9,789 matches
-
Nu știu alții cum sînt, dar eu cînd mă uit la tineretul din preajmă am adesea impresia că am revenit în anii '70! De vină-i - în primul rînd - moda vestimentară în bună parte retro, dar și reeditarea unui anume climat de efuziune nebună, care permite glisarea ce-mi dă senzația stranie că plonjez în pro- pria-mi adolescență... Aproape celebri/ Almost Famous (SUA, 2000) descrie și motivează tocmai acest tip de întoarcere în timp, fiind deopotrivă lamento și celebrare a
Plonjări în subconștientul colectiv by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16285_a_17610]
-
anume libertate a prezenței și a manifestării publice, fie ea și minimală, artistul își redobîndește, aproape spontan, și dreptul legitim la o anumită geografie interioară. Cazurile cele mai spectaculoase sînt tocmai acelea în care debutul artistic are loc într-un climat nonconformist, ateu și insurecțional, iar evoluția ulterioară acreditează existența unor tensiuni profunde, a căror eliberare deplasează întregul ceremonial al creației înspre spiritualism, în sens larg, sau chiar înspre sacru și eclezial. Așadar, pictori care au traversat, inițial, experiențele unui simbolism
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
și comentată de Althusser, la sfîrșitul Viitorului care durează mult: "Istoria are mai multă imaginație decît oamenii". Dacă aș păstra doar o frază din Marx, asta ar fi. Fie și pentru ce spune - sau ar putea să ne spună - despre climatul de confuzie care domnește în Europa de astăzi". * "Dacă nu ai avea acest strabism moral (scrupulele - n.n.), ai ajunge om de stat" ( Thomas More). * Tindem a înnobila caracteristicul, socotindu-l simbolic. * Pretenția vieții: să fie pur și simplu. Pretenția conștiinței
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
mărturisirea lui are consecințe cu bătaie mult mai lungă decît dorința de a-l mîngîia cineva pe creștet. De ce n-o fac și ceilalți? Fiindcă este greu, fiindcă această dificultate n-o înving decît foarte puțini oameni și într-un climat receptiv la mărturisire, într-o lume pregătită să se purifice. Credeți că ne putem împăca, trăi liniștiți cu crima, așa cum ne împăcăm cu alte rele mai mici, cu bubele de pe corp? Gabriel Liiceanu a scris un eseu extraordinar despre Cain
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
vor zăbovi să-și probeze côté-ul aberant și absurd. Personajele suferă de frustrare, de unde și labilitatea lor psihică și de comportament între aparențele de jucători socializați și raționali și esența de evazioniști-deliranți, prizonieri revoltați ai unui vis imposibil. În acest climat echivoc, se însăilează disputa frivol-existențială între el și ea din "Sub pălărie", sau desemantizarea comunicării din "Salvamarii". Întrupare a excesului de zel autoritarist în dauna libertății de mișcare a celorlalți, salvamarul nu pregetă să-și verse complexele într-o filosofică
Tragicomedii cu evazioniști by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16466_a_17791]
-
satisfăcut de Jurnalul suedez al Gabrielei Melinescu. Nu pentru că ceea ce notează autoarea n-ar conține fapte, dimpotrivă. Materialul propriu-zis al jurnalului e foarte interesant în sine: o scriitoare părăsește România comunistă în 1976 și încearcă să se acomodeze cu un climat social și cultural cît se poate de diferit, cel suedez. Și nu orice scriitoare, ci una cunoscută, cu legături la vîrf în lumea intelectuală românească, o femeie frumoasă și dezinvoltă, fără pic de pudibonderie. Ajunsă în Suedia, ea reușește să
Un jurnal fabulatoriu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16483_a_17808]
-
să fie elaborat de Ministerul Învățămîntului, unde ministru era omul de bine acad. Ilie Murgulescu. Iar, cum spuneam, Academia capătă misiunea de a elabora amintitul tratat de istoria țării. Dl Pavel Țugui crede că a contribuit, atunci, la instalarea unui climat al "libertății opiniilor". Să fim serioși. Au apărut polemici și înfruntări de idei. Dar, toate, atent dirijate de departamentele respective de la C.C. al P.M.R. Pînă la "libertatea opiniilor" a mai curs multă apă pe Dîmbovița. Și, să nu se uite
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
spune ,,de vechile mele simpatii pentru lumea necăjită",3 frecventează cu oarecare consecvență întîlnirile socialiste la care ascultă verbul inflamat al lui Jaurès și are chiar mici explicații cu soldații călare ai Gărzii Republicane. Odată întors acasă, în 1908, în climatul politic și moral încă marcat de răzvrătirile țăranilor din 1907 și de represaliile care le-au urmat, el se înscrie, cu acte în regulă, la socialiști, iar ceva mai tîrziu, în 1921, optează explicit ,,pentru afilierea la Internaționala a III
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
