647 matches
-
Bettelheim, director, str. Brezoianu, 29; Bukarester-Tagblatt (germ.), cotidian, str. Smârdan (Hotel Concordia); Bukarester-Zeitung (germ.), cotidian, str. Lipscani, 1 (Palatul Dacia); Bukaresti-Irado (maghiar), cotidian; Buletin mensual al librăriei generale din România (Al. Degemann), str. Bis. Măgureanu, 15; Cimpoiul, săptămânal ilustrat, str. Clemenței, 1; Cooperatorul român (săptămânal), str. Clemenței, 11; Curierul financiar (săptămânal), director: M. Minovici, Pasagiul Român; Deșteptarea (săptămânal), str. Covaci, 14; Doina (săptămânal), revistă muzicală, str. Academiei, 26; Dreptul (săptămânal), revistă judiciară, Pasagiul Român; Drepturile omului, cotidian, str. știrbei-Vodă, 62; Economiste
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
germ.), cotidian, str. Smârdan (Hotel Concordia); Bukarester-Zeitung (germ.), cotidian, str. Lipscani, 1 (Palatul Dacia); Bukaresti-Irado (maghiar), cotidian; Buletin mensual al librăriei generale din România (Al. Degemann), str. Bis. Măgureanu, 15; Cimpoiul, săptămânal ilustrat, str. Clemenței, 1; Cooperatorul român (săptămânal), str. Clemenței, 11; Curierul financiar (săptămânal), director: M. Minovici, Pasagiul Român; Deșteptarea (săptămânal), str. Covaci, 14; Doina (săptămânal), revistă muzicală, str. Academiei, 26; Dreptul (săptămânal), revistă judiciară, Pasagiul Român; Drepturile omului, cotidian, str. știrbei-Vodă, 62; Economiste Roumain (săptămânal), str. Vămii, 6; Frăția
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
str. știrbei-Vodă, 62; Economiste Roumain (săptămânal), str. Vămii, 6; Frăția italoromână (italian), săptămânal, str. Sinagoga, 19; Funcționarul (săptămânal), str. Academiei, 3; Iris (grecesc), cotidian, Calea șerban-Vodă; L’Indépendance Roumaine (IX année), director-proprietar, Al. Ciurcu, redactor-șef, Frédéric Damé. Birourile: str. Clemenței, 1; Literatorul, revistă lunară, str. Spiridon, 25; Lloyd Român (săptămânal), Pasagiul Român; Monitorul oficial (cotidian), director: M. Al. Pencovici. Birourile: str. Brâncovan, 9, Monitorul comunal (săptămânal), str. Colței (la Primărie); Națiunea (op. liberală), cotidian, str. Academiei, 22; Necesarul (săptămânal), Calea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Emilia, str. Cosma, 7; Steriadi (dominișoara), Paulina, Calea Dorobanților, 69; Wachmann, str. Palatului, 1; Wiest, I., str. Izvor, 50; Zenide (doamna), Maria, str. Dionisie, 56 (p. 358). Profesori de desen și pictură: Aman, Th., profesor la școala de Arte-Frumoase, str. Clemenței, 4; Folzer, pictură peisagistică, Calea Victoriei, 39; Grant, Ed., pictor, Calea Victoriei, 87; Henția, profesor la Azilul Elena Doamna, șoseaua Pandurilor (Cotroceni); Stăncescu, C., str. Armeneasă, 13 (pp. 359-360). Profesori de limbi: Adam, C., lb. latină, Calea Grivița, 68; Damé, Fr., limba
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pe drumurile publice; ele se rețin cu anticipație (p. 370). Ochi artificiali: dr. Fiala, str. Calomfirescu, 10 (p. 370). (Annuaire de Roumanie. Anuarul României. Adress Buch von Rumänien. 1885, par M. Frédéric Damé. Bucarest, Burreaux de l’Annuaire, 1, strada Clemenței, 1, 1885) h. prețurile curente ale celor mai obicinuite articole de îndestulare publică ce au circulat în piețe în cursul lunii august 1886
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lupta cu moartea. Că, mai mult ca sigur, În spatele acestor Întâmplări Îngrozitoare se ascundea ceva mai grav decât o intrigă amoroasă. știa că mânia lui Bertold va fi teribilă și că cei doi tineri nu se puteau aștepta la nici o clemență din partea lui, dar dintre două rele trebuia ales cel mai mic. „Oricum“, Își spuse, „cei doi nu sunt de față și, până când Îi vom avea aici, vom găsi o modalitate să-i potolim furia. În fond e un suflet nobil
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
că vor fi judecați în baza Decretului 199/1950, care prevedea pedepse de la 5 ani de detenție la moarte, și că pedepsele vor depinde de atitudinea din timpul procesului, sugerându-le că, dacă vor susține varianta Securității, vor beneficia de clemență. Înainte de a începe procedura de judecată, Voinea s-a ridicat în picioare și i-a cerut președintelui să fie scos din boxa acuzaților și să fie chemat ca martor al acuzării. Martorii au fost de două tipuri: cei care erau
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
când a susținut că el e cel care l-a selectat și instruit cum și unde să lovească. Atitudinea lui Țurcanu, prin urmare, este cât se poate de contradictorie, mai ales că este greu de crezut că mai spera în clemența completului de judecată. Procesul comandanților Nu doar dorința de a compromite Mișcarea Legionară a fost pricina pentru care declarațiile din primul proces care implicau oficiali ai statului comunist au fost ignorate. Se prea poate ca aceia care coordonau anchetele să
