408 matches
-
ar satisface preferințele cetățenilor poate fi realizată, În anumite limite 3, de către Întreprinzători privați. Aceștia sunt Îndeosebi interesați de satisfacerea preferințelor clienților, nu ale tuturor cetățenilor. Însă politicile publice nu pot avea alt ultim obiectiv decât cetățeanul, nu pot fi clientelare În nici un fel. Altfel, sunt politici publice eșuate. Caracterul unui bun de a satisface preferințele cetățenilor este acela de a fi public. Putem spune că acea politică a fost reușită doar dacă finalitatea unei politici constă În furnizarea unui bun
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care pot fi gândite aceste relații prin care sunt furnizate bunurile publice. Apoi, studiul va identifica locul relației dintre antreprenoriatul politic și politicile publice În cadrul organizării politice. Modul de funcționare a acestor procese În cazul a două modele recente (modelul clientelar și cel formal) va fi descris pe scurt. În secțiunea a treia, studiul va aborda măsura În care structura principală a stimulentelor reușește să genereze un nivel funcțional de aliniere a intereselor Între principalele categorii de actori. În lipsa acestuia, incidența
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să-și asume funcția de a furniza bunuri publice. Pentru orice organizare mai complexă decât cea locală sau tribală, antreprenoriatul a avut nevoie de agenții subcontractate, pentru a putea furniza bunuri publice mai complexe. Două modele mai recente sunt modelul clientelar și modelul formal. Aspectul clientelar al „corupției” contemporane a reprezentat pentru multă vreme, În epocile premoderne, relația solidă, de bază, prin care bunurile și serviciile publice au fost furnizate. Modul de organizare bazat pe relația clientelară funcționează printr-un antreprenor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a furniza bunuri publice. Pentru orice organizare mai complexă decât cea locală sau tribală, antreprenoriatul a avut nevoie de agenții subcontractate, pentru a putea furniza bunuri publice mai complexe. Două modele mai recente sunt modelul clientelar și modelul formal. Aspectul clientelar al „corupției” contemporane a reprezentat pentru multă vreme, În epocile premoderne, relația solidă, de bază, prin care bunurile și serviciile publice au fost furnizate. Modul de organizare bazat pe relația clientelară funcționează printr-un antreprenor public (principal) care Își asumă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mai recente sunt modelul clientelar și modelul formal. Aspectul clientelar al „corupției” contemporane a reprezentat pentru multă vreme, În epocile premoderne, relația solidă, de bază, prin care bunurile și serviciile publice au fost furnizate. Modul de organizare bazat pe relația clientelară funcționează printr-un antreprenor public (principal) care Își asumă furnizarea unui bun public (de pildă, regele În perioada medievală, care Își asuma asigurarea apărării, securității și justiției). Acesta deleagă atribuții unor agenți (feudali), cărora, Însă, după modelul clientelar, nu le
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pe relația clientelară funcționează printr-un antreprenor public (principal) care Își asumă furnizarea unui bun public (de pildă, regele În perioada medievală, care Își asuma asigurarea apărării, securității și justiției). Acesta deleagă atribuții unor agenți (feudali), cărora, Însă, după modelul clientelar, nu le plătește salariu, ci le permite aproprierea unei părți din profit. Sistemul feudal al vasalității, În perioada medievală, presupunea delegarea furnizării unor bunuri cum ar fi apărarea, ordinea internă și justiția către „baronii locali”, care puteau impune taxe și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
unui software cât mai detaliat sub forma unor indicații instituționale exhaustive care să limiteze cât mai mult arbitrariul), Încercându-se astfel maximizarea nivelului de formalitate al relației ca mijloc de a diminua riscurile reciproce asociate Întreprinderii. Implicațiile tranziției de la sistemul clientelar la cel formal au fost majore și amplu discutate. Modelul formal reprezintă punctul de pornire al discuțiilor actuale despre subiect, În special În Europa, iar organizarea politică românească, dar și discursul public intern Îi sunt predominant tributare. În ultimul secol
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de aliniere al intereselor este maxim. Dacă se pune problema rezistenței unei societăți față de o ocupație militară a alteia, nivelul de aliniere al intereselor este ridicat, dar nu Într-o măsură egală cu a cazului anterior 1. Dacă, În modelul clientelar, competitorii concurau ca antreprenori publici, În modelul formal, singura competiție are loc pe cvasi-piața antreprenorilor politici; diferența permite apariția problemei legate de lipsa de aliniere a intereselor. În lipsa unui mediu competitiv, pe de o parte, și a unor probleme-limită, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
