rezonanțele timbrale opuse ale claviaturii; pedala armonică ce menține cu insistență disonanța secundei mari () cu intenția obținerii unui efect de bruiaj acustic; o voce secundară cu același aspect predominant cromatic, în care configurația ritmică conservă, în mod frecvent, formula trohaică de bază, și care descrie
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în funcție de arcul legato-ului de expresie (măsurile 20, 23 și 24), formula ritmului trohaic (prima jumătate a măsurilor 21 - 23) și înlănțuirile armonice parcurse (a II-a jumătate a acelorași măsuri). O nouă intenție de explorare a rezonanțelor extreme ale claviaturii prezintă ipostaza suprapunerii parafoniilor de acorduri majore din plan superior cu cele de cvinto-cvartă din baza discursului. Impresia de spațialitate astfel creată va fi echilibrată de intervenția vocilor mediane, ce contratimpează cu un atac marcato ritmul trohaic al planurilor extreme
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
distrat, eroul ne apare surprins într-o diversitate de stări reflectată printr-o viziune sonoră ce explorează prin excelență ideea contrastului. Ceremonia burlescă debutează cu solemnitate în sonoritățile puternice ale imnului, care avansează prin octave în registrul extrem grav al claviaturii. Însuși debutul preludiului ce aduce în prim-plan afirmarea materialului tematic principal pune în valoare coeziunea elementelor de limbaj componente în edificarea aceleiași concepții directoare și a caracterului său impunător: utilizarea unui ritm desfășurat cu preponderență în valori mari de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
melodia „amabilă”, ritmul punctat într-o formulă augmentată ( ) și „semnalul” imnului în octave. Acestea preced afirmarea concluziei în ff pe un acord de fa major lipsit de echivoc, succedat de rezonanțele sale în p la cele două registre extreme ale claviaturii. Calitatea interpretării acestor pagini depinde de valoarea umorului pe care îl descoperim printre rândurile acestora, în jocul inspirat al juxtapunerii de contraste. Hommage à S. Pickwick Esq. P.P.M.P.C. operează o modificare de stare în raport cu preludiile precedente, îndeplinind în același timp
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
La nivelul întregului preludiu, pedala de rezonanță va beneficia de o activare economică, al cărei efect reținut ar trebui să sprijine în exclusivitate contrastele și acumulările dinamice, precum și legatoul secțiunii mediane. Revenirea secțiunii introductive va evolua spre registrul grav al claviaturii, finalizându-și mișcarea ciclică pe aceeași terță do - mi (cu excepția plasării inedite în registrul mediu), intervalul generator al întregii efervescențe sonore. În pofida acestei incitante aglomerări acustice, nu asistăm la o devenire sonoră propriu zisă, ci la o mișcare giratorie ale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
scalar-ornamentală a introducerii recurge la configurația unui ritm izocron în triolete ( ) cu aspect impersonal, dar investit cu evidente semnificații picturale. Această opțiune a figurațiilor va constitui pe întreg parcursul preludiului un mijloc fundamental de investigare a valențelor timbrale ale registrelor claviaturii, realizând astfel echivalențe sonore ce corespund nu doar efectelor acustice specifice evenimentului evocat, ci oferind deopotrivă proiecțiile stilizate ale unor imagini vizuale sau cinetice. Alături de La terrasse des audiences du clair de lune și Les fées sont d’exquises danseuses
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
-ului pentatonic. În episodul următor (măsurile 20 - 24), rezonanțele alternative de cluster alcătuite din sunetele și plasează în mod deliberat sunetul do sub incidența ciocnirilor frecvente cu tonurile vecine, sporind tensiunea (cresc.) pe măsura avansării ulterioare spre registrul acut al claviaturii. Amplificarea rezultată, care conduce spre arabescurile expansive și scânteietoare ale celei de-a doua secțiuni, operează o modificare de pulsație (ce evoluează de la patru bătăi rapide la două bătăi lente), imprimând o neașteptată senzație de relaxare. Premisa armonică este construită
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
exuberantă (éclatant - strălucitor). Arpegiile prelungi ce anticipează scriitura în octave a motivului, nivelul dinamic puternic più f e cresc. - ff, țesătura acordică extinsă până la 11 voci, culminând cu expresia glissando-ului simultan pe clape albe și negre ce traversează întreaga claviatură, toate aceste aspecte de scriitură converg către același obiectiv sonor, imagine aflată într-o directă relație de determinare cu viziunea conceptuală inițial generatoare. Succedând efectul de prăbușire spectaculoasă determinat de trecerea la o țesătură transparentă asociată diminuării abrupte a nivelului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