Un prim exemplu Eco îl află în sine. Totodată, la întâlnirea unor considerente extrem de practice și a altora mai larg metodologice, el nu pierde ocazia demontării unor false probleme. Așa de pildă, dilema, activată cu deosebire după 1968 într-un climat extrem de propice pentru o asemenea atitudine: e utilă o teză "științifică" (de interes "cultural", livresc) sau una politică (cu priză directă, politică sau socială)? Și echivalent: subiecte istorico-teoretice sau experiențe "fierbinți"? Numeroase alte distincții sunt chemate spre limpezirea studentului. Teză
Eco se amuză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16521_a_17846]
-
să incite la meditație, cu speranța într-o posibilă resurecție culturală. Autoproclamat "călător prin timp", Angelopoulos polarizează în opera sa melancolia sfîrșitului de secol profitînd - dincolo de eșecul ideologiilor - o nouă utopie, pe care o întrevede în ceața care-i constituie climatul preferat. Asociindu-mă empatic lui Harvey Keitel, care a venit să-l salute pe maestru și a constatat că trăiește sentimentul de "coming home", am înregistrat la rîndu-mi tendințe și similitudini, fericite corespondențe, dătătoare ele însele de speranțe. În pragul
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
lipsei fiind tradiția didactică a unor astfel de lucrări ori orgoliul de a fi original al autorilor lor, rezultatul e că istoricii literaturii își retează cu mîna lor o bună parte din șansa de a fi citiți în viitor. Restituirea climatului intelectual în care, de-a lungul vremii, au avut loc confruntări de judecăți și de opinii este un factor de conservare important, ca alcoolul în care se țin fructele. Lucrînd la Istoria critică nici nu mi-am pus, la drept
Despre istoriile literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16604_a_17929]
-
de psihoza prețurilor, cei indolenți și cei scăpătați, care mai cred în "clipa cea repede ce ni s-a dat" și înțeleg să muncească în spiritul unei tradiții, fără foloase evidente și imediate. Clasa de mijloc, atît de necesară însănătoșirii climatului social, economic, dar și politic, e ca o pînză de păianjen: nu poți să spui că lipsește dar nici că există... Care mai poate fi "speranța noastră de îndreptare"? Răspunsul e limpede. Este vorba tot de muncă, de lucrul bine
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
Teodoru, Ion }iriac, Viorel Hizo, Dumitru Dragomir sau George Constantin Păunescu apar prinse într-o rețea de interese comune care se măsoară în milioane de dolari. De-a lungul anilor, justițarul Cristian Tudor Popescu n-a scris nimic despre acest climat în care evolua ziarul Adevărul. Era prea ocupat cu denunțarea lui Nichita Stănescu ca impostor. Academia Cațavencu nu mai este de mult doar o revistă de umor (irezistibil), ci și cea mai bună revistă de investigații din România. Dacă tot
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11850_a_13175]
-
brio, în publicistica authtonă. Cu atît mai acuzat cu cît partizanii stagnării, zelatorii vechii ordini antedecembriste, aliați cu noul set de oportuniști, nu găsesc cu ușurință (ori nu găsesc defel!) contraargumente la punctele de vedere inconformiste, novatoare, menite a restabili climatul democratic în cetatea culturii: " Nu a fost deloc la îndemînă să scriu atît de răsfirat, mărturisește Ovidiu Pecican, trebuind să înving ba acuzele de sprijinire a adversarilor (și deci de concurență neloială în cîmpul revuisticii!) formulate de redacția-mamă, ba frînele
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
de ideologia comunistă și girat de un colos statal-militar precum defuncta Uniune Sovietică. Sub unghi personal, această enormă schimbare i-a oferit premisa unei regăsiri a autenticității intelectuale și etice. Individul marginalizat, opresat de un centru ultraabuziv, se redresa în climatul unui nou început, al unei introduceri în normalitate: "A fost, pînă la urmă, șansa de a părăsi ghettoul strîmt și insalubru al umilințelor și al angoasei. L-am lăsat în urmă cu reală satisfacție, deși nu fră eforturi, pe cel
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
cu reușite variabile, a-i anexa. Dar aceștia nu mai sînt tratați ca niște fetișuri, nu mai apar distanțați în mod arbitrar de restul autorilor, "de rînd". Pretinsa lor zeitate primește cîte un zbenghi critic, așa cum se și cuvine în climatul unei liberalizări. Indiscutabil, valoarea acestor poeți se va clarifica numai prin înlocuirea exegezei encomiastice cu care au fost obișnuiți printr-una a normalității. În întîmpinarea unui asemenea discurs al autoreglării conștiinței critice, Constantin Abăluță vine cu un punct de vedere
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
care a abordat-o și în calitate de traducător, autorul său și-a propus un act de justiție. Acesta e precedat de un act de eliberare: "dorința de a face un bilanț literar e cît se poate de la locul ei într-un climat ce aspiră la normalitate. Iar ca urmare a spargerii monopolului partidului-stat asupra culturii, categoriile de autori ce pot aspira la alcătuirea unor astfel de sinteze s-au diversificat și ele. A formula nestînjenit acele judecăți critice care acum un deceniu