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ce s-a întâmplat cu el după acest moment, informațiile fiind foarte puține. Totuși, asemenea celorlalți suceveni 'tovarăși de drum' (Gebac, Onișor și Negură), se pare că a fost folosit doar în această primă acțiune, beneficiind de un soi de clemență din partea lui Țurcanu, nefiind foarte implicat în momentele care au urmat. Nicolae Itul Născut la 10 decembrie 1923 în comuna Sălașu de Sus, județul Hunedoara, Itul mai fusese închis în perioada mai 1942-martie 1944 pentru apartenență la FDC Lugoj și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
aveau să fie martori în proces). Crispați, Livinschi și Mărtinuș le-au spus că vor fi anchetați în ceea ce privește evenimentele de la Gherla și că trebuie să spună adevărul, fără exagerări, fiindcă Securitatea știe tot. Într-o încercare de a-i cere clemența, Livinschi i s-a adresat direct lui Maxim: 'Măi, Maxime, tu... tu puteai să fii mort la data aceasta..., dar eu...'. Livinschi afirmă că au fost 700 de deținuți bătuți la Pitești și la Gherla. Într-un proces-verbal despre Pitești
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
subliniate se naște, în mod firesc, și curiozitatea (omenească, nu credeți?) de a afla prin ce ființe a sălășluit Spiritul meu de-a lungul ascensiunii umane, ce transformări a cunoscut? A evoluat sau, din contră, mă găsesc într-o ultimă clemență a Creatorului, înainte de a deveni un oarece... nevertebrat!? Cunoașterea aceasta ar da satisfacție ego-ului, în speranța disperată de a gândi că... poate... sunt un Spirit bun. Îmi place să cred că mă aliniez ființelor bune ce asfaltează nevăzutele cărări ce
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de radio, autointitulat "Europa Liberă", și a altor posturi de radio ostile țării noastre și au colportat știrile acestora, atît la serviciu, cît și în afara programului de lucru". Totuși Departamentul Securității Statului este îngăduitor și le-a acordat foarte multă clemență, netrimițîndu-i în Tribunalul militar. Un document, clasificat Strict secret, din 29 martie 1951, prezintă Categoriile rețelei de informatori, divizată în teri categorii principale: "1. Informatori necalificați. 2. Informatorii calificați. 3. Rezidenți. Sînt prevăzute regulile de recrutare a informatorilor pe baza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fi distrusă. Ginerele, Ion Lugoșianu, este exterminat la închisoarea din Sighet, în 1954, fiica, Elena Popescu Lugoșianu, rămîne cu patru copii, băiatul a fost arestat și împușcat în 1958, fetele persecutate, eliminate din școli și universități, averea confiscată. Nu exista clemență pentru dușmanul de clasă. Scriitorul și ziaristul Pantelimon Vizirescu, cel care a coordonat publicația România muncitoare, foarte iubită de muncitori, a publicat aici numeroase articole antisovietice întru apărarea ființei naționale. Această atitudine naționalistă va fi unul dintre importantele capete de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
amenințau fragila democrație românească. În perioada primei condamnări a lui Miron Cozma, liderul minerilor din Valea Jiului, președintele Constantinescu i-a primit la Palatul Cotroceni pe Dana, soția celui întemnițat și pe fratele acestuia, care ceruseră audiență și în același timp clemență din paretea conducătorului României. După această întrevedere, situația deținutului Miron Cozma s-a îmbunătățit, schimbându-i-se încadrarea juridică, de la "subminarea puterii de stat” la "tulburarea liniștii publice”. După puțin timp, liderul minerilor va fi eliberat condiționat. În timpul mandatului său
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Bucureștilor? După-amiază, când, îndată după dejun, porneam din nou pe jos la spital, îl întâlneam asemenea. De rândul acesta, se ducea pe jos să-și facă plimbarea igienică, după masa luată la mess-ul instalat în casele d-rului Angelescu din Strada Clemenței. Cu doi aghio tanți în dreapta și în stânga, un agent înainte și două ordonanțe la spate, mergea până în capul bulevardului. Când el revenea, eu mă duceam. La întâlnire, întorceam capul și puneam cu ostentație manșonul la ochi. După câteva zile a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ce-mi încredințase Ionel la plecare, nu am șovăit și, pe furiș de băr batul meu, l-am îngropat sub zarzavatul din pivnița garajului. Aceste articole nu au fost luate. Alămurile, însă, îngrămădite în prăvăliile din colțul str. Academiei și Clemenței, erau apoi transportate la Pirotehnie, turtite cu un tăvălug puternic și ex pediate. Mii de cazane, tingiri, samovare, galerii de sobe, lămpi etc. au fost astfel distruse. Îți propuneau - cu bani, bineînțeles - vase corespunzătoare de smalț subțire și prost. pădurea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