monitorizare reduse și costurile de schimbare ridicate cresc șansele furnizorului de a „trișa”, fie furnizând bunul la un nivel calitativ inferior, fie impunând prețuri ridicate. În timp ce aceste costuri ale schimbării sunt decisiv reduse În orice democrație, prin comparație cu sistemul clientelar (nu mai există, de exemplu, părți importante ale societății care să se teamă de retalieri drastice ca urmare a schimbării persoanei sau grupului aflat la guvernare, deși există un nivel semnificativ al incertitudinii privind performanța noilor aleși), regimurile democratice variază
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mare parte având un caracter informal) care funcționează atât pentru a monitoriza comportamentul votanților, cât și pentru a livra beneficiile așteptate de clientelă. Liderii populiști din America Latină au demonstrat, fără nicio îndoială o propensiune în a face uz de legăturile clientelare, însă acest lucru nu înseamnă că populismul este în mod necesar legat de aceste tipuri de legătură (Filc, 2010; Mouzelis, 1985; Weyland, 2001). 1.1 Definirea populismului Unul dintre motivele pentru care numeroși politicieni, altfel diferiți, au fost numiți populiști
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o serie de înfruntări electorale, care nu au reușit să producă majorități clare la guvernare. Cooperarea pragmatică între partidele importante de centru-stânga și centru-dreapta, care a rezultat în urma acestei situații electorale, a fost văzută de critici ca generând un model clientelar de politică de partid, care nu ar ține cont de votul alegătorilor și ar impiedica participarea cetățenilor la viața politică și dezvoltarea societății civile (vezi Green & Leff, 1997; Hanley, 2008; Kitschelt et al., 1999; Pehe, 2010; Roberts, 2003; Vachudová, 2008
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de primar, cât și campania prezidențială din 2006. Retorica populistă, care îi opune pe politicienii corupți, umililor servitor ai maselor (între care se număra și el), a fost atașată unui stil de conducere personalizat, agresiv și mobilizator și unor tactici clientelare menite să să construiască baza partidului. Tipul de populism pe care López Obrador l-a exercitat a condus la construirea unor instituții de partid în Tabasco. Însă tot acest efort avea un tâlc : el controla aceste structuri prin intermediul aliaților politici
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
partid și membrii de partid au fost privați de dreptul de vot la primele alegeri generale din 1945. Drept urmare, a fost creată Liga Independenților (VdU), care a adunat atât pe foștii naziști, cât și pe criticii liberali nemulțumiți de politicile clientelare ale guvernului federal condus de ÖVP-SPÖ și de strategiile sale de naționalizare. Liga, care a condamnat măsurile de denazificare ca fiind o violare a drepturilor individuale, atât politice, cât și economice, a obținut 11,7% și 10,9% în alegerile
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
evident, mai mult decât organizații cu rol consultativ în cadrul procesului de dezvoltare comunitară. Dat fiind faptul că depindeau de inițiativa statului și de resursele acestuia, CC-urile (precum și alte organizații comunitare) au fost deseori criticate de opoziție că sunt instrumente clientelare și partizane ale controlului chavist. Deși o cercetare mai riguroasă din punct de vedere academic a găsit prea puține dovezi de manipulare clientelară pe față a programelor guvernamentale la nivelul persoanelor beneficiare, există probe care sugerează faptul că loialitățile politice
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
resursele acestuia, CC-urile (precum și alte organizații comunitare) au fost deseori criticate de opoziție că sunt instrumente clientelare și partizane ale controlului chavist. Deși o cercetare mai riguroasă din punct de vedere academic a găsit prea puține dovezi de manipulare clientelară pe față a programelor guvernamentale la nivelul persoanelor beneficiare, există probe care sugerează faptul că loialitățile politice influențează alocarea de resurse la nivel de district și, cu siguranță, există o preferință pentru partizanatul pro-Chávez din partea participanților la programe (Hawkins, 2010a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
municipale alese a rămas o sursă continuă de discordie politică și într-un context în care statul distribuie rente din producția de petrol, acestea se află într-un pericol permanent de a fi transformate în simple instrumente ale manipulării politice clientelare. Cu toate acestea, în timpul regimului lui Chávez, asociațiile comunitare susținute de stat au oferit în mod cert mecanisme de incluziune socială și politică și de implicare a oamenilor de rând, care le-au întrecut pe cele create de alte guverne
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
See și Chavez Hugo, See și Chavez Hugo control și echilibru (checks and balances), 32, 46, 50, 111, 185, 333 Chile, 159, 228, 248, 292, 351, 354 Chirac, Jacques, 208 clientelism, 17, 44, 148, 199, 203, 281, 287, 302; instrumente clientelare, 248; model clientelar, 137; politică clientelară, 194; relație cleintelară, 17; tactică clientelară, 175 Coaliția pentru Republică - Partidul Republican al Cehoslovaciei (SPR-RSČ) (Republica Cehă), 119-148; cordon sanitar, 140; și alegeri, 119, 120, 121, 122, 123, 138; și democrație, 119, 127, 129