artistic (1939, la București), Analele Brăilei (1938-1940, la Brăila), Ararat (1924-1942, la București), Ardealul (1941-1944, la București), Arhivele Olteniei (1922-1943, la Craiova), Ausonia (1939-1943, la București), Axa (1932-1933, 1941, la București), Azi (1932-1940, la București), Cetatea Moldovei (1940-1943, la Iași), Claviaturi (1941-1943, la Brașov), Condeiul (1938-1942, la Craiova), Contrapunct (1941-1944, la Timișoara), Convorbiri Literare (1919-1941, la București), Curentul Literar (1939-1941, la București), Dacia (1939-1940, la Timișoara), Facla (1925-1940, la București), Flamura (1937-1941, la Brăila), Gândirea (1921-1944, la Cluj, apoi la București
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
serios, așa cum poetul nu se ia pe sine în serios. Universul poetic nu-l reproduce pe cel real, ci încearcă să-i dezvăluie falsitatea, e un discurs al demitizărilor arsenalului poetic: "numai vântul se hrănea cu solfegii din Fabrica de Claviaturi", "ultimele frunze din platani risipite ca niște monete pe trotuar". E o schimbare a tehnicii, se refuză invazia naturii, a naturalului într-o lume care este construită de oameni, unde și puținele, dar obsedantele elemente ale spațiului natural preiau din
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Valeriu Șt., 76 Cioculescu, Barbu, 36, 114, 115, 240 Cioculescu, Șerban, 55, 92, 113, 115, 176, 242 Ciopraga, Constantin, 58 Cistelecan, Al., 37, 199 citadin, 42, 112 Claudel, Paul, 90 claustrare, claustrant, 42, 88, 146, 148, 150, 156, 164, 176 Claviaturi, 57 Clement, Liviu, 209, 210 Cocea, N.D., 50 Codruț. Mariana Poem de dragoste II, 214 Codruț, Mariana, 214 coșmar, 11, 22, 142, 147, 149, 158 Condeiul, 57 Constantin, Ilie, 31, 32, 104 Constantin, Letiția, 49 Constantinescu, Miron, 67, 74, 77
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și ninge-/ Și ninge, și plouă” au fost folosite ca titlu al unui articol despre poet, de Horia Roman (,,Adevărul”, 51, nr. 16, 12 februarie 1937, p. 1). Iar V. Copilu Cheatră le-a inserat într-o ,,Bacoviană” publicată în ,,Claviaturi”, 2, nr. 4, 1943, p. 12. 5. Opere, 2, ESPLA, 1960, p. 525. 6. Opere, p. 324. 7. V. „Despre limbă și stil”, în Dosarul Bacovia, II, Ed. Agora, 2004, p. 229-232. 8. Opere, ESPLA, 1960, p. 283. 9. Ibidem
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
filmul The Dub Room Special! (1982Ă. Subiectul e simplu: Zappa trebuie să editeze un concert filmat în august 1974. Formația care susținea legendarul „performance“ trebuie consemnată, fiind printre cele mai izbutite componențe din rock: Ruth Underwood, percuție, vibrafon; George Duke, claviaturi; Chester Thompson, baterie; Tom Fowler, bas; Napoleon Murphy Brock, vocal, saxofoane, flaut; Zappa, chitară, vocal. Oricare alt șef de producție ar fi mixat câteva secvențe inspirat alese, efecte de studio și instantanee din viața de turneu a trupei. Zappa însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
mijloace pentru susținerea familiei sale. Dar asprimea vieții nu l-au copleșit pe micul Ludwig. În dragostea mamei sale măcinată de tuberculoză, în frumusețile meleagurilor natale, el și-a găsit alinare, sprijin, căldură. Repetând la infinit, Ludwig descoperă curând în spatele claviaturii rezonanțe adânci, gânduri mari. Curând, tânărul muzician începe să învețe a cânta, în afară de clavecin, și la vioară, violă, orgă. Până la 10 ani urmează cursurile școlii primare. Apare de câteva ori în concerte publice, impresionând asistența prin promițătorul său talent. Lipsa
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
nu numai din numărul mare de lucrări destinate acestuia (32 sonate pentru pian solist față de 10 pentru vioară și pian și 5 pentru violoncel și pian), ci mai ales din concepția sa revoluționară asupra posibilităților de expresie ale instrumentului cu claviatură, capabil să redea amploarea armonico-polifonică a masei simfonice, precum și cantilena instrumentelor melodice. Pianist genial, Beethoven a contribuit la perfecționarea tehnică a pianului, colaborând strâns cu tehnicienii și constructorii de instrumente din vremea sa. Prin ceea ce a conceput el pentru pian
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Sweet Lorraine. Capodopera trupei Uriah Heep este însă, firește, cum altfel?, July Morning (1971). Deși textul este întrucâtva patetic și melodia trece prin riscul unor sonorități excesiv sentimentale vocal, aici stilul contrapunctic și structura sunt realizate prin îmbinarea ingenioasă a claviaturilor, vocii, chitării și percuției - rolul esențial cred că îl are totuși orga electronică mixată cu chitara. Dar la fel de mult, oricât aș vrea să nu fie așa, este esențial fluxul emoțional. Din această pricină, July Morning este o compoziție care pedalează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]