costumul lor național luau în primire mantalele. Cu o eleganță mai occidentală, doamnele Carp, Al. Lahovary, Manu, Alex. Em. Lahovary, Stolojan, Elena Pherekyde, Constanța Costinescu; toate legațiunile se întreceau în serate, baluri, primiri. După ce ne instalarăm în casa din strada Clemenței, am dat și noi mai multe serate muzicale. Aveam relațiuni bune cu mai toți artiștii din țară, prietenești cu Enescu. Cântau la noi pe rând. Dinicu îmi organiza acompaniamentele. Cele trei concerte de Bach cu trei piane - însoțite de quartet
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
prevăzînd reocuparea ei totală de către autoritatea otomană, dar cu condiția promiterii unei amnistii. Garnizoanele otomane urmau să se reîntoarcă: Dar pentru ca garnizoanele acelea să nu-i irite pe sîrbi ceea ce ar contraveni drepturilor supușilor, Sublima Poartă, mînată de un sentiment de clemență, va lua împreună cu națiunea sîrbă măsurile de protecție necesare. Ea le garantează sîrbilor, la cererea lor, aceleași avantaje de care se bucură supușii ei din insulele Arhipelagului și din alte țări și îi va face să simtă efectele înaltei ei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
urmau alte clauze, iar dacă persoana cu care s-ar fi încurcat domnul Capră nu era o boarfă, ci o doamnă care, ca și doamna Capră, era o proastă și credea în jurămintele bărbaților, se mai găsea loc și pentru clemență. Când copiii au crescut mari, doamna Capră a realizat cu părere de rău că tot ce-i putea reproșa soțului ei - în afară de faptul că încă îl preocupau soluțiile creatorilor de modă pentru fundurile tinere exagerat de bombate - era fidelitatea. Ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
funcționa din plin În acei ani, așa cum continuă să funcționeze și azi În multe școli, chiar și În America. Prea des, În loc să fie Încurajați să descopere viața și pe ei Înșiși, elevii sunt transformați În automate care Învață. La școala „Clemența“ Îl aveam ca profesor În primii ani pe temutul Bahrim, care ne era totuși foarte dedicat, iar noi eram atașați de el cum ești legat de un tiran. Se spunea că de la Bahrim ieși tobă de carte, dar noi Învățam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
domiciliu (ce noroc că nu de milițieni, ci de vajnica bunică), ne-am consolat să ascultăm la radio pe undele ultrascurte știrile bruiate ale tragediei maghiare În curs de desfășurare. Bunica Eftalia Bunica Eftalia era Îngerul meu păzitor. Cum școala „Clemența“ era chiar vizavi de blocul nostru, ea ieșea pe balcon ori de câte ori suna clopoțelul, ca să mă urmărească „re-creându-mă“ și, În caz de „atac la persoană“ din partea altor băieți mai corpolenți (eu eram poreclit Macaroana, fiind lung, stângaci și slab ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
să mai citez și pasagiul din Craii în care Gorică Pirgu e suprapus destul de inechivoc cu Caragiale-tatăl. Dar dacă e așa, și dacă Gorică e absolvit pe motivul arătat, atunci e logic ca și prototipul să aibă drept la aceeași clemență. Iar dacă autorul Crailor i a transferat lui Gorică geniul de soitariu al părintelui său, e just să observăm că el, Mateiu, neavând acest dar, i-a transferat tot lui Gorică și ceva din propriile sale calități, anume cea de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Șontorogul” și „Hoțul”. Fișierul din birou conținea mai multe dosare cu reclamații făcute de săteni în care faptele acestuia erau aduse la cunoștință conducerii comunei. Când voiam să luăm măsuri cu el sau să înaintăm vreo reclamație, șefii ne cereau clemență pe motiv de invaliditate. Cu puțin timp în urmă îi murise un copil de meningită. Lipsa de promptitudine a celor de la dispensarul comunal, implicit a doctoriței și a întârzierii salvării au făcut ca micuțul să nu poată fi salvat. Reclamațiile
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
a fost deschis pe data de 6 mai, desfășurându-se pe o durată de 11 zile și pe data de 17 mai 1946 s-a dat verdictul: condamnat la moarte. Mareșalul a rămas același militar, om demn, fără să ceară clemență, conform legilor juridice existente la acea vreme. La Paris, între 29 iulie și 15 octombrie s-au desfășurat Lucrările Conferinței de Pace. Pace! cuvânt de alint, de speranță, dătător de încredere, curaj și de toate acestea omenirea are nevoie. După
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a fost deschis pe data de 6 mai, desfășurându-se pe o durată de 11 zile și pe data de 17 mai 1946 s-a dat verdictul: condamnat la moarte. Mareșalul a rămas același militar, om demn, fără să ceară clemență, conform legilor juridice existente la acea vreme. La Paris, între 29 iulie și 15 octombrie s-au desfășurat Lucrările Conferinței de Pace. Pace! cuvânt de alint, de speranță, dătător de încredere, curaj și de toate acestea omenirea are nevoie. După
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]