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Hugo, See și Chavez Hugo control și echilibru (checks and balances), 32, 46, 50, 111, 185, 333 Chile, 159, 228, 248, 292, 351, 354 Chirac, Jacques, 208 clientelism, 17, 44, 148, 199, 203, 281, 287, 302; instrumente clientelare, 248; model clientelar, 137; politică clientelară, 194; relație cleintelară, 17; tactică clientelară, 175 Coaliția pentru Republică - Partidul Republican al Cehoslovaciei (SPR-RSČ) (Republica Cehă), 119-148; cordon sanitar, 140; și alegeri, 119, 120, 121, 122, 123, 138; și democrație, 119, 127, 129, 132, 138, 141
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Chavez Hugo control și echilibru (checks and balances), 32, 46, 50, 111, 185, 333 Chile, 159, 228, 248, 292, 351, 354 Chirac, Jacques, 208 clientelism, 17, 44, 148, 199, 203, 281, 287, 302; instrumente clientelare, 248; model clientelar, 137; politică clientelară, 194; relație cleintelară, 17; tactică clientelară, 175 Coaliția pentru Republică - Partidul Republican al Cehoslovaciei (SPR-RSČ) (Republica Cehă), 119-148; cordon sanitar, 140; și alegeri, 119, 120, 121, 122, 123, 138; și democrație, 119, 127, 129, 132, 138, 141, 142, 143, 145
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
and balances), 32, 46, 50, 111, 185, 333 Chile, 159, 228, 248, 292, 351, 354 Chirac, Jacques, 208 clientelism, 17, 44, 148, 199, 203, 281, 287, 302; instrumente clientelare, 248; model clientelar, 137; politică clientelară, 194; relație cleintelară, 17; tactică clientelară, 175 Coaliția pentru Republică - Partidul Republican al Cehoslovaciei (SPR-RSČ) (Republica Cehă), 119-148; cordon sanitar, 140; și alegeri, 119, 120, 121, 122, 123, 138; și democrație, 119, 127, 129, 132, 138, 141, 142, 143, 145, 148; și discurs, 124, 128; și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
comunistă și, pe de altă parte, diminuarea influenței autorității tradiționale (preoții). Alina Mungiu-Pipidi Încadrează relațiile sociale existente În satul românesc contemporan Într-un model pe care ea Îl numește al „neodependenței” (p. 150). Acesta presupune existența unui sistem de relații clientelare care funcționează chiar Într-o comunitate foarte mică. CÎt despre comportamentul politic al țăranului român, se pare că acesta urmează modelul interbelic, În sensul că votul este intermediat de grupul de status. Cauza acestei nedorite Întoarceri În timp este - așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
alt tip de evoluție posttotalitară: astfel, avem regimurile patrimoniale, În care autorii Încadrează Bulgaria și cele mai multe state din fosta Uniune Sovietică (România ar intra și ea În această categorie, deși nu este menționată), caracterizate prin birocrații corupte fondate pe legături clientelare sau personale și pe folosirea represiunii În scopul menținerii păcii sociale; regimurile „national accomodative”, caracterizate de o birocrație weberiană și de o atitudine de cooptare față de societate (Polonia și Ungaria); și, În sfîrșit, autoritarismul birocratic, un amestec Între cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fel cum sub masca termenului de "intelectual" se revendică toți cei cu studii universitare, mai ales în societatea românească de azi, pauperizată și polarizată de către factorul politic, susținut de o "elită" limitată în gândire și în perpectivă, mai tot timpul clientelară unor facțiuni politicianiste. Ce rost mai are să-ți spui autor sau intelectual din moment ce toți se revendică social și identitar de la aceste concepte? În lumea modernă, în zilele noastre, au început să dispară, să se șteargă forța, greutatea, importanța și privilegiul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
atitudine; de percepție; de morală). O societate coruptă este una antivalorică și antiumanistă! Ea se bazează prin membrii ei obedienți! pe anumite "tehnici" (perverse) de a mima gândirea și pe anumite pattern-uri de interpretare! Într-un stat corupt și clientelar, ierarhia acest simbol al religiei și al politicii 21 nu se mai constituie într-un mod firesc pe baza unor diferențieri structurale între membrii unei societăți diferențieri instituite prin merite și prin contribuții evidente, palpabile! -, ci prin criterii partinice, de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
membrii unei societăți diferențieri instituite prin merite și prin contribuții evidente, palpabile! -, ci prin criterii partinice, de regulă politicianiste, de clan și de gintă (sau de apartenență etnică!). Astfel principiul reprezentării nu mai funcționează, fiind suspendat de o mecanică social-politică clientelară! Avem o formă de fals autoritarism (intelectual și politic!), destul de ubuesc, și printr-un soi de valorizări discursive, date de anumiți idoli "ai societății civile" pentru cei care participă la un discurs public. Există un raport de reciprocitate aritmetică între
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]