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
însă a distruge nici o valoare autentică, ci a corija supraaprecierile și minimalizările, făcînd loc numelor omise sau subestimate. E un proces civilizat, cu o finalitate constructivă, ale cărui "promovări" și "retrogradări" se produc nu în chip samavolnic, ci într-un climat de discuții critice libere. Perfect avizat asupra situației, Constantin Abăluță rostește fără menajamente o sumă de amare adevăruri: "E nesincer și pueril argumentul după care nu avem destule valori ca să ne permitem "demolarea" lor. Nimeni nu vrea să recunoască deschis
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
definit (cel științific, de pildă) - altele rămîn esențialmente vagi: DEX menționează un "mediu social înconjurător, ambianță" și o "stare de spirit care se creează în jurul cuiva sau a ceva"; în unele dicționare străine apar mai multe referiri la domeniul estetic - "climatul, tonul general al unei opere de artă, al unui text literar" (De Mauro); "tonul sau sentimentul difuz caracteristice unui loc, unei situații sau unei opere de artă" (Oxford). Dacă în registrul colocvial-argotic al românei termenul modern și-a restrîns semnificația
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
autentică pentru că ea nu este stimulată nici prin acțiuni mediatice și nici prin opinii induse pe alte canale. La întrebarea simplă și legitimă, din ce pricină se simte tot mai insistent nevoia recuperării lui Ion Vlad și a redării lui climatului artistic românesc, răspunsul este și el destul de simplu: plecarea sculptorului din țară în urmă cu treizeci și șase de ani, în plină putere și în plină glorie, a lăsat în arta noastră contemporană un loc pe care încă nu l-
O somație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16103_a_17428]
-
nu s-a ruinat, la noi, făcînd film. Există și așa-numiții producători pe banii statului: oameni în posturi cu putere de decizie, care au gestionat haotic sau mediocru puținii bani de la buget pentru filme. Și, conform tradiției, într-un climat de trainică iresponsabilitate, la noi nimeni nu răspunde, niciodată, pentru nimic, și cu atît mai puțin pentru un film prost. Nimeni nu răspunde pentru un film împotmolit la jumătatea drumului; de cîte ori să mai repetăm povestea: a fost odată
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]
-
genere, un grăunte de autoritarism teatral, o dorință de-a epata, chiar dacă înveșmîn-tată în faldurii unei discipline intelectuale aproape impecabile. Sobrietatea d-sale încruntată e mai curînd jucată. Balcanismului d-sale funciar îi răspund nuanțe italice și hispanice. Este tocmai climatul prielnic unei perspective novatoare, în cadrul căreia "dilentismul" pe care-l declară provocator poate accede la o neașteptată competență. Dialectica d-sale monologală, exhibînd un complex de superioritate, poate surprinde adesea în mod pozitiv. În definitiv nu e de preferat un
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
tac, consecințele pot fi nefaste. Omul se regăsește pe sine dacă s-a pierdut prin alții. În anii tinereții, se urzește maturitatea. În literatură, ca și în alte ramuri ale creației, nu se intră cu bilet de voie. Într-un climat de lumină nu se pot naște monștri. Reputația este antecamera gloriei. Încântându-ne de orice, riscăm să nu ne încântăm de ce trebuie. Ascunzându-și capul, struțul probabil că-și propune să nu mai vadă el pe alții.
Când muzele tac, e nasoală treaba by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19785_a_21110]
-
poate să-i o-fere, pentru că habar n-are despre acele așteptări. Dacă s-ar întâmpla lucrul ăsta, dacă galeriile ar merge împreună la terapie, fotbalul nu ar avea decât de câștigat. Una e să trăiești și să joci într-un climat de violență, de agresivitate, alta e să joci în armonie, într-o atmosferă constructivă, de bucurie, pace, bună înțelegere și senin. Imaginați-vă oameni care merg la meci cu flori în mână și zâmbete pe chip. Care, deși țin cu
Cu galeriile la psiholog by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19859_a_21184]
-
3% mai mult decât în perioada similară a anului 2002. Clubul investitorilor l Și în județul Timiș Asociația Oamenilor de Afaceri - „Clubul Investitorilor 01“ - a fost înființată în anul 2000 la nivel național, cu scopul declarat de creare a unui climat favorabil afacerilor în România și de atragere a investitorilor străini. De atunci, a demarat demersuri pentru deschiderea unor birouri sau reprezentanțe în străinătate și a unor filiale în țară. În 25 aprilie, la Timișoara, a avut loc constituirea filialei județene
Agenda2003-18-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280956_a_